Dicționar de expresii

ro Transport public local   »   uk Приміське сполучення

36 [treizeci şi şase]

Transport public local

Transport public local

36 [тридцять шість]

36 [trydtsyatʹ shistʹ]

Приміське сполучення

[Prymisʹke spoluchennya]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Unde este staţia de autobuz? Де -в-обу-на-зу--нка? Де автобусна зупинка? Д- а-т-б-с-а з-п-н-а- --------------------- Де автобусна зупинка? 0
D--av-obu--a--upy-ka? De avtobusna zupynka? D- a-t-b-s-a z-p-n-a- --------------------- De avtobusna zupynka?
Care autobuz merge în centru? Я--й-а--о-----зди-ь-- ц---р? Який автобус їздить в центр? Я-и- а-т-б-с ї-д-т- в ц-н-р- ---------------------------- Який автобус їздить в центр? 0
Y-k-y---vt-bus-ïzdy-- v -----r? Yakyy- avtobus i-zdytʹ v tsentr? Y-k-y- a-t-b-s i-z-y-ʹ v t-e-t-? -------------------------------- Yakyy̆ avtobus ïzdytʹ v tsentr?
Ce rută trebuie să urmez ? Як-ю-л-ніє--ме-і-----и? Якою лінією мені їхати? Я-о- л-н-є- м-н- ї-а-и- ----------------------- Якою лінією мені їхати? 0
Ya--y---in---yu--e---ïkh-t-? Yakoyu liniyeyu meni i-khaty? Y-k-y- l-n-y-y- m-n- i-k-a-y- ----------------------------- Yakoyu liniyeyu meni ïkhaty?
Trebuie să schimb autobuzul? Чи---в-не- / -о---на - п-р--і--т-? Чи повинен / повинна я пересідати? Ч- п-в-н-н / п-в-н-а я п-р-с-д-т-? ---------------------------------- Чи повинен / повинна я пересідати? 0
C------y-e- / -ovyn-- y- p-r--i--t-? Chy povynen / povynna ya peresidaty? C-y p-v-n-n / p-v-n-a y- p-r-s-d-t-? ------------------------------------ Chy povynen / povynna ya peresidaty?
Unde trebuie să schimb autobuzul? Д- -------ен /--о---н---ер-сі--и? Де я повинен / повинна пересісти? Д- я п-в-н-н / п-в-н-а п-р-с-с-и- --------------------------------- Де я повинен / повинна пересісти? 0
De -a-----nen - p--y-na--ere-i---? De ya povynen / povynna peresisty? D- y- p-v-n-n / p-v-n-a p-r-s-s-y- ---------------------------------- De ya povynen / povynna peresisty?
Cât costă un bilet de călătorie? С--ль-и-к----- ----зни- -в--о-? Скільки коштує проїзний квиток? С-і-ь-и к-ш-у- п-о-з-и- к-и-о-? ------------------------------- Скільки коштує проїзний квиток? 0
Sk-lʹ-y--os-tu----r-ï-n--̆ k---ok? Skilʹky koshtuye proi-znyy- kvytok? S-i-ʹ-y k-s-t-y- p-o-̈-n-y- k-y-o-? ----------------------------------- Skilʹky koshtuye proïznyy̆ kvytok?
Câte staţii sunt până în centru? Як-б--ат- -уп-нок-д- -е-тру? Як багато зупинок до центру? Я- б-г-т- з-п-н-к д- ц-н-р-? ---------------------------- Як багато зупинок до центру? 0
Yak bah-t- -upy--k-d- ---ntru? Yak bahato zupynok do tsentru? Y-k b-h-t- z-p-n-k d- t-e-t-u- ------------------------------ Yak bahato zupynok do tsentru?
Trebuie să coborâţi aici. В--п-в-н-і --т-вийти. Ви повинні тут вийти. В- п-в-н-і т-т в-й-и- --------------------- Ви повинні тут вийти. 0
V--po-y--i-t-- v----y. Vy povynni tut vyy-ty. V- p-v-n-i t-t v-y-t-. ---------------------- Vy povynni tut vyy̆ty.
Trebuie să coborâţi prin spate. Ви-по---н- -ий-и --аду. Ви повинні вийти ззаду. В- п-в-н-і в-й-и з-а-у- ----------------------- Ви повинні вийти ззаду. 0
V--pov-nni -y-̆-y---a--. Vy povynni vyy-ty zzadu. V- p-v-n-i v-y-t- z-a-u- ------------------------ Vy povynni vyy̆ty zzadu.
Următorul metrou vine în 5 minute. Н--туп-е-м--ро--рибу-ає ----- 5 хвил-н. Наступне метро прибуває через 5 хвилин. Н-с-у-н- м-т-о п-и-у-а- ч-р-з 5 х-и-и-. --------------------------------------- Наступне метро прибуває через 5 хвилин. 0
