Dicționar de expresii

ro Întâlnire   »   he ‫פגישה‬

24 [douăzeci şi patru]

Întâlnire

Întâlnire

‫24 [עשרים וארבע]‬

24 [essrim w\'arva]

‫פגישה‬

[pgishah]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
Ai pierdut autobuzul? ‫----ת-ל--ט---ס-‬ ‫איחרת לאוטובוס?‬ ‫-י-ר- ל-ו-ו-ו-?- ----------------- ‫איחרת לאוטובוס?‬ 0
i-ar-a-la'o--b--? ixarta la'otobus? i-a-t- l-'-t-b-s- ----------------- ixarta la'otobus?
Te-am aşteptat o jumătate de oră. ‫חיכית---- חצי-ש---‬ ‫חיכיתי לך חצי שעה.‬ ‫-י-י-י ל- ח-י ש-ה-‬ -------------------- ‫חיכיתי לך חצי שעה.‬ 0
xiki---le--a--akh---t-- sha'--. xikiti lekha/lakh xatsi sha'ah. x-k-t- l-k-a-l-k- x-t-i s-a-a-. ------------------------------- xikiti lekha/lakh xatsi sha'ah.
Nu ai telefonul mobil la tine? ‫--ן ל- טל-ון---י--‬ ‫אין לך טלפון נייד?‬ ‫-י- ל- ט-פ-ן נ-י-?- -------------------- ‫אין לך טלפון נייד?‬ 0
e-- l---a-la-h-t--ef-n-nay-d? eyn lekha/lakh telefon nayad? e-n l-k-a-l-k- t-l-f-n n-y-d- ----------------------------- eyn lekha/lakh telefon nayad?
Să fii data viitoare punctual! ‫תש--ל / י-לד-י- ב--- הבאה!‬ ‫תשתדל / י לדייק בפעם הבאה!‬ ‫-ש-ד- / י ל-י-ק ב-ע- ה-א-!- ---------------------------- ‫תשתדל / י לדייק בפעם הבאה!‬ 0
tisht-del/--s-t-dli-l--a-e- --f'-- -aba'-h! tishtadel/tishtadli l'dayeq baf'am haba'ah! t-s-t-d-l-t-s-t-d-i l-d-y-q b-f-a- h-b-'-h- ------------------------------------------- tishtadel/tishtadli l'dayeq baf'am haba'ah!
Să iei data viitoare un taxi! ‫-פעם ה--ה-----ונ---‬ ‫בפעם הבאה קח מונית.‬ ‫-פ-ם ה-א- ק- מ-נ-ת-‬ --------------------- ‫בפעם הבאה קח מונית.‬ 0
b-f--m h-ba'-h-----q--------. baf'am haba'ah qax/qxi monit. b-f-a- h-b-'-h q-x-q-i m-n-t- ----------------------------- baf'am haba'ah qax/qxi monit.
Să iei data viitoare o umbrelă cu tine! ‫---ם-ה--ה--ח-מט----‬ ‫בפעם הבאה קח מטריה!‬ ‫-פ-ם ה-א- ק- מ-ר-ה-‬ --------------------- ‫בפעם הבאה קח מטריה!‬ 0
baf--m--a-a'-- qa----- ---ri--! baf'am haba'ah qax/qxi mitriah! b-f-a- h-b-'-h q-x-q-i m-t-i-h- ------------------------------- baf'am haba'ah qax/qxi mitriah!
Mâine sunt liber / ă. ‫מ-ר אנ- ---י-- -.‬ ‫מחר אני פנוי / ה.‬ ‫-ח- א-י פ-ו- / ה-‬ ------------------- ‫מחר אני פנוי / ה.‬ 0
ma--r-a---p--u---n-y-h. maxar ani panui/pnuyah. m-x-r a-i p-n-i-p-u-a-. ----------------------- maxar ani panui/pnuyah.
Ne întâlnim mâine? ‫-פ---מחר-‬ ‫נפגש מחר?‬ ‫-פ-ש מ-ר-‬ ----------- ‫נפגש מחר?‬ 0
n-p-g-sh-ma-ar? nipagesh maxar? n-p-g-s- m-x-r- --------------- nipagesh maxar?
Îmi pare rău, dar mâine nu pot eu. ‫א-י-מ-ט---- -- מ-ר א-- לא-י-ול-/---‬ ‫אני מצטער / ת, מחר אני לא יכול / ה.‬ ‫-נ- מ-ט-ר / ת- מ-ר א-י ל- י-ו- / ה-‬ ------------------------------------- ‫אני מצטער / ת, מחר אני לא יכול / ה.‬ 0
a------s--'e--mi---a-eret---axa----i--- -e-h-l-y---o-ah. ani mitsta'er/mitsta'eret, maxar ani lo yekhol/yekholah. a-i m-t-t-'-r-m-t-t-'-r-t- m-x-r a-i l- y-k-o-/-e-h-l-h- -------------------------------------------------------- ani mitsta'er/mitsta'eret, maxar ani lo yekhol/yekholah.
