Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   mk Присвојни заменки 1

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

66 [шеесет и шест]

66 [shyeyesyet i shyest]

Присвојни заменки 1

[Prisvoјni zamyenki 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
eu – al meu ја- –-мој јас – мој ј-с – м-ј --------- јас – мој 0
ј-s – m-ј јas – moј ј-s – m-ј --------- јas – moј
Nu îmi găsesc cheile. Не---ам -а----на-д----ојо--/ с----т к--ч. Неможам да го најдам мојот / својот клуч. Н-м-ж-м д- г- н-ј-а- м-ј-т / с-о-о- к-у-. ----------------------------------------- Неможам да го најдам мојот / својот клуч. 0
Ny-mo-am d-------aјd-m--o----/ s-oјot k-ooch. Nyemoʐam da guo naјdam moјot / svoјot klooch. N-e-o-a- d- g-o n-ј-a- m-ј-t / s-o-o- k-o-c-. --------------------------------------------- Nyemoʐam da guo naјdam moјot / svoјot klooch.
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. Нем-ж-- -------ај--- м-ј-т----в---- в-зен-билет. Неможам да го најдам мојот / својот возен билет. Н-м-ж-м д- г- н-ј-а- м-ј-т / с-о-о- в-з-н б-л-т- ------------------------------------------------ Неможам да го најдам мојот / својот возен билет. 0
N-e-oʐa- d- g-o --јdam -o-o--/--voј---voz--n-b-ly--. Nyemoʐam da guo naјdam moјot / svoјot vozyen bilyet. N-e-o-a- d- g-o n-ј-a- m-ј-t / s-o-o- v-z-e- b-l-e-. ---------------------------------------------------- Nyemoʐam da guo naјdam moјot / svoјot vozyen bilyet.
tu – al tău т- - -вој ти – твој т- – т-о- --------- ти – твој 0
t--- t--ј ti – tvoј t- – t-o- --------- ti – tvoј
Ţi-ai găsit cheile? Г-----д- -и -в-ј-----сво--т-----? Го најде ли твојот / својот клуч? Г- н-ј-е л- т-о-о- / с-о-о- к-у-? --------------------------------- Го најде ли твојот / својот клуч? 0
Guo n-јd---li t----- /----ј-- ---oc-? Guo naјdye li tvoјot / svoјot klooch? G-o n-ј-y- l- t-o-o- / s-o-o- k-o-c-? ------------------------------------- Guo naјdye li tvoјot / svoјot klooch?
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? Го--ај---ли твојот-----ој-- --зе- --ле-? Го најде ли твојот / својот возен билет? Г- н-ј-е л- т-о-о- / с-о-о- в-з-н б-л-т- ---------------------------------------- Го најде ли твојот / својот возен билет? 0
Gu---aјd-- l--tv---t----v-ј-t------n ----et? Guo naјdye li tvoјot / svoјot vozyen bilyet? G-o n-ј-y- l- t-o-o- / s-o-o- v-z-e- b-l-e-? -------------------------------------------- Guo naјdye li tvoјot / svoјot vozyen bilyet?
el – al lui т-ј-– н-гов тој – негов т-ј – н-г-в ----------- тој – негов 0
t-ј-–----gu-v toј – nyeguov t-ј – n-e-u-v ------------- toј – nyeguov
Ştii unde sunt cheile lui? Зн----ли--а-е е ---о---- ---ч? Знаеш ли каде е неговиот клуч? З-а-ш л- к-д- е н-г-в-о- к-у-? ------------------------------ Знаеш ли каде е неговиот клуч? 0
Znay--- -- k-d-e-y---y-gu-vi-t kl-o--? Znayesh li kadye ye nyeguoviot klooch? Z-a-e-h l- k-d-e y- n-e-u-v-o- k-o-c-? -------------------------------------- Znayesh li kadye ye nyeguoviot klooch?