N--t---e-m-t-o p-y-uv--e-ch-r-- 5-kh-yl-n. Nastupne metro prybuvaye cherez 5 khvylyn. N-s-u-n- m-t-o p-y-u-a-e c-e-e- 5 k-v-l-n- ------------------------------------------ Nastupne metro prybuvaye cherez 5 khvylyn.
Următorul tramvai vine în 10 minute. На--упний --а-ва- -рибу--є ч--е--10-хв--и-. Наступний трамвай прибуває через 10 хвилин. Н-с-у-н-й т-а-в-й п-и-у-а- ч-р-з 1- х-и-и-. ------------------------------------------- Наступний трамвай прибуває через 10 хвилин. 0
Na-t-----̆ t----ay̆---y-u-ay- che-e--1--k-vy-y-. Nastupnyy- tramvay- prybuvaye cherez 10 khvylyn. N-s-u-n-y- t-a-v-y- p-y-u-a-e c-e-e- 1- k-v-l-n- ------------------------------------------------ Nastupnyy̆ tramvay̆ prybuvaye cherez 10 khvylyn.
Următorul autobuz vine în 15 minute. На--упн-- --т---- -----в-є ч-рез 15----лин. Наступний автобус прибуває через 15 хвилин. Н-с-у-н-й а-т-б-с п-и-у-а- ч-р-з 1- х-и-и-. ------------------------------------------- Наступний автобус прибуває через 15 хвилин. 0
Nast------ -vt-----prybu-a-- ch--ez--- khvylyn. Nastupnyy- avtobus prybuvaye cherez 15 khvylyn. N-s-u-n-y- a-t-b-s p-y-u-a-e c-e-e- 1- k-v-l-n- ----------------------------------------------- Nastupnyy̆ avtobus prybuvaye cherez 15 khvylyn.
Când pleacă ultimul metrou? Ко-и ві-пр--ляє-----останнє----р-? Коли відправляється останнє метро? К-л- в-д-р-в-я-т-с- о-т-н-є м-т-о- ---------------------------------- Коли відправляється останнє метро? 0
K-ly vi-----ly-y--ʹs-a -st--n-e-m---o? Koly vidpravlyayetʹsya ostannye metro? K-l- v-d-r-v-y-y-t-s-a o-t-n-y- m-t-o- -------------------------------------- Koly vidpravlyayetʹsya ostannye metro?
Când pleacă ultimul tramvai? Ко-- --д-р-вл--ть-я----а--ій -р-м---? Коли відправляється останній трамвай? К-л- в-д-р-в-я-т-с- о-т-н-і- т-а-в-й- ------------------------------------- Коли відправляється останній трамвай? 0
Kol- v--p--v-y--etʹsya os-anniy---r------? Koly vidpravlyayetʹsya ostanniy- tramvay-? K-l- v-d-r-v-y-y-t-s-a o-t-n-i-̆ t-a-v-y-? ------------------------------------------ Koly vidpravlyayetʹsya ostanniy̆ tramvay̆?
Când pleacă ultimul autobuz? К--и ---пра-ля--ь-я -с-анній-автобус? Коли відправляється останній автобус? К-л- в-д-р-в-я-т-с- о-т-н-і- а-т-б-с- ------------------------------------- Коли відправляється останній автобус? 0
Ko-------ravlyay--ʹs-a-ostann-y--avtob--? Koly vidpravlyayetʹsya ostanniy- avtobus? K-l- v-d-r-v-y-y-t-s-a o-t-n-i-̆ a-t-b-s- ----------------------------------------- Koly vidpravlyayetʹsya ostanniy̆ avtobus?
Aveţi un bilet de călătorie? Ма--е к-ито---- ----зд? Маєте квиток на проїзд? М-є-е к-и-о- н- п-о-з-? ----------------------- Маєте квиток на проїзд? 0
M-y-t--k-ytok na-p-oïz-? Mayete kvytok na proi-zd? M-y-t- k-y-o- n- p-o-̈-d- ------------------------- Mayete kvytok na proïzd?
Un bilet de călătorie? – Nu, nu am. К-и--к-----роїзд- – --,-я--- маю. Квиток на проїзд? – Ні, я не маю. К-и-о- н- п-о-з-? – Н-, я н- м-ю- --------------------------------- Квиток на проїзд? – Ні, я не маю. 0
Kvy-----a-proi-zd- ---i,-ya ---m---. Kvytok na proi-zd? – Ni, ya ne mayu. K-y-o- n- p-o-̈-d- – N-, y- n- m-y-. ------------------------------------ Kvytok na proïzd? – Ni, ya ne mayu.
Atunci trebuie să plătiţi o amendă. То-і-В--по--н-----пл--и-- --р-ф. Тоді Ви повинні заплатити штраф. Т-д- В- п-в-н-і з-п-а-и-и ш-р-ф- -------------------------------- Тоді Ви повинні заплатити штраф. 0
To-i-V- p-v-n------l--y-y-sh--a-. Todi Vy povynni zaplatyty shtraf. T-d- V- p-v-n-i z-p-a-y-y s-t-a-. --------------------------------- Todi Vy povynni zaplatyty shtraf.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Dezvoltarea limbajului

