Dicționar de expresii

ro Întrebări – Trecut 2   »   th คำถาม – อดีตกาล 2

86 [optzeci şi şase]

Întrebări – Trecut 2

Întrebări – Trecut 2

86 [แปดสิบหก]

bhæ̀t-sìp-hòk

คำถาม – อดีตกาล 2

[kam-tǎm-à-dèet-gan]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Thailandeză Joaca Mai mult
Ce cravată ai purtat? ค-ณ-ด-------ค-ท--้----? ค-ณได-ผ-กเน-คไทเส-นไหน? ค-ณ-ด-ผ-ก-น-ค-ท-ส-น-ห-? ----------------------- คุณได้ผูกเน็คไทเส้นไหน? 0
koo--da----o-o---é----i----n--ǎi koon-da-i-po-ok-ne-k-tai-se-n-na-i k-o---a-i-p-̀-k-n-́---a---e-n-n-̌- ---------------------------------- koon-dâi-pòok-nék-tai-sên-nǎi
Ce maşină ai cumpărat? ค-ณ-ด้ซ-้--ถ-ันไห-? ค-ณได-ซ--อรถค-นไหน? ค-ณ-ด-ซ-้-ร-ค-น-ห-? ------------------- คุณได้ซื้อรถคันไหน? 0
koo-------s-----ót---n-n--i koon-da-i-se-u-ro-t-kan-na-i k-o---a-i-s-́---o-t-k-n-n-̌- ---------------------------- koon-dâi-séu-rót-kan-nǎi
La ce revistă te-ai abonat? ค-----ร--ห-ัง-ื-พิม-์ฉบ-บ-ห-? ค-ณได-ร-บหน-งส-อพ-มพ-ฉบ-บไหน? ค-ณ-ด-ร-บ-น-ง-ื-พ-ม-์-บ-บ-ห-? ----------------------------- คุณได้รับหนังสือพิมพ์ฉบับไหน? 0
koon-da---r--p--ǎn---ě-------h-̀-bàp---̌i koon-da-i-ra-p-na-ng-se-u-pim-cha--ba-p-na-i k-o---a-i-r-́---a-n---e-u-p-m-c-a---a-p-n-̌- -------------------------------------------- koon-dâi-ráp-nǎng-sěu-pim-chà-bàp-nǎi
Pe cine aţi văzut? ค-ณ-ด-เห็-ใค-? ค-ณได-เห-นใคร? ค-ณ-ด-เ-็-ใ-ร- -------------- คุณได้เห็นใคร? 0
koon-d----hěn---ai koon-da-i-he-n-krai k-o---a-i-h-̌---r-i ------------------- koon-dâi-hěn-krai
Cu cine v-aţi întâlnit? คุณ--้--ใค-? ค-ณได-พบใคร? ค-ณ-ด-พ-ใ-ร- ------------ คุณได้พบใคร? 0
k------̂i---́p-k--i koon-da-i-po-p-krai k-o---a-i-p-́---r-i ------------------- koon-dâi-póp-krai
Pe cine aţi recunoscut? ค-ณได-ทำค-ามร-้---ก-บใ-ร? ค-ณได-ท-ความร--จ-กก-บใคร? ค-ณ-ด-ท-ค-า-ร-้-ั-ก-บ-ค-? ------------------------- คุณได้ทำความรู้จักกับใคร? 0
k-on----i-t-m--wam-r--o-j----g-------i koon-da-i-tam-kwam-ro-o-ja-k-ga-p-krai k-o---a-i-t-m-k-a---o-o-j-̀---a-p-k-a- -------------------------------------- koon-dâi-tam-kwam-róo-jàk-gàp-krai
Când v-aţi trezit? คุ--ื่น-อน-ี่โ-ง? ค-ณต--นนอนก--โมง? ค-ณ-ื-น-อ-ก-่-ม-? ----------------- คุณตื่นนอนกี่โมง? 0
k-o------u-----n-g-̀--m-ng koon-dhe-un-nawn-ge-e-mong k-o---h-̀-n-n-w---e-e-m-n- -------------------------- koon-dhèun-nawn-gèe-mong
Când aţi început? ค------มต-้--ต่-มื่-ไ-? ค-ณเร--มต--งแต-เม--อไร? ค-ณ-ร-่-ต-้-แ-่-ม-่-ไ-? ----------------------- คุณเริ่มตั้งแต่เมื่อไร? 0
k-------r̶-------g-dhæ---êua-rai koon-re-r-m-dha-ng-dhæ--me-ua-rai k-o---e-r-m-d-a-n---h-̀-m-̂-a-r-i --------------------------------- koon-rêr̶m-dhâng-dhæ̀-mêua-rai
Când v-aţi oprit? คุณเ--็จ---ง---เมื--ไ-? ค-ณเสร-จต--งแต-เม--อไร? ค-ณ-ส-็-ต-้-แ-่-ม-่-ไ-? ----------------------- คุณเสร็จตั้งแต่เมื่อไร? 0
k-on-s---re---dh-̂ng--hæ̀-me-ua--ai koon-sa--re-t-dha-ng-dhæ--me-ua-rai k-o---a---e-t-d-a-n---h-̀-m-̂-a-r-i ----------------------------------- koon-sà-rèt-dhâng-dhæ̀-mêua-rai
De ce v-aţi trezit? ทำ--คุณ----ื่-นอน? ท-ไมค-ณถ-งต--นนอน? ท-ไ-ค-ณ-ึ-ต-่-น-น- ------------------ ทำไมคุณถึงตื่นนอน? 0
t-m-m----oo---e-u---dh--u--n-wn tam-mai-koon-te-ung-dhe-un-nawn t-m-m-i-k-o---e-u-g-d-e-u---a-n ------------------------------- tam-mai-koon-těung-dhèun-nawn
De ce aţi devenit profesor? ทำ-มคุ--ึ---็น--ู? ท-ไมค-ณถ-งเป-นคร-? ท-ไ-ค-ณ-ึ-เ-็-ค-ู- ------------------ ทำไมคุณถึงเป็นครู? 0
ta------------ě------e--kr-o tam-mai-koon-te-ung-bhen-kroo t-m-m-i-k-o---e-u-g-b-e---r-o ----------------------------- tam-mai-koon-těung-bhen-kroo
De ce aţi luat un taxi? ทำ-ม--ณถ---ั-งร-แ--ก---? ท-ไมค-ณถ-งน--งรถแท-กซ--? ท-ไ-ค-ณ-ึ-น-่-ร-แ-็-ซ-่- ------------------------ ทำไมคุณถึงนั่งรถแท็กซี่? 0
ta------k--n-t-̌u---n---g--ó--t-́---êe tam-mai-koon-te-ung-na-ng-ro-t-tæ-k-se-e t-m-m-i-k-o---e-u-g-n-̂-g-r-́---æ-k-s-̂- ---------------------------------------- tam-mai-koon-těung-nâng-rót-tǽk-sêe
De unde aţi venit? คุณม-จ---ี่ไห-? ค-ณมาจากท--ไหน? ค-ณ-า-า-ท-่-ห-? --------------- คุณมาจากที่ไหน? 0
ko---m--j-̀---ê--n--i koon-ma-ja-k-te-e-na-i k-o---a-j-̀---e-e-n-̌- ---------------------- koon-ma-jàk-têe-nǎi
Unde aţi mers? คุณไ-ไหนม-? ค-ณไปไหนมา? ค-ณ-ป-ห-ม-? ----------- คุณไปไหนมา? 0
k--n-bha--nǎi--a koon-bhai-na-i-ma k-o---h-i-n-̌---a ----------------- koon-bhai-nǎi-ma
Unde aţi fost? ค--ไ-อยู่---ไห---? ค-ณไปอย--ท--ไหนมา? ค-ณ-ป-ย-่-ี-ไ-น-า- ------------------ คุณไปอยู่ที่ไหนมา? 0
koo--b----a--y-̂o-te----ǎi-ma koon-bhai-a--yo-o-te-e-na-i-ma k-o---h-i-a---o-o-t-̂---a-i-m- ------------------------------ koon-bhai-à-yôo-têe-nǎi-ma
Cui i-ai ajutat? ค--ไ-ช-วยใคร-า? ค-ณไปช-วยใครมา? ค-ณ-ป-่-ย-ค-ม-? --------------- คุณไปช่วยใครมา? 0
k--n-bha--chu-a--k-ai--a koon-bhai-chu-ay-krai-ma k-o---h-i-c-u-a---r-i-m- ------------------------ koon-bhai-chûay-krai-ma
Cui i-ai scris? ค-ณ--้้้เ--ย---ง---? ค-ณได---เข-ยนถ-งใคร? ค-ณ-ด-้-เ-ี-น-ึ-ใ-ร- -------------------- คุณได้้้เขียนถึงใคร? 0
kun----n ---ng --ai kun kĭan tĕung krai k-n k-a- t-u-g k-a- ------------------- kun kĭan tĕung krai
Cui i-ai răspuns? คุ-ได---บใ--? ค-ณได-ตอบใคร? ค-ณ-ด-ต-บ-ค-? ------------- คุณได้ตอบใคร? 0
koon----i-dha--p-kr-i koon-da-i-dha-wp-krai k-o---a-i-d-a-w---r-i --------------------- koon-dâi-dhàwp-krai

