Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   bn সম্বন্ধবাচক সর্বনাম ১

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

৬৬ [ছেষট্টি]

66 [chēṣaṭṭi]

সম্বন্ধবাচক সর্বনাম ১

[sambandhabācaka sarbanāma 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bengali Joaca Mai mult
eu – al meu আ-ি – --ার আম- – আম-র আ-ি – আ-া- ---------- আমি – আমার 0
ā-i – ā-ā-a āmi – āmāra ā-i – ā-ā-a ----------- āmi – āmāra
Nu îmi găsesc cheile. আ-ি-আম-- ---- খ-ঁ-ে পা-্ছ- না ৷ আম- আম-র চ-ব- খ--জ- প-চ-ছ- ন- ৷ আ-ি আ-া- চ-ব- খ-ঁ-ে প-চ-ছ- ন- ৷ ------------------------------- আমি আমার চাবি খুঁজে পাচ্ছি না ৷ 0
ām- --ā-- --bi -h-m̐-- -ā---i--ā āmi āmāra cābi khum-jē pācchi nā ā-i ā-ā-a c-b- k-u-̐-ē p-c-h- n- -------------------------------- āmi āmāra cābi khum̐jē pācchi nā
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. আ------- --কিট -ু-জ- পা---ি-ন--৷ আম- আম-র ট-ক-ট খ--জ- প-চ-ছ- ন- ৷ আ-ি আ-া- ট-ক-ট খ-ঁ-ে প-চ-ছ- ন- ৷ -------------------------------- আমি আমার টিকিট খুঁজে পাচ্ছি না ৷ 0
ām- ā---a ṭik--a k-u--jē pā-chi nā āmi āmāra ṭikiṭa khum-jē pācchi nā ā-i ā-ā-a ṭ-k-ṭ- k-u-̐-ē p-c-h- n- ---------------------------------- āmi āmāra ṭikiṭa khum̐jē pācchi nā
tu – al tău তু-- ----ম-র ত-ম- – ত-ম-র ত-ম- – ত-ম-র ------------ তুমি – তোমার 0
tu-i---t-m--a tumi – tōmāra t-m- – t-m-r- ------------- tumi – tōmāra
Ţi-ai găsit cheile? ত-ম- ত--া- -াব--খুঁজে -ে---? ত-ম- ত-ম-র চ-ব- খ--জ- প-য়-ছ? ত-ম- ত-ম-র চ-ব- খ-ঁ-ে প-য়-ছ- ---------------------------- তুমি তোমার চাবি খুঁজে পেয়েছ? 0
t-m- t--ār---āb- k--m-j- -ēẏē--a? tumi tōmāra cābi khum-jē pēẏēcha? t-m- t-m-r- c-b- k-u-̐-ē p-ẏ-c-a- --------------------------------- tumi tōmāra cābi khum̐jē pēẏēcha?
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? তুমি---ম-র -ি--ট-খ-ঁজে প---ছ? ত-ম- ত-ম-র ট-ক-ট খ--জ- প-য়-ছ? ত-ম- ত-ম-র ট-ক-ট খ-ঁ-ে প-য়-ছ- ----------------------------- তুমি তোমার টিকিট খুঁজে পেয়েছ? 0
Tumi ---ār- ṭik--a--hum̐-- --ẏē---? Tumi tōmāra ṭikiṭa khum-jē pēẏēcha? T-m- t-m-r- ṭ-k-ṭ- k-u-̐-ē p-ẏ-c-a- ----------------------------------- Tumi tōmāra ṭikiṭa khum̐jē pēẏēcha?
el – al lui স- –--ার-(ছে--) স- – ত-র (ছ-ল-) স- – ত-র (-ে-ে- --------------- সে – তার (ছেলে) 0
S- - -āra (ch-l-) Sē – tāra (chēlē) S- – t-r- (-h-l-) ----------------- Sē – tāra (chēlē)
Ştii unde sunt cheile lui? ত-ম- --ন ও--চাব---োথ-য়? ত-ম- জ-ন ওর চ-ব- ক-থ-য়? ত-ম- জ-ন ও- চ-ব- ক-থ-য়- ----------------------- তুমি জান ওর চাবি কোথায়? 0
tum-----a--r- c-----ō--ā--? tumi jāna ōra cābi kōthāẏa? t-m- j-n- ō-a c-b- k-t-ā-a- --------------------------- tumi jāna ōra cābi kōthāẏa?
Ştii unde este biletul lui de călătorie? তুমি--া--------িট ক--া-? ত-ম- জ-ন ওর ট-ক-ট ক-থ-য়? ত-ম- জ-ন ও- ট-ক-ট ক-থ-য়- ------------------------ তুমি জান ওর টিকিট কোথায়? 0
T--i----a--r- ṭik--a -ōth--a? Tumi jāna ōra ṭikiṭa kōthāẏa? T-m- j-n- ō-a ṭ-k-ṭ- k-t-ā-a- ----------------------------- Tumi jāna ōra ṭikiṭa kōthāẏa?
ea – al ei স--–-তার---ে-ে) স- – ত-র (ম-য়-) স- – ত-র (-ে-ে- --------------- সে – তার (মেয়ে) 0
S------ra-(----) Sē – tāra (mēẏē) S- – t-r- (-ē-ē- ---------------- Sē – tāra (mēẏē)
Banii ei au dispărut. ত---টা-া চুরি---ে গেছ--- ---িয়ে -েছে৤ ত-র ট-ক- চ-র- হয়- গ-ছ- / হ-র-য়- গ-ছ-৤ ত-র ট-ক- চ-র- হ-ে গ-ছ- / হ-র-য়- গ-ছ-৤ ------------------------------------- তার টাকা চুরি হয়ে গেছে / হারিয়ে গেছে৤ 0
tā-- ---ā c--i -a-ē gē-hē - --riẏ-----h-৤ tāra ṭākā curi haẏē gēchē / hāriẏē gēchē৤ t-r- ṭ-k- c-r- h-ẏ- g-c-ē / h-r-ẏ- g-c-ē- ----------------------------------------- tāra ṭākā curi haẏē gēchē / hāriẏē gēchē৤
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. এ---ত---ক্-ে----ক-র্ডও চুর- -য়ে --ছ------র-য়ে-গ---৤ এব- ত-র ক-র-ড-ট ক-র-ডও চ-র- হয়- গ-ছ- / হ-র-য়- গ-ছ-৤ এ-ং ত-র ক-র-ড-ট ক-র-ড- চ-র- হ-ে গ-ছ- / হ-র-য়- গ-ছ-৤ --------------------------------------------------- এবং তার ক্রেডিট কার্ডও চুরি হয়ে গেছে / হারিয়ে গেছে৤ 0
ē-a- tār-------ṭa-k--ḍ--- --r----ẏē----hē /-----ẏē-----ē৤ ēbaṁ tāra krēḍiṭa kārḍa'ō curi haẏē gēchē / hāriẏē gēchē৤ ē-a- t-r- k-ē-i-a k-r-a-ō c-r- h-ẏ- g-c-ē / h-r-ẏ- g-c-ē- --------------------------------------------------------- ēbaṁ tāra krēḍiṭa kārḍa'ō curi haẏē gēchē / hāriẏē gēchē৤
noi – al nostru আ--া-–-আমাদের আমর- – আম-দ-র আ-র- – আ-া-ে- ------------- আমরা – আমাদের 0
ā--r- –-ā-ā--ra āmarā – āmādēra ā-a-ā – ā-ā-ē-a --------------- āmarā – āmādēra
Bunicul nostru este bolnav. আম---- ঠাকু----- দাদু -স-স্থ ৷ আম-দ-র ঠ-ক-রদ- / দ-দ- অস-স-থ ৷ আ-া-ে- ঠ-ক-র-া / দ-দ- অ-ু-্- ৷ ------------------------------ আমাদের ঠাকুরদা / দাদু অসুস্থ ৷ 0
ām-d--- ṭh-k--a-ā-/-dā-- a--stha āmādēra ṭhākuradā / dādu asustha ā-ā-ē-a ṭ-ā-u-a-ā / d-d- a-u-t-a -------------------------------- āmādēra ṭhākuradā / dādu asustha
Bunica noastră este sănătoasă. আমা--র -াকু-মা /-দিদ- সু-্---ছ---৷ আম-দ-র ঠ-ক-রম- / দ-দ- স-স-থ আছ-ন ৷ আ-া-ে- ঠ-ক-র-া / দ-দ- স-স-থ আ-ে- ৷ ---------------------------------- আমাদের ঠাকুরমা / দিদা সুস্থ আছেন ৷ 0
āmā-ē-a -hā----m- /-di-ā-----ha---h--a āmādēra ṭhākuramā / didā sustha āchēna ā-ā-ē-a ṭ-ā-u-a-ā / d-d- s-s-h- ā-h-n- -------------------------------------- āmādēra ṭhākuramā / didā sustha āchēna
voi – al vostru তো-র- - ত-মা-ের ত-মর- – ত-ম-দ-র ত-ম-া – ত-ম-দ-র --------------- তোমরা – তোমাদের 0
t----- –--ōm-dē-a tōmarā – tōmādēra t-m-r- – t-m-d-r- ----------------- tōmarā – tōmādēra
Copii, unde este tăticul vostru? বা-্--র-,-তোমা-ের-ব----ক-থ-য়? ব-চ-চ-র-, ত-ম-দ-র ব-ব- ক-থ-য়? ব-চ-চ-র-, ত-ম-দ-র ব-ব- ক-থ-য়- ----------------------------- বাচ্চারা, তোমাদের বাবা কোথায়? 0
bāc-ār----ō--d--- -āb---ō---ẏ-? bāccārā, tōmādēra bābā kōthāẏa? b-c-ā-ā- t-m-d-r- b-b- k-t-ā-a- ------------------------------- bāccārā, tōmādēra bābā kōthāẏa?
Copii, unde este mămica voastră? ব-চ্চ-র-,-তোম-দের ---কোথায়? ব-চ-চ-র-, ত-ম-দ-র ম- ক-থ-য়? ব-চ-চ-র-, ত-ম-দ-র ম- ক-থ-য়- --------------------------- বাচ্চারা, তোমাদের মা কোথায়? 0
Bāc--------mād--- m- -ōt--ẏa? Bāccārā, tōmādēra mā kōthāẏa? B-c-ā-ā- t-m-d-r- m- k-t-ā-a- ----------------------------- Bāccārā, tōmādēra mā kōthāẏa?

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.