Ştim foarte bine de ce vorbim. Vrem să schimbăm idei şi să ne înţelegem unii cu ceilalţi. În schimb, nu ştim cum a apărut de fapt limbajul. Asupra acestui aspect, există mai multe teorii. Cert este că limbajul este un fenomen străvechi. Pentru a putea vorbi, era nevoie de caracteristici fizice precise. Ele erau necesare pentru a putea produce sunete. Astfel, oamenii de Neanderthal erau capabili să îşi folosească vocea. Acest lucru le permitea să se diferenţieze de animale. Pe de altă parte, o voce puternică şi fermă era importantă pentru a se autoapăra. Ea permitea să-i ameninţe sau să-i înspăimânte pe inamici. În acea epocă, se fabricau unelte şi se făcea foc. Aceste cunoştinţe trebuiau transmise într-o manieră sau alta. Limbajul era şi el important pentru vânătoarea în grupuri. Acum 2 milioane de ani, exista deja o comunicare rudimentară. Primele elemente lingvistice au fost semnele şi gesturile. Dar oamenii doreau să comunice şi pe întuneric. Şi mai important, ei trebuiau să poată vorbi şi fără să se privească. Iată de ce vocea s-a dezvoltat şi a înlocuit semnele. Limbajul, în forma sa actuală, există de cel puţin 50000 de ani. Atunci când homo sapiens a părăsit Africa, el l-a răspândit în întreaga lume. Limbile s-a separat pe diferite regiuni. Adică, au apărut diferite familii lingvistice. Acestea nu conţineau decât fundamentele sistemelor lingvistice. Primele limbi erau mai puţin complexe decât limbile actuale. Ele s-au dezvoltat prin gramatică, fonetică şi semantică. Am putea spune că diferite limbi au soluţii diferite. Dar problema era mereu aceeaşi: cum să arăt ceea ce gândesc?
Știați?
Portugheza braziliană este considerată o limbă romanică. Ea s-a format pe baza portughezei europene. Această limbă a călătorit până în America de Sud, prin politicile colonialiste ale Portugaliei. Astăzi, Brazilia are cea mai largă populație vorbitoare de limbă portugheză din lume. Aproximativ 190 de milioane de oameni vorbesc portugheza braziliană ca limbă nativă. Limba a avut o mare influență și asupra altor țări sud-americane. Există chiar și o limbă hibrid, formată din spaniolă și portugheză. Cu timpuri în urmă, Brazilia vorbea portugheza europeană. Începând cu anii 1930, un nou val a apărut în conștiința culturală braziliană. Brazilienii au devenit mândri de limba lor, și au vrut să îi accentueze particularitățile. Au fost foarte multe eforturi repetate de a ține cele limbi împreună. De exemplu, o înțelegere a fost făcută între cele două țări, privind păstrarea unei ortografii comune. Astăzi, cea mai mare diferență între cele două limbi este forma în care sunt pronunțate. Vocabularul brazilian conține câteva "indianisme" absente, de altfel, în Europa. Descoperiți această limbă incitantă - este una din cele mai importante din lume!