Bilingvismul îmbunătăţeşte auzul

Persoanele care vorbesc două limbi aud mai bine. Ele pot deosebi mai bine sunetele diferite dintre ele. Un studiu american a ajuns la acest rezultat. Cercetătorii au testat mai mulţi adolescenţi. O parte dintre ei au crescut într-un mediu bilingv. Ei vorbeau engleza şi spaniola. Cealaltă parte vorbea doar engleza. Tinerii trebuiau să asculte o anumită silabă. E vorba de silaba ‘da’. Ea nu aparţinea niciuneia dintre limbi. Silaba a fost ascultată de subiecţi folosind căştile. Creierul le-a fost măsurat cu ajutorul electrozilor. La finalul testului, adolescenţii trebuiau să reasculte silaba. Dar, de această dată, ea era însoţită de multe sunete neplăcute. Erau mai multe voci care spuneau fraze fără sens. Bilingvii au recunoscut foarte bine silaba. Creierul lor avea multă activitate. Ei puteau să identifice silaba cu sau fără acele zgomote neplăcute. Tinerii monolingvi nu au reuşit. Auzul lor nu era atât de dezvoltat precum cel al tinerilor bilingvi. Rezultatul experimentului i-a surprins pe cercetători. Se credea că doar muzicienii au un auz bine dezvoltat. Dar, se pare că, bilingvismul antrenează urechea. Persoanele bilingve întâlnesc mereu sunete diferite. Astfel, creierul lor trebuie să dezvolte competenţe noi. El învaţă să facă diferenţa între diferiţi stimuli lingvistici. Acum, cercetătorii studiază ce influenţă au cunoştinţele lingvistice asupra creierului. Probabil că auzul beneficiază de avantaje chiar dacă învăţăm o limbă străină mai târziu.