Dicționar de expresii

ro Transport public local   »   he ‫תחבורה ציבורית‬

36 [treizeci şi şase]

Transport public local

Transport public local

‫36 [שלושים ושש]‬

36 [shloshim w\'shesh]

‫תחבורה ציבורית‬

[taxburah tsibureyt]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
Unde este staţia de autobuz? ‫ה----נ-צאת --נת ה-וטו----‬ ‫היכן נמצאת תחנת האוטובוס?‬ ‫-י-ן נ-צ-ת ת-נ- ה-ו-ו-ו-?- --------------------------- ‫היכן נמצאת תחנת האוטובוס?‬ 0
heyk-a- -im-se'- t-xa-a- -'------? heykhan nimtse't taxanat h'otobus? h-y-h-n n-m-s-'- t-x-n-t h-o-o-u-? ---------------------------------- heykhan nimtse't taxanat h'otobus?
Care autobuz merge în centru? ‫-----אוטובוס -ו-- -מרכ--‬ ‫איזה אוטובוס נוסע למרכז?‬ ‫-י-ה א-ט-ב-ס נ-ס- ל-ר-ז-‬ -------------------------- ‫איזה אוטובוס נוסע למרכז?‬ 0
e--e--h--t-bu---os------m--k--? eyzeh h'otobus nose'a l'merkaz? e-z-h h-o-o-u- n-s-'- l-m-r-a-? ------------------------------- eyzeh h'otobus nose'a l'merkaz?
Ce rută trebuie să urmez ? ‫--זה-קו ל----‬ ‫איזה קו לקחת?‬ ‫-י-ה ק- ל-ח-?- --------------- ‫איזה קו לקחת?‬ 0
e-zeh -a- -'-a-at? eyzeh qaw l'qaxat? e-z-h q-w l-q-x-t- ------------------ eyzeh qaw l'qaxat?
Trebuie să schimb autobuzul? ‫א-י--ר-- /--ה לה-לי- א--ובו--ם-‬ ‫אני צריך / כה להחליף אוטובוסים?‬ ‫-נ- צ-י- / כ- ל-ח-י- א-ט-ב-ס-ם-‬ --------------------------------- ‫אני צריך / כה להחליף אוטובוסים?‬ 0
a-i--s-r-k----a----a----h----f -to-usi-? ani tsarikh/tsarikhah lehaxlif otobusim? a-i t-a-i-h-t-a-i-h-h l-h-x-i- o-o-u-i-? ---------------------------------------- ani tsarikh/tsarikhah lehaxlif otobusim?
Unde trebuie să schimb autobuzul? ‫הי---א-- -ח-יף-/ פה או--ב-ס?‬ ‫היכן אני מחליף / פה אוטובוס?‬ ‫-י-ן א-י מ-ל-ף / פ- א-ט-ב-ס-‬ ------------------------------ ‫היכן אני מחליף / פה אוטובוס?‬ 0
h---h-n--n-----l-f-maxl---h----b--? heykhan ani maxlif/maxlifah otobus? h-y-h-n a-i m-x-i-/-a-l-f-h o-o-u-? ----------------------------------- heykhan ani maxlif/maxlifah otobus?
Cât costă un bilet de călătorie? ‫--- -ול- ----- ----ה?‬ ‫כמה עולה כרטיס נסיעה?‬ ‫-מ- ע-ל- כ-ט-ס נ-י-ה-‬ ----------------------- ‫כמה עולה כרטיס נסיעה?‬ 0
k--a--ole- k----s-n-s--a-? kamah oleh kartis nesi'ah? k-m-h o-e- k-r-i- n-s-'-h- -------------------------- kamah oleh kartis nesi'ah?
Câte staţii sunt până în centru? ‫כמה -חנ---עד-ל--כז-‬ ‫כמה תחנות עד למרכז?‬ ‫-מ- ת-נ-ת ע- ל-ר-ז-‬ --------------------- ‫כמה תחנות עד למרכז?‬ 0
ka-a- -a----t-a- -a-erkaz? kamah taxanot ad lamerkaz? k-m-h t-x-n-t a- l-m-r-a-? -------------------------- kamah taxanot ad lamerkaz?
Trebuie să coborâţi aici. ‫את -----ר---/--------כ--.‬ ‫את / ה צריך / ה לרדת כאן.‬ ‫-ת / ה צ-י- / ה ל-ד- כ-ן-‬ --------------------------- ‫את / ה צריך / ה לרדת כאן.‬ 0
a-a-------ar--h--------h-l----e- --'-. atah/at tsarikh/tsrikhah laredet ka'n. a-a-/-t t-a-i-h-t-r-k-a- l-r-d-t k-'-. -------------------------------------- atah/at tsarikh/tsrikhah laredet ka'n.
Trebuie să coborâţi prin spate. ‫את / ---ר-ך-/-ה-ל--ת-ב-לת-ה--ור-ת-‬ ‫את / ה צריך / ה לרדת בדלת האחורית.‬ ‫-ת / ה צ-י- / ה ל-ד- ב-ל- ה-ח-ר-ת-‬ ------------------------------------ ‫את / ה צריך / ה לרדת בדלת האחורית.‬ 0
a-ah/a- -s-r--h/-s-ikhah----ede--b-de-et-h---x-ri-. atah/at tsarikh/tsrikhah laredet badelet ha'axurit. a-a-/-t t-a-i-h-t-r-k-a- l-r-d-t b-d-l-t h-'-x-r-t- --------------------------------------------------- atah/at tsarikh/tsrikhah laredet badelet ha'axurit.
Următorul metrou vine în 5 minute. ‫הר--ת הת---ת-הב-ה ----- ב--ד --דק---‬ ‫הרכבת התחתית הבאה מגיעה בעוד 5 דקות.‬ ‫-ר-ב- ה-ח-י- ה-א- מ-י-ה ב-ו- 5 ד-ו-.- -------------------------------------- ‫הרכבת התחתית הבאה מגיעה בעוד 5 דקות.‬ 0
ha-----e- -at---i--h----a--me-i'-- b'-d 5--aq--. harakevet hataxtit haba'ah megi'ah b'od 5 daqot. h-r-k-v-t h-t-x-i- h-b-'-h m-g-'-h b-o- 5 d-q-t- ------------------------------------------------ harakevet hataxtit haba'ah megi'ah b'od 5 daqot.
Următorul tramvai vine în 10 minute. ‫-רכ-ת הח----ת --א- -ג--- --ו--10-ד--ת-‬ ‫הרכבת החשמלית הבאה מגיעה בעוד 10 דקות.‬ ‫-ר-ב- ה-ש-ל-ת ה-א- מ-י-ה ב-ו- 1- ד-ו-.- ---------------------------------------- ‫הרכבת החשמלית הבאה מגיעה בעוד 10 דקות.‬ 0
h---k--e---axa---al-- -a-a--- m--i'a------ -- ---o-. harakevet haxashmalit haba'ah megi'ah b'od 10 daqot. h-r-k-v-t h-x-s-m-l-t h-b-'-h m-g-'-h b-o- 1- d-q-t- ---------------------------------------------------- harakevet haxashmalit haba'ah megi'ah b'od 10 daqot.
Următorul autobuz vine în 15 minute. ‫האו----ס--בא מג----ע-ד--- -ק--.‬ ‫האוטובוס הבא מגיע בעוד 15 דקות.‬ ‫-א-ט-ב-ס ה-א מ-י- ב-ו- 1- ד-ו-.- --------------------------------- ‫האוטובוס הבא מגיע בעוד 15 דקות.‬ 0
h--o-ov---h-ba'a me-----b'od 15-daqo-. ha'otovus haba'a megi'a b'od 15 daqot. h-'-t-v-s h-b-'- m-g-'- b-o- 1- d-q-t- -------------------------------------- ha'otovus haba'a megi'a b'od 15 daqot.
Când pleacă ultimul metrou? ‫--- ---את--רכבת----תית האחר----‬ ‫מתי יוצאת הרכבת התחתית האחרונה?‬ ‫-ת- י-צ-ת ה-כ-ת ה-ח-י- ה-ח-ו-ה-‬ --------------------------------- ‫מתי יוצאת הרכבת התחתית האחרונה?‬ 0
m---- ---s--t h-ra-e-e- -at-x-i---a'-x-ronah? matay yotse't harakevet hataxtit ha'axoronah? m-t-y y-t-e-t h-r-k-v-t h-t-x-i- h-'-x-r-n-h- --------------------------------------------- matay yotse't harakevet hataxtit ha'axoronah?
Când pleacă ultimul tramvai? ‫מ-י---צא- -רכ-ת-ה-שמל-ת-הא---נ--‬ ‫מתי יוצאת הרכבת החשמלית האחרונה?‬ ‫-ת- י-צ-ת ה-כ-ת ה-ש-ל-ת ה-ח-ו-ה-‬ ---------------------------------- ‫מתי יוצאת הרכבת החשמלית האחרונה?‬ 0
ma-a- --ts-'t ---a--ve----x---mal-t -a'a-or--a-? matay yotse't harakevet haxashmalit ha'axoronah? m-t-y y-t-e-t h-r-k-v-t h-x-s-m-l-t h-'-x-r-n-h- ------------------------------------------------ matay yotse't harakevet haxashmalit ha'axoronah?
Când pleacă ultimul autobuz? ‫--- יו-א ---ט--וס האח--ן-‬ ‫מתי יוצא האוטובוס האחרון?‬ ‫-ת- י-צ- ה-ו-ו-ו- ה-ח-ו-?- --------------------------- ‫מתי יוצא האוטובוס האחרון?‬ 0
mat-- yotse-h-'-t-v-s h-'-x--on? matay yotse ha'otovus ha'axaron? m-t-y y-t-e h-'-t-v-s h-'-x-r-n- -------------------------------- matay yotse ha'otovus ha'axaron?
Aveţi un bilet de călătorie? ‫-- -ך-----ס נסי---‬ ‫יש לך כרטיס נסיעה?‬ ‫-ש ל- כ-ט-ס נ-י-ה-‬ -------------------- ‫יש לך כרטיס נסיעה?‬ 0
ye-- le-h--l-kh -artis---s-'-h? yesh lekha/lakh kartis nesi'ah? y-s- l-k-a-l-k- k-r-i- n-s-'-h- ------------------------------- yesh lekha/lakh kartis nesi'ah?
Un bilet de călătorie? – Nu, nu am. ‫-רט-- -ס--ה? – -א, ----לי.‬ ‫כרטיס נסיעה? – לא, אין לי.‬ ‫-ר-י- נ-י-ה- – ל-, א-ן ל-.- ---------------------------- ‫כרטיס נסיעה? – לא, אין לי.‬ 0
k--t-s -e---ah? --l-, e-----. kartis nesi'ah? – lo, eyn li. k-r-i- n-s-'-h- – l-, e-n l-. ----------------------------- kartis nesi'ah? – lo, eyn li.
Atunci trebuie să plătiţi o amendă. ‫-ת / ה -רי- - כה--שלם ק--.‬ ‫את / ה צריך / כה לשלם קנס.‬ ‫-ת / ה צ-י- / כ- ל-ל- ק-ס-‬ ---------------------------- ‫את / ה צריך / כה לשלם קנס.‬ 0
ata-/a- ----i--/t-r---ah -----le- -n-s. atah/at tsarikh/tsrikhah l'shalem qnas. a-a-/-t t-a-i-h-t-r-k-a- l-s-a-e- q-a-. --------------------------------------- atah/at tsarikh/tsrikhah l'shalem qnas.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Dezvoltarea limbajului

Ştim foarte bine de ce vorbim. Vrem să schimbăm idei şi să ne înţelegem unii cu ceilalţi. În schimb, nu ştim cum a apărut de fapt limbajul. Asupra acestui aspect, există mai multe teorii. Cert este că limbajul este un fenomen străvechi. Pentru a putea vorbi, era nevoie de caracteristici fizice precise. Ele erau necesare pentru a putea produce sunete. Astfel, oamenii de Neanderthal erau capabili să îşi folosească vocea. Acest lucru le permitea să se diferenţieze de animale. Pe de altă parte, o voce puternică şi fermă era importantă pentru a se autoapăra. Ea permitea să-i ameninţe sau să-i înspăimânte pe inamici. În acea epocă, se fabricau unelte şi se făcea foc. Aceste cunoştinţe trebuiau transmise într-o manieră sau alta. Limbajul era şi el important pentru vânătoarea în grupuri. Acum 2 milioane de ani, exista deja o comunicare rudimentară. Primele elemente lingvistice au fost semnele şi gesturile. Dar oamenii doreau să comunice şi pe întuneric. Şi mai important, ei trebuiau să poată vorbi şi fără să se privească. Iată de ce vocea s-a dezvoltat şi a înlocuit semnele. Limbajul, în forma sa actuală, există de cel puţin 50000 de ani. Atunci când homo sapiens a părăsit Africa, el l-a răspândit în întreaga lume. Limbile s-a separat pe diferite regiuni. Adică, au apărut diferite familii lingvistice. Acestea nu conţineau decât fundamentele sistemelor lingvistice. Primele limbi erau mai puţin complexe decât limbile actuale. Ele s-au dezvoltat prin gramatică, fonetică şi semantică. Am putea spune că diferite limbi au soluţii diferite. Dar problema era mereu aceeaşi: cum să arăt ceea ce gândesc?
Știați?
Portugheza braziliană este considerată o limbă romanică. Ea s-a format pe baza portughezei europene. Această limbă a călătorit până în America de Sud, prin politicile colonialiste ale Portugaliei. Astăzi, Brazilia are cea mai largă populație vorbitoare de limbă portugheză din lume. Aproximativ 190 de milioane de oameni vorbesc portugheza braziliană ca limbă nativă. Limba a avut o mare influență și asupra altor țări sud-americane. Există chiar și o limbă hibrid, formată din spaniolă și portugheză. Cu timpuri în urmă, Brazilia vorbea portugheza europeană. Începând cu anii 1930, un nou val a apărut în conștiința culturală braziliană. Brazilienii au devenit mândri de limba lor, și au vrut să îi accentueze particularitățile. Au fost foarte multe eforturi repetate de a ține cele limbi împreună. De exemplu, o înțelegere a fost făcută între cele două țări, privind păstrarea unei ortografii comune. Astăzi, cea mai mare diferență între cele două limbi este forma în care sunt pronunțate. Vocabularul brazilian conține câteva "indianisme" absente, de altfel, în Europa. Descoperiți această limbă incitantă - este una din cele mai importante din lume!