Dicționar de expresii

ro Adjective 1   »   he ‫שמות תואר 1‬

78 [şaptezeci şi opt]

Adjective 1

Adjective 1

‫78 [שבעים ושמונה]‬

78 [shiv\'im ushmoneh]

‫שמות תואר 1‬

[shmot to'ar 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
o femeie bătrână ‫א--ה זקנה‬ ‫אישה זקנה‬ ‫-י-ה ז-נ-‬ ----------- ‫אישה זקנה‬ 0
i-ha- zqe-ah ishah zqenah i-h-h z-e-a- ------------ ishah zqenah
o femeie grasă ‫--ש- ש---‬ ‫אישה שמנה‬ ‫-י-ה ש-נ-‬ ----------- ‫אישה שמנה‬ 0
i---h----e-ah ishah shmenah i-h-h s-m-n-h ------------- ishah shmenah
o femeie curioasă ‫-ישה ---נ--‬ ‫אישה סקרנית‬ ‫-י-ה ס-ר-י-‬ ------------- ‫אישה סקרנית‬ 0
i-hah saq----t ishah saqranit i-h-h s-q-a-i- -------------- ishah saqranit
o maşină nouă ‫מ---י- חדשה‬ ‫מכונית חדשה‬ ‫-כ-נ-ת ח-ש-‬ ------------- ‫מכונית חדשה‬ 0
m-k-onit-x-d--h-h mekhonit xadashah m-k-o-i- x-d-s-a- ----------------- mekhonit xadashah
o maşină rapidă ‫---------י--‬ ‫מכונית מהירה‬ ‫-כ-נ-ת מ-י-ה- -------------- ‫מכונית מהירה‬ 0
m--ho-it--e-i-ah mekhonit mehirah m-k-o-i- m-h-r-h ---------------- mekhonit mehirah
o maşină comodă ‫מכ---ת-נ---‬ ‫מכונית נוחה‬ ‫-כ-נ-ת נ-ח-‬ ------------- ‫מכונית נוחה‬ 0
mek--nit-----h mekhonit noxah m-k-o-i- n-x-h -------------- mekhonit noxah
o rochie albastră ‫-מלה----ל-‬ ‫שמלה כחולה‬ ‫-מ-ה כ-ו-ה- ------------ ‫שמלה כחולה‬ 0
s-i--ah k-u-ah ssimlah kxulah s-i-l-h k-u-a- -------------- ssimlah kxulah
o rochie roşie ‫-מ-ה-----ה‬ ‫שמלה אדומה‬ ‫-מ-ה א-ו-ה- ------------ ‫שמלה אדומה‬ 0
ss-m-a--a----h ssimlah adumah s-i-l-h a-u-a- -------------- ssimlah adumah
o rochie verde ‫שמל- --ו-ה‬ ‫שמלה ירוקה‬ ‫-מ-ה י-ו-ה- ------------ ‫שמלה ירוקה‬ 0
s-imla- --ruqah ssimlah yeruqah s-i-l-h y-r-q-h --------------- ssimlah yeruqah
o poşetă neagră ‫ת---ש--ר‬ ‫תיק שחור‬ ‫-י- ש-ו-‬ ---------- ‫תיק שחור‬ 0
tiq----x-r tiq shaxor t-q s-a-o- ---------- tiq shaxor
o poşetă maro ‫--- ---‬ ‫תיק חום‬ ‫-י- ח-ם- --------- ‫תיק חום‬ 0
t-q x-m tiq xum t-q x-m ------- tiq xum
o poşetă albă ‫ת------‬ ‫תיק לבן‬ ‫-י- ל-ן- --------- ‫תיק לבן‬ 0
tiq --v-n tiq lavan t-q l-v-n --------- tiq lavan
oameni drăguţi ‫א-ש---נ-----‬ ‫אנשים נחמדים‬ ‫-נ-י- נ-מ-י-‬ -------------- ‫אנשים נחמדים‬ 0
anas-i---e--a--m anashim nexmadim a-a-h-m n-x-a-i- ---------------- anashim nexmadim
oameni politicoşi ‫---ים-מנו--ים‬ ‫אנשים מנומסים‬ ‫-נ-י- מ-ו-ס-ם- --------------- ‫אנשים מנומסים‬ 0
anas-im -e----s-m anashim menumasim a-a-h-m m-n-m-s-m ----------------- anashim menumasim
oameni interesanţi ‫א-שי- --ני---ם‬ ‫אנשים מעניינים‬ ‫-נ-י- מ-נ-י-י-‬ ---------------- ‫אנשים מעניינים‬ 0
anashim me'-n---im anashim me'anienim a-a-h-m m-'-n-e-i- ------------------ anashim me'anienim
copii drăguţi ‫י-די--ט--ים‬ ‫ילדים טובים‬ ‫-ל-י- ט-ב-ם- ------------- ‫ילדים טובים‬ 0
y-la--m to--m yeladim tovim y-l-d-m t-v-m ------------- yeladim tovim
copii obraznici ‫----ם חצופ-ם‬ ‫ילדים חצופים‬ ‫-ל-י- ח-ו-י-‬ -------------- ‫ילדים חצופים‬ 0
ye----m-xa-su-im yeladim xatsufim y-l-d-m x-t-u-i- ---------------- yeladim xatsufim
copii cuminţi ‫----ם-מנו-סים‬ ‫ילדים מנומסים‬ ‫-ל-י- מ-ו-ס-ם- --------------- ‫ילדים מנומסים‬ 0
y-l-d-- m----as-m yeladim menumasim y-l-d-m m-n-m-s-m ----------------- yeladim menumasim

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Computerele pot reconstrui cuvintele auzite

Omul visează de multă vreme să poată citi gânduri. Uneori, fiecăruia dintre noi i-ar plăcea să ştie ce gândeşte celălalt. Acest vis încă nu a devenit realitate. Chiar şi cu tehnica modernă, nu putem citi gândurile. Ce gândesc ceilalţi rămâne în continuare secret. Dar putem recunoaşte ce aud ceilalţi. Asta a fost demonstrat de un experiment ştiinţific. Cercetătorii au reuşit să reconstruiască cuvintele auzite. În acest scop, ei au analizat undele cerebrale ale subiecţilor. Când auzim ceva, creierul nostru este activ. Trebuie să proceseze limba auzită. În acest moment apare un anumit model de activitate. Acest model poate fi înregistrat cu ajutorul electrozilor. Iar această înregistrare poate fi şi ea procesată! Cu ajutorul unui computer, o putem transforma în model de sunet. Astfel, cuvântul auzit poate fi identificat. Acest principiu funcţionează pentru toate cuvintele. Fiecare cuvânt auzit produce un semnal specific. Acest semnal este mereu în relaţie cu sonoritatea acestui cuvânt. Deci ‘ajunge’ să fie tradus într-un semnal sonor. Dacă ştim modelul sonor, cunoaştem şi cuvântul. Subiecţii au ascultat cuvinte adevărate dar şi pseudo-cuvinte. Deci, o parte a cuvintelor nu exista. În ciuda acestui lucru, aceste cuvinte puteau fi reconstruite. Cuvintele recunoscute puteau fi pronunţate de un calculator. Dar este posibil şi să apară doar pe ecran. Acum, cercetătorii speră ca, în curând, să înţeleagă mai bine semnalele lingvistice. Sperăm încă să putem citi gândurile....