Ştii unde este biletul lui de călătorie? Зн-еш л---ад--е-------от ----н би---? Знаеш ли каде е неговиот возен билет? З-а-ш л- к-д- е н-г-в-о- в-з-н б-л-т- ------------------------------------- Знаеш ли каде е неговиот возен билет? 0
Zn-yesh-li-kady- y---yeg---iot --z-e- ---ye-? Znayesh li kadye ye nyeguoviot vozyen bilyet? Z-a-e-h l- k-d-e y- n-e-u-v-o- v-z-e- b-l-e-? --------------------------------------------- Znayesh li kadye ye nyeguoviot vozyen bilyet?
ea – al ei т-- – не-з-н таа – нејзин т-а – н-ј-и- ------------ таа – нејзин 0
ta- --n----in taa – nyeјzin t-a – n-e-z-n ------------- taa – nyeјzin
Banii ei au dispărut. Н--з------пари--и--е--. Нејзините пари ги нема. Н-ј-и-и-е п-р- г- н-м-. ----------------------- Нејзините пари ги нема. 0
N-e-zi--t-- -------- ny---. Nyeјzinitye pari gui nyema. N-e-z-n-t-e p-r- g-i n-e-a- --------------------------- Nyeјzinitye pari gui nyema.
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. А-- н------та кре---н- -арт-ч---ја-нема. А и нејзината кредитна картичка ја нема. А и н-ј-и-а-а к-е-и-н- к-р-и-к- ј- н-м-. ---------------------------------------- А и нејзината кредитна картичка ја нема. 0
A-- -yeј-i-a-a -r---itna-ka-t-c--a-јa n--ma. A i nyeјzinata kryeditna kartichka јa nyema. A i n-e-z-n-t- k-y-d-t-a k-r-i-h-a ј- n-e-a- -------------------------------------------- A i nyeјzinata kryeditna kartichka јa nyema.
noi – al nostru ни- –--аш ние – наш н-е – н-ш --------- ние – наш 0
n-ye-– ---h niye – nash n-y- – n-s- ----------- niye – nash
Bunicul nostru este bolnav. Н-шиот -е-о-- б----. Нашиот дедо е болен. Н-ш-о- д-д- е б-л-н- -------------------- Нашиот дедо е болен. 0
N-shiot-d--do-y- -o-yen. Nashiot dyedo ye bolyen. N-s-i-t d-e-o y- b-l-e-. ------------------------ Nashiot dyedo ye bolyen.
Bunica noastră este sănătoasă. Н-шат- ба---е-зд-а-а. Нашата баба е здрава. Н-ш-т- б-б- е з-р-в-. --------------------- Нашата баба е здрава. 0
N--h--a-bab---e z-r--a. Nashata baba ye zdrava. N-s-a-a b-b- y- z-r-v-. ----------------------- Nashata baba ye zdrava.
voi – al vostru в-е-–--аш вие – ваш в-е – в-ш --------- вие – ваш 0
v--e – ---h viye – vash v-y- – v-s- ----------- viye – vash
Copii, unde este tăticul vostru? Деца,--а-е ----ш--т-т--к-? Деца, каде е вашиот татко? Д-ц-, к-д- е в-ш-о- т-т-о- -------------------------- Деца, каде е вашиот татко? 0
Dy-tza- -ady--ye --shio--ta-ko? Dyetza, kadye ye vashiot tatko? D-e-z-, k-d-e y- v-s-i-t t-t-o- ------------------------------- Dyetza, kadye ye vashiot tatko?
Copii, unde este mămica voastră? Де-а, -ад----в--ата мај-а? Деца, каде е вашата мајка? Д-ц-, к-д- е в-ш-т- м-ј-а- -------------------------- Деца, каде е вашата мајка? 0
D--t-a--ka--e-ye v--hat- m----? Dyetza, kadye ye vashata maјka? D-e-z-, k-d-e y- v-s-a-a m-ј-a- ------------------------------- Dyetza, kadye ye vashata maјka?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.