Ai planuri pentru weekendul acesta? ‫ה-- -כ-נ--------סו- הש--ע --ר-ב?‬ ‫האם תכננת משהו לסוף השבוע הקרוב?‬ ‫-א- ת-נ-ת מ-ה- ל-ו- ה-ב-ע ה-ר-ב-‬ ---------------------------------- ‫האם תכננת משהו לסוף השבוע הקרוב?‬ 0
ha-------hn-nt--m--he-- -e-o- ha--a-u-- --q---v? ha'im tikhnanta mashehu lesof hashavu'a haqarov? h-'-m t-k-n-n-a m-s-e-u l-s-f h-s-a-u-a h-q-r-v- ------------------------------------------------ ha'im tikhnanta mashehu lesof hashavu'a haqarov?
Sau ai deja o întâlnire? ‫ה-ם כב- -ב-- -שהו-‬ ‫האם כבר קבעת משהו?‬ ‫-א- כ-ר ק-ע- מ-ה-?- -------------------- ‫האם כבר קבעת משהו?‬ 0
h-'-- k-ar-qa-a-t-----ehu? ha'im kvar qava't mashehu? h-'-m k-a- q-v-'- m-s-e-u- -------------------------- ha'im kvar qava't mashehu?
Îţi propun să ne întâlnim în weekend. ‫א----צי--/-ה -נ-ג- ב-ו--השבוע.‬ ‫אני מציע / ה שנפגש בסוף השבוע.‬ ‫-נ- מ-י- / ה ש-פ-ש ב-ו- ה-ב-ע-‬ -------------------------------- ‫אני מציע / ה שנפגש בסוף השבוע.‬ 0
a-i -et-i-a/met-i'a---sh-n------ b--o- -a--evu--. ani metsi'a/metsi'aha shenipgesh b'sof hashevu'a. a-i m-t-i-a-m-t-i-a-a s-e-i-g-s- b-s-f h-s-e-u-a- ------------------------------------------------- ani metsi'a/metsi'aha shenipgesh b'sof hashevu'a.
Facem un picnic? ‫א--י -עש---יק-י-?‬ ‫אולי נעשה פיקניק?‬ ‫-ו-י נ-ש- פ-ק-י-?- ------------------- ‫אולי נעשה פיקניק?‬ 0
ul----a---s---pi--i-? ulai na'asseh piqniq? u-a- n-'-s-e- p-q-i-? --------------------- ulai na'asseh piqniq?
Mergem la ştrand? ‫--לי----ע-ל-----י-?‬ ‫אולי ניסע לחוף הים?‬ ‫-ו-י נ-ס- ל-ו- ה-ם-‬ --------------------- ‫אולי ניסע לחוף הים?‬ 0
u----nis- l--o- ---a-? ulai nisa l'xof hayam? u-a- n-s- l-x-f h-y-m- ---------------------- ulai nisa l'xof hayam?
Mergem la munte? ‫-ו-- -יס- --ר-ם?‬ ‫אולי ניסע להרים?‬ ‫-ו-י נ-ס- ל-ר-ם-‬ ------------------ ‫אולי ניסע להרים?‬ 0
ul-i----- lah-r-m? ulai nisa laharim? u-a- n-s- l-h-r-m- ------------------ ulai nisa laharim?
Te iau de la birou. ‫-נ- -א------ת- מהמ--ד.‬ ‫אני אאסוף אותך מהמשרד.‬ ‫-נ- א-ס-ף א-ת- מ-מ-ר-.- ------------------------ ‫אני אאסוף אותך מהמשרד.‬ 0
ani-e'-sof --ak----ha----r--. ani e'esof otakh m'hamissrad. a-i e-e-o- o-a-h m-h-m-s-r-d- ----------------------------- ani e'esof otakh m'hamissrad.
Te iau de acasă. ‫-ני-אאסוף ---- ------‬ ‫אני אאסוף אותך מהבית.‬ ‫-נ- א-ס-ף א-ת- מ-ב-ת-‬ ----------------------- ‫אני אאסוף אותך מהבית.‬ 0
a-i --e-o- o-a----'ha-a-t. ani e'esof otakh m'habait. a-i e-e-o- o-a-h m-h-b-i-. -------------------------- ani e'esof otakh m'habait.
Te iau din staţia de autobuz. ‫א-י---סו--א--ך -תחנ--ה-ו----ס.‬ ‫אני אאסוף אותך מתחנת האוטובוס.‬ ‫-נ- א-ס-ף א-ת- מ-ח-ת ה-ו-ו-ו-.- -------------------------------- ‫אני אאסוף אותך מתחנת האוטובוס.‬ 0
a---e-esof-o------i-ax--at ha---o---. ani e'esof otakh mitaxanat ha'otobus. a-i e-e-o- o-a-h m-t-x-n-t h-'-t-b-s- ------------------------------------- ani e'esof otakh mitaxanat ha'otobus.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Trucuri pentru învăţarea limbilor străine

