Vestmik

et Kõrvallaused sõnaga kas   »   ro Propoziţii scundare cu sau

93 [üheksakümmend kolm]

Kõrvallaused sõnaga kas

Kõrvallaused sõnaga kas

93 [nouăzeci şi trei]

Propoziţii scundare cu sau

Valige, kuidas soovite tõlget näha:   
eesti rumeenia Mängi Rohkem
Ma ei tea, kas ta armastab mind. N----i------ m--i--eşte. Nu ştiu dacă mă iubeşte. N- ş-i- d-c- m- i-b-ş-e- ------------------------ Nu ştiu dacă mă iubeşte. 0
Ma ei tea, kas ta tuleb tagasi. N- şti--d-că s---n-o-r-e. Nu ştiu dacă se întoarce. N- ş-i- d-c- s- î-t-a-c-. ------------------------- Nu ştiu dacă se întoarce. 0
Ma ei tea, kas ta helistab mulle. Nu-ş--- dacă-m- ----. Nu ştiu dacă mă sună. N- ş-i- d-c- m- s-n-. --------------------- Nu ştiu dacă mă sună. 0
Kas ta tõesti armastab mind? O--e-mă-iub-şt-? Oare mă iubeşte? O-r- m- i-b-ş-e- ---------------- Oare mă iubeşte? 0
Kas ta tõesti tuleb tagasi? Oar---ine î-apoi? Oare vine înapoi? O-r- v-n- î-a-o-? ----------------- Oare vine înapoi? 0
Kas ta tõesti helistab mulle? O--e m---ună? Oare mă sună? O-r- m- s-n-? ------------- Oare mă sună? 0
Ma küsin endalt, kas ta mõtleb minule. M--în-reb d-----e g---e-t- -a mi--. Mă întreb dacă se gândeşte la mine. M- î-t-e- d-c- s- g-n-e-t- l- m-n-. ----------------------------------- Mă întreb dacă se gândeşte la mine. 0
Ma küsin endalt, kas tal on keegi teine. Mă î-treb-d-că-----p----t-i-e--. Mă întreb dacă are pe altcineva. M- î-t-e- d-c- a-e p- a-t-i-e-a- -------------------------------- Mă întreb dacă are pe altcineva. 0
Ma küsin endalt, kas ta valetab. M- -nt-eb-d----mi--e. Mă întreb dacă minte. M- î-t-e- d-c- m-n-e- --------------------- Mă întreb dacă minte. 0
Kas ta tõesti mõtleb minule? Oar--se-g-----t- -- -i-e? Oare se gândeşte la mine? O-r- s- g-n-e-t- l- m-n-? ------------------------- Oare se gândeşte la mine? 0
Kas tal on tõesti keegi teine? Oar------pe al-ci---a? Oare are pe altcineva? O-r- a-e p- a-t-i-e-a- ---------------------- Oare are pe altcineva? 0
Kas ta tõesti rääkis tõtt? Oar--s---- a-e-ăru-? Oare spune adevărul? O-r- s-u-e a-e-ă-u-? -------------------- Oare spune adevărul? 0
Ma kahtlen, kas ma talle tegelikult meeldin. Mă-îndoi-sc-că--ă p-ace--u--d---r-t. Mă îndoiesc că mă place cu adevărat. M- î-d-i-s- c- m- p-a-e c- a-e-ă-a-. ------------------------------------ Mă îndoiesc că mă place cu adevărat. 0
Ma kahtlen, kas ta kirjutab mulle. M- -nd--e----ă ----s----. Mă îndoiesc că îmi scrie. M- î-d-i-s- c- î-i s-r-e- ------------------------- Mă îndoiesc că îmi scrie. 0
Ma kahtlen, kas ta minuga abiellub. M- î-doi-sc--ă--- î-soară-cu--i-e. Mă îndoiesc că se însoară cu mine. M- î-d-i-s- c- s- î-s-a-ă c- m-n-. ---------------------------------- Mă îndoiesc că se însoară cu mine. 0
Kas ma tõesti meeldin talle? Oa-e mă place-c- -d-v--at? Oare mă place cu adevărat? O-r- m- p-a-e c- a-e-ă-a-? -------------------------- Oare mă place cu adevărat? 0
Kas ta tõesti kirjutab mulle? O--e--m- -crie? Oare îmi scrie? O-r- î-i s-r-e- --------------- Oare îmi scrie? 0
Kas ta tõesti abiellub minuga? Oa-e ----n--ară -u-m--e? Oare se însoară cu mine? O-r- s- î-s-a-ă c- m-n-? ------------------------ Oare se însoară cu mine? 0

Lae alla MP3 (.zip failid)

Videot ei leitud!

Kuidas õpib aju grammatikat?

Oma emakeelt hakkame me õppima beebieas. See toimub automaatselt. Me pole sellest ise teadlikud. Meie aju aga peab õppimise nimel palju vaeva nägema. Näiteks grammatika õppimiseks peab aju tegema palju tööd. Ta kuuleb iga päev uusi asju. Ta võtab järjepidevalt vastu uusi stimulatsioone. Aju aga ei suuda igat ärritust eraldi töödelda. Ta peab töötama ökonoomselt. Seepärast keskendub ta korrapärasusele. Aju säilitab seda, mida ta kuuleb tihti. Ta registreerib ära, mitu korda teatud asi esineb. Seejärel loob ta nende näidete põhjal grammatikalise reegli. Lapsed teavad, kas lause on õige või vale. Kuid nad ei tea, miks see nii on. Aju teab reegleid ilma, et ta oleks neid õppinud. Täiskasvanud õpivad keeli teistmoodi. Nad juba tunnevad oma emakeele struktuuri. Samad struktuurid on baasiks uutele reeglitele. Kuid õppimiseks on täiskasvanutel vaja õpetust. Grammatika õppimisel on ajul kindel süsteem. See on nähtav tänu näiteks nimisõnadele ja tegusõnadele. Need on salvestatud erinevatesse aju osadesse. Nende töötlemisel on aktiivsed erinevad aju piirkonnad. Lihtsaid reegleid õpitakse teistmoodi kui keerulisi reegleid. Keeruliste reeglite puhul töötavad korraga rohkem aju piirkondi. Kuidas täpselt aju grammatikat õpib, ei ole veel uuritud. Kuid me teame, et teoreetiliselt on aju võimeline õppima kõiki grammatika reegleid...