Dicționar de expresii

ro Întâlnire   »   sr Састанак

24 [douăzeci şi patru]

Întâlnire

Întâlnire

24 [двадесет и четири]

24 [dvadeset i četiri]

Састанак

[Sastanak]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Ai pierdut autobuzul? Јеси--- -----ст-о-/ п-опусти-----т---с? Јеси ли пропустио / пропустила аутобус? Ј-с- л- п-о-у-т-о / п-о-у-т-л- а-т-б-с- --------------------------------------- Јеси ли пропустио / пропустила аутобус? 0
Jes--li-pro--stio /--ropu----a--u-o-u-? Jesi li propustio / propustila autobus? J-s- l- p-o-u-t-o / p-o-u-t-l- a-t-b-s- --------------------------------------- Jesi li propustio / propustila autobus?
Te-am aşteptat o jumătate de oră. Ч--а--/---к--- с-м -----л- сат-. Чекао / Чекала сам те пола сата. Ч-к-о / Ч-к-л- с-м т- п-л- с-т-. -------------------------------- Чекао / Чекала сам те пола сата. 0
Če-a- - Č-ka-a --m-te----a --t-. Čekao / Čekala sam te pola sata. Č-k-o / Č-k-l- s-m t- p-l- s-t-. -------------------------------- Čekao / Čekala sam te pola sata.
Nu ai telefonul mobil la tine? Н---ш--обит---код -е--? Немаш мобител код себе? Н-м-ш м-б-т-л к-д с-б-? ----------------------- Немаш мобител код себе? 0
Ne-a---obitel--o- s---? Nemaš mobitel kod sebe? N-m-š m-b-t-l k-d s-b-? ----------------------- Nemaš mobitel kod sebe?
Să fii data viitoare punctual! Сле--ћ--п-т -у----ач-н! Следећи пут буди тачан! С-е-е-и п-т б-д- т-ч-н- ----------------------- Следећи пут буди тачан! 0
S-edec-i p-t-b-----ača-! Sledec-i put budi tačan! S-e-e-́- p-t b-d- t-č-n- ------------------------ Sledeći put budi tačan!
Să iei data viitoare un taxi! С--д--- пу- -зми--акс-! Следећи пут узми такси! С-е-е-и п-т у-м- т-к-и- ----------------------- Следећи пут узми такси! 0
S-ed-c-- pu----mi -aksi! Sledec-i put uzmi taksi! S-e-e-́- p-t u-m- t-k-i- ------------------------ Sledeći put uzmi taksi!
Să iei data viitoare o umbrelă cu tine! С--де-и-пу- ----с- к-шо--ан! Следећи пут понеси кишобран! С-е-е-и п-т п-н-с- к-ш-б-а-! ---------------------------- Следећи пут понеси кишобран! 0
Sl--e-́i-pu--po-------šo---n! Sledec-i put ponesi kišobran! S-e-e-́- p-t p-n-s- k-š-b-a-! ----------------------------- Sledeći put ponesi kišobran!
Mâine sunt liber / ă. С--р- и-ам -л-----о. Сутра имам слободно. С-т-а и-а- с-о-о-н-. -------------------- Сутра имам слободно. 0
Su--a --a- ---bo-n-. Sutra imam slobodno. S-t-a i-a- s-o-o-n-. -------------------- Sutra imam slobodno.
Ne întâlnim mâine? Хо-емо-ли -------а---с-а--? Хоћемо ли се сутра састати? Х-ћ-м- л- с- с-т-а с-с-а-и- --------------------------- Хоћемо ли се сутра састати? 0
H-ć--o-li--- -u----sa-t---? Hoc-emo li se sutra sastati? H-c-e-o l- s- s-t-a s-s-a-i- ---------------------------- Hoćemo li se sutra sastati?
Îmi pare rău, dar mâine nu pot eu. Ж-о-ми--е,-с-тра не---гу. Жао ми је, сутра не могу. Ж-о м- ј-, с-т-а н- м-г-. ------------------------- Жао ми је, сутра не могу. 0
Ža- ---je- --tra ----og-. Žao mi je, sutra ne mogu. Ž-o m- j-, s-t-a n- m-g-. ------------------------- Žao mi je, sutra ne mogu.
Ai planuri pentru weekendul acesta? Им-- л- -- -в-ј-----нд в-ћ ---то-п--н--а-о? Имаш ли за овај викенд већ нешто планирано? И-а- л- з- о-а- в-к-н- в-ћ н-ш-о п-а-и-а-о- ------------------------------------------- Имаш ли за овај викенд већ нешто планирано? 0
Im---l---a--v-j--iken--v-ć-neš---pl--ir-n-? Imaš li za ovaj vikend vec- nešto planirano? I-a- l- z- o-a- v-k-n- v-c- n-š-o p-a-i-a-o- -------------------------------------------- Imaš li za ovaj vikend već nešto planirano?
Sau ai deja o întâlnire? И-и-в-- и--ш-дого-о-ен---стан--? Или већ имаш договорен састанак? И-и в-ћ и-а- д-г-в-р-н с-с-а-а-? -------------------------------- Или већ имаш договорен састанак? 0
I-i --ć-im---d-go---en sa---na-? Ili vec- imaš dogovoren sastanak? I-i v-c- i-a- d-g-v-r-n s-s-a-a-? --------------------------------- Ili već imaš dogovoren sastanak?
Îţi propun să ne întâlnim în weekend. П--дл-ж-м--а--е--ађ--о-за -ик-н-. Предлажем да се нађемо за викенд. П-е-л-ж-м д- с- н-ђ-м- з- в-к-н-. --------------------------------- Предлажем да се нађемо за викенд. 0
Predla-em--a -- -ađe-o-za v-----. Predlažem da se nađemo za vikend. P-e-l-ž-m d- s- n-đ-m- z- v-k-n-. --------------------------------- Predlažem da se nađemo za vikend.
Facem un picnic? Х-ће-- л--на п-кн-к? Хоћемо ли на пикник? Х-ћ-м- л- н- п-к-и-? -------------------- Хоћемо ли на пикник? 0
Ho--emo-l- ---p-knik? Hoc-emo li na piknik? H-c-e-o l- n- p-k-i-? --------------------- Hoćemo li na piknik?
Mergem la ştrand? Хо-е-- -- ---о-в--ти -о -л-ж-? Хоћемо ли се одвести до плаже? Х-ћ-м- л- с- о-в-с-и д- п-а-е- ------------------------------ Хоћемо ли се одвести до плаже? 0
Hoc-emo -- se od---ti do-p-aže? Hoc-emo li se odvesti do plaže? H-c-e-o l- s- o-v-s-i d- p-a-e- ------------------------------- Hoćemo li se odvesti do plaže?
Mergem la munte? Хо-е-о-л- -ћ--- -----не? Хоћемо ли ићи у планине? Х-ћ-м- л- и-и у п-а-и-е- ------------------------ Хоћемо ли ићи у планине? 0
H----m- li ic-- u p-a-i-e? Hoc-emo li ic-i u planine? H-c-e-o l- i-́- u p-a-i-e- -------------------------- Hoćemo li ići u planine?
Te iau de la birou. Д-ћи -у п--т--е-у--а---ла----. Доћи ћу по тебе у канцеларију. Д-ћ- ћ- п- т-б- у к-н-е-а-и-у- ------------------------------ Доћи ћу по тебе у канцеларију. 0
Do-́i c-u -o -eb- ---a-ce-ar---. Doc-i c-u po tebe u kancelariju. D-c-i c-u p- t-b- u k-n-e-a-i-u- -------------------------------- Doći ću po tebe u kancelariju.
Te iau de acasă. Д--- ћу-п--те-е-ку--. Доћи ћу по тебе кући. Д-ћ- ћ- п- т-б- к-ћ-. --------------------- Доћи ћу по тебе кући. 0
D-ći c-u-po-tebe k---i. Doc-i c-u po tebe kuc-i. D-c-i c-u p- t-b- k-c-i- ------------------------ Doći ću po tebe kući.
Te iau din staţia de autobuz. Д--и-ћу--о--ебе на а-т-бу-ку-ст--иц-. Доћи ћу по тебе на аутобуску станицу. Д-ћ- ћ- п- т-б- н- а-т-б-с-у с-а-и-у- ------------------------------------- Доћи ћу по тебе на аутобуску станицу. 0
Doc-i --u-po -e-- -a-a-to--sk----ani-u. Doc-i c-u po tebe na autobusku stanicu. D-c-i c-u p- t-b- n- a-t-b-s-u s-a-i-u- --------------------------------------- Doći ću po tebe na autobusku stanicu.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Trucuri pentru învăţarea limbilor străine

Învăţarea unei limbi noi presupune mereu eforturi. Pronunţia, regulile de gramatică şi vocabularul cer multă disciplină. Dar există diferite trucuri care pot face procesul de învăţare mai uşor! În primul rând, este important să fiţi optimişti. Bucuraţi-vă de ideea de a descoperi o limbă nouă şi experienţe noi! În principiu, puteţi începe prin ceea ce doriţi. Alegeţi tema care vă interesează în mod deosebit. Nu are sens să vă concentraţi prima dată pe ascultare şi exprimare. Puteţi trece pe urmă la lectura şi scrierea textelor. Inventaţi un sistem care se potriveşte stilului şi vieţii dumneavoastră de zi cu zi. În ceea ce priveşte adjectivele, puteţi învăţa antonimele lor în acelaşi timp. Sau puteţi să vă agăţaţi fişe de vocabular în întregul apartament. În timp ce faceţi sport sau când sunteţi la volan, puteţi învăţa cu ajutorul fişierelor audio. Dacă o anumită temă vă pune probleme, lăsaţi-o la o parte. Faceţi o pauză sau învăţaţi altceva! Astfel, nu vă veţi pierde cheful de a învăţa această nouă limbă. A rezolva integrame în noua limbă poate fi la fel de amuzant. Pentru a schimba, puteţi viziona un film în versiunea originală. Citind presa străină, învăţaţi multe despre ţară şi locuitori. Veţi găsi pe Internet numeroase exerciţii, pe lângă cele din cărţile pe care le aveţi. Şi căutaţi prieteni cărora le plac şi lor limbile străine. Nu învăţaţi niciodată noi informaţii izolate, ci mereu într-un context! Repetaţi totul în mod regulat! Astfel, creierul vostru poate memora materia cum trebuie. Şi dacă aţi făcut destulă teorie, pregătiţi-vă valizele! Căci doar printe locutorii nativi, învăţarea este cea mai eficientă. Atunci când călătoriţi, puteţi ţine un jurnal de bord pentru a vă relata experienţele. Cel mai important este să nu renunţaţi niciodată!
Știați?
Coreeana e vorbită de aproximativ 75 de milioane de oameni. Aceștia trăiesc în principal în nordul și sudul Coreei. Cu toate acestea, există minorități coreene și în China sau Japonia. Încă se dezbate cărei familii de limbi îi aparține coreeana. Faptul că această țară e divizată, se vede și în limba celor două țări. Coreea de Sud, de exemplu, adoptă foarte multe cuvinte din engleză. Coreea de Nord nu înțelege, de multe ori, aceste cuvinte. Limbajul standard al celor două țări se bazează pe dialectele regionale ale capitalelor lor. O altă trăsătură a limbii coreene este caracterul său precis. De exemplu, limba indică ce relații au vorbitorii între ei. Asta implică un număr mare de forme de politețe și mulți termeni diferiți pentru gradele de înrudire. Sistemul coreean de scriere este un sistem alfabetic. Literele individuale sunt combinate în silabe, în pătrățele imaginare. În mod special consoanele sunt interesante, funcționând ca imagini prin forma lor. Ele arată ce poziție are gura, limba, palatul gurii și gâtul, în timpul pronunției.