Învăţarea unei limbi noi presupune mereu eforturi. Pronunţia, regulile de gramatică şi vocabularul cer multă disciplină. Dar există diferite trucuri care pot face procesul de învăţare mai uşor! În primul rând, este important să fiţi optimişti. Bucuraţi-vă de ideea de a descoperi o limbă nouă şi experienţe noi! În principiu, puteţi începe prin ceea ce doriţi. Alegeţi tema care vă interesează în mod deosebit. Nu are sens să vă concentraţi prima dată pe ascultare şi exprimare. Puteţi trece pe urmă la lectura şi scrierea textelor. Inventaţi un sistem care se potriveşte stilului şi vieţii dumneavoastră de zi cu zi. În ceea ce priveşte adjectivele, puteţi învăţa antonimele lor în acelaşi timp. Sau puteţi să vă agăţaţi fişe de vocabular în întregul apartament. În timp ce faceţi sport sau când sunteţi la volan, puteţi învăţa cu ajutorul fişierelor audio. Dacă o anumită temă vă pune probleme, lăsaţi-o la o parte. Faceţi o pauză sau învăţaţi altceva! Astfel, nu vă veţi pierde cheful de a învăţa această nouă limbă. A rezolva integrame în noua limbă poate fi la fel de amuzant. Pentru a schimba, puteţi viziona un film în versiunea originală. Citind presa străină, învăţaţi multe despre ţară şi locuitori. Veţi găsi pe Internet numeroase exerciţii, pe lângă cele din cărţile pe care le aveţi. Şi căutaţi prieteni cărora le plac şi lor limbile străine. Nu învăţaţi niciodată noi informaţii izolate, ci mereu într-un context! Repetaţi totul în mod regulat! Astfel, creierul vostru poate memora materia cum trebuie. Şi dacă aţi făcut destulă teorie, pregătiţi-vă valizele! Căci doar printe locutorii nativi, învăţarea este cea mai eficientă. Atunci când călătoriţi, puteţi ţine un jurnal de bord pentru a vă relata experienţele. Cel mai important este să nu renunţaţi niciodată!
Știați?
Coreeana e vorbită de aproximativ 75 de milioane de oameni. Aceștia trăiesc în principal în nordul și sudul Coreei. Cu toate acestea, există minorități coreene și în China sau Japonia. Încă se dezbate cărei familii de limbi îi aparține coreeana. Faptul că această țară e divizată, se vede și în limba celor două țări. Coreea de Sud, de exemplu, adoptă foarte multe cuvinte din engleză. Coreea de Nord nu înțelege, de multe ori, aceste cuvinte. Limbajul standard al celor două țări se bazează pe dialectele regionale ale capitalelor lor. O altă trăsătură a limbii coreene este caracterul său precis. De exemplu, limba indică ce relații au vorbitorii între ei. Asta implică un număr mare de forme de politețe și mulți termeni diferiți pentru gradele de înrudire. Sistemul coreean de scriere este un sistem alfabetic. Literele individuale sunt combinate în silabe, în pătrățele imaginare. În mod special consoanele sunt interesante, funcționând ca imagini prin forma lor. Ele arată ce poziție are gura, limba, palatul gurii și gâtul, în timpul pronunției.