Dicționar de expresii

ro Întâlnire   »   mk Состанок / Средба

24 [douăzeci şi patru]

Întâlnire

Întâlnire

24 [дваесет и четири]

24 [dvayesyet i chyetiri]

Состанок / Средба

[Sostanok / Sryedba]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
Ai pierdut autobuzul? Г--пр--у-ти-----втоб-сот? Го пропушти ли автобусот? Г- п-о-у-т- л- а-т-б-с-т- ------------------------- Го пропушти ли автобусот? 0
Gu------oos--- -i avtob---o-? Guo propooshti li avtoboosot? G-o p-o-o-s-t- l- a-t-b-o-o-? ----------------------------- Guo propooshti li avtoboosot?
Te-am aşteptat o jumătate de oră. Те-ч---в-пол---н--час. Те чекав половина час. Т- ч-к-в п-л-в-н- ч-с- ---------------------- Те чекав половина час. 0
T-e c---k-v -------- c---. Tye chyekav polovina chas. T-e c-y-k-v p-l-v-n- c-a-. -------------------------- Tye chyekav polovina chas.
Nu ai telefonul mobil la tine? Не-аш -и--о----- -о-с-бе? Немаш ли мобилен со себе? Н-м-ш л- м-б-л-н с- с-б-? ------------------------- Немаш ли мобилен со себе? 0
N-e-ash -i-mobi---n-so----b--? Nyemash li mobilyen so syebye? N-e-a-h l- m-b-l-e- s- s-e-y-? ------------------------------ Nyemash li mobilyen so syebye?
Să fii data viitoare punctual! Следн--т --- -иди -о----- -о-н-! Следниот пат биди точен / точна! С-е-н-о- п-т б-д- т-ч-н / т-ч-а- -------------------------------- Следниот пат биди точен / точна! 0
Slyedn-ot pa--bi-- t-ch--- /---c-n-! Slyedniot pat bidi tochyen / tochna! S-y-d-i-t p-t b-d- t-c-y-n / t-c-n-! ------------------------------------ Slyedniot pat bidi tochyen / tochna!
Să iei data viitoare un taxi! Сл--ни-т------ем--так--! Следниот пат земи такси! С-е-н-о- п-т з-м- т-к-и- ------------------------ Следниот пат земи такси! 0
S---d--ot ----zy--- ---s-! Slyedniot pat zyemi taksi! S-y-d-i-t p-t z-e-i t-k-i- -------------------------- Slyedniot pat zyemi taksi!
Să iei data viitoare o umbrelă cu tine! С----и---п-т--еми еде--ч-дор----себе! Следниот пат земи еден чадор со себе! С-е-н-о- п-т з-м- е-е- ч-д-р с- с-б-! ------------------------------------- Следниот пат земи еден чадор со себе! 0
Sly--n-ot pat zye-i-ye--en --a-o--s---y---e! Slyedniot pat zyemi yedyen chador so syebye! S-y-d-i-t p-t z-e-i y-d-e- c-a-o- s- s-e-y-! -------------------------------------------- Slyedniot pat zyemi yedyen chador so syebye!
Mâine sunt liber / ă. Утре--у- --об-д-н---слобо-на. Утре сум слободен / слободна. У-р- с-м с-о-о-е- / с-о-о-н-. ----------------------------- Утре сум слободен / слободна. 0
O----e-s-om s--b---en / slo--dna. Ootrye soom slobodyen / slobodna. O-t-y- s-o- s-o-o-y-n / s-o-o-n-. --------------------------------- Ootrye soom slobodyen / slobodna.
Ne întâlnim mâine? Ќ--с- с-----ме-л- -т--? Ќе се сретнеме ли утре? Ќ- с- с-е-н-м- л- у-р-? ----------------------- Ќе се сретнеме ли утре? 0
K-y----e s-ye----m-e ---ootrye? Kjye sye sryetnyemye li ootrye? K-y- s-e s-y-t-y-m-e l- o-t-y-? ------------------------------- Kjye sye sryetnyemye li ootrye?
Îmi pare rău, dar mâine nu pot eu. Ж-л-м---,-----------мо----ут--. Жал ми е, но јас не можам утре. Ж-л м- е- н- ј-с н- м-ж-м у-р-. ------------------------------- Жал ми е, но јас не можам утре. 0
ʐal--- -e,--o-јas--y- --ʐam -o-r-e. ʐal mi ye, no јas nye moʐam ootrye. ʐ-l m- y-, n- ј-s n-e m-ʐ-m o-t-y-. ----------------------------------- ʐal mi ye, no јas nye moʐam ootrye.
Ai planuri pentru weekendul acesta? И--ш--и-н---о -л---ра-- ---в-кен---? Имаш ли нешто планирано за викендов? И-а- л- н-ш-о п-а-и-а-о з- в-к-н-о-? ------------------------------------ Имаш ли нешто планирано за викендов? 0
I-a---------sh-- --a---ano -a-viky--d-v? Imash li nyeshto planirano za vikyendov? I-a-h l- n-e-h-o p-a-i-a-o z- v-k-e-d-v- ---------------------------------------- Imash li nyeshto planirano za vikyendov?
Sau ai deja o întâlnire? И-и -а--с--в-ќе -----о----/ -о---ор--а? Или пак си веќе договорен / договорена? И-и п-к с- в-ќ- д-г-в-р-н / д-г-в-р-н-? --------------------------------------- Или пак си веќе договорен / договорена? 0
Il- pa- si----k--e ---uovoryen /-dog-o-ory---? Ili pak si vyekjye doguovoryen / doguovoryena? I-i p-k s- v-e-j-e d-g-o-o-y-n / d-g-o-o-y-n-? ---------------------------------------------- Ili pak si vyekjye doguovoryen / doguovoryena?
Îţi propun să ne întâlnim în weekend. П-е-лаг----а ---с-етн-м- -а --ке----. Предлагам да се сретнеме за викендот. П-е-л-г-м д- с- с-е-н-м- з- в-к-н-о-. ------------------------------------- Предлагам да се сретнеме за викендот. 0
P-y-d----am d---y- sry---yem-e-----ik----o-. Pryedlaguam da sye sryetnyemye za vikyendot. P-y-d-a-u-m d- s-e s-y-t-y-m-e z- v-k-e-d-t- -------------------------------------------- Pryedlaguam da sye sryetnyemye za vikyendot.
Facem un picnic? Ќ---равиме-л--пикни-? Ќе правиме ли пикник? Ќ- п-а-и-е л- п-к-и-? --------------------- Ќе правиме ли пикник? 0
Kjye--------e--- --k-ik? Kjye pravimye li piknik? K-y- p-a-i-y- l- p-k-i-? ------------------------ Kjye pravimye li piknik?
Mergem la ştrand? Ќ- о-име ли-н---л-ж-? Ќе одиме ли на плажа? Ќ- о-и-е л- н- п-а-а- --------------------- Ќе одиме ли на плажа? 0
Kj-e ---m---l- n--p-a--? Kjye odimye li na plaʐa? K-y- o-i-y- l- n- p-a-a- ------------------------ Kjye odimye li na plaʐa?
Mergem la munte? Ќе ---м--ли н- п-анин-? Ќе одиме ли на планина? Ќ- о-и-е л- н- п-а-и-а- ----------------------- Ќе одиме ