Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   uk Присвійні займенники 1

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

66 [шістдесят шість]

66 [shistdesyat shistʹ]

Присвійні займенники 1

[Prysviy̆ni zay̆mennyky 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
eu – al meu я – мій я – мій я – м-й ------- я – мій 0
y--– miy̆ ya – miy- y- – m-y- --------- ya – miy̆
Nu îmi găsesc cheile. Я-----ожу----йт- ---о к-юча. Я не можу знайти мого ключа. Я н- м-ж- з-а-т- м-г- к-ю-а- ---------------------------- Я не можу знайти мого ключа. 0
YA--e-mozhu znay̆-y--oh---lyu-ha. YA ne mozhu znay-ty moho klyucha. Y- n- m-z-u z-a-̆-y m-h- k-y-c-a- --------------------------------- YA ne mozhu znay̆ty moho klyucha.
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. Я--е---жу -найт- мог----и-к-. Я не можу знайти мого квитка. Я н- м-ж- з-а-т- м-г- к-и-к-. ----------------------------- Я не можу знайти мого квитка. 0
Y- -- moz-u--nay-t--moh---vytka. YA ne mozhu znay-ty moho kvytka. Y- n- m-z-u z-a-̆-y m-h- k-y-k-. -------------------------------- YA ne mozhu znay̆ty moho kvytka.
tu – al tău ти-– твій ти – твій т- – т-і- --------- ти – твій 0
ty-----i-̆ ty – tviy- t- – t-i-̆ ---------- ty – tviy̆
Ţi-ai găsit cheile? Т- -н-й-о- т--- -лю-? Ти знайшов твій ключ? Т- з-а-ш-в т-і- к-ю-? --------------------- Ти знайшов твій ключ? 0
Ty-znay-s--- ----̆ --yu--? Ty znay-shov tviy- klyuch? T- z-a-̆-h-v t-i-̆ k-y-c-? -------------------------- Ty znay̆shov tviy̆ klyuch?
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? Ти---айшо- т-ій п-о-зн-й---ито-? Ти знайшов твій проїзний квиток? Т- з-а-ш-в т-і- п-о-з-и- к-и-о-? -------------------------------- Ти знайшов твій проїзний квиток? 0
T- --ay-s--v-t-i-̆ pr-i-zn--- --ytok? Ty znay-shov tviy- proi-znyy- kvytok? T- z-a-̆-h-v t-i-̆ p-o-̈-n-y- k-y-o-? ------------------------------------- Ty znay̆shov tviy̆ proïznyy̆ kvytok?
el – al lui він –-й--о він – його в-н – й-г- ---------- він – його 0
v-n –-y̆o-o vin – y-oho v-n – y-o-o ----------- vin – y̆oho
Ştii unde sunt cheile lui? Знаєш--де йо-о --юч? Знаєш, де його ключ? З-а-ш- д- й-г- к-ю-? -------------------- Знаєш, де його ключ? 0
Z--y--h,--e y---o--l--c-? Znayesh, de y-oho klyuch? Z-a-e-h- d- y-o-o k-y-c-? ------------------------- Znayesh, de y̆oho klyuch?
Ştii unde este biletul lui de călătorie? Зна----д--й--- пр--зни- --и--к? Знаєш, де його проїзний квиток? З-а-ш- д- й-г- п-о-з-и- к-и-о-? ------------------------------- Знаєш, де його проїзний квиток? 0
Z--yes---de--̆--o-pr----nyy--k-yto-? Znayesh, de y-oho proi-znyy- kvytok? Z-a-e-h- d- y-o-o p-o-̈-n-y- k-y-o-? ------------------------------------ Znayesh, de y̆oho proïznyy̆ kvytok?
ea – al ei вона – -ї вона – її в-н- – ї- --------- вона – її 0
vo-------ï vona – i-i- v-n- – i-i- ----------- vona – ïï
Banii ei au dispărut. Її гроше---е--є. Її грошей немає. Ї- г-о-е- н-м-є- ---------------- Її грошей немає. 0
I-ï-h-o-h-y- n---y-. I-i- hroshey- nemaye. I-i- h-o-h-y- n-m-y-. --------------------- Ïï hroshey̆ nemaye.
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. І ----р--ит--ї-ка------ак-ж----ає. І її кредитної картки також немає. І ї- к-е-и-н-ї к-р-к- т-к-ж н-м-є- ---------------------------------- І її кредитної картки також немає. 0
I ---- k--d-t-o---k--t-y--a--z- n-m---. I i-i- kredytnoi- kartky takozh nemaye. I i-i- k-e-y-n-i- k-r-k- t-k-z- n-m-y-. --------------------------------------- I ïï kredytnoï kartky takozh nemaye.
noi – al nostru м- –-наш ми – наш м- – н-ш -------- ми – наш 0
m- -----h my – nash m- – n-s- --------- my – nash
Bunicul nostru este bolnav. На- -і---ь-х-----. Наш дідусь хворий. Н-ш д-д-с- х-о-и-. ------------------ Наш дідусь хворий. 0
Na-- d----ʹ-k---r--̆. Nash didusʹ khvoryy-. N-s- d-d-s- k-v-r-y-. --------------------- Nash didusʹ khvoryy̆.
Bunica noastră este sănătoasă. Н-ш- б--уся зд---в-. Наша бабуся здорова. Н-ш- б-б-с- з-о-о-а- -------------------- Наша бабуся здорова. 0
Na--- babus----dor-v-. Nasha babusya zdorova. N-s-a b-b-s-a z-o-o-a- ---------------------- Nasha babusya zdorova.
voi – al vostru в--- ваш ви – ваш в- – в-ш -------- ви – ваш 0
vy –--ash vy – vash v- – v-s- --------- vy – vash
Copii, unde este tăticul vostru? Д---,-де --ш--ато? Діти, де ваш тато? Д-т-, д- в-ш т-т-? ------------------ Діти, де ваш тато? 0
D-ty, de vas--t-t-? Dity, de vash tato? D-t-, d- v-s- t-t-? ------------------- Dity, de vash tato?
Copii, unde este mămica voastră? Д-т-,--е-ваш- ма--? Діти, де ваша мама? Д-т-, д- в-ш- м-м-? ------------------- Діти, де ваша мама? 0
D-t-- d--va-ha-m--a? Dity, de vasha mama? D-t-, d- v-s-a m-m-? -------------------- Dity, de vasha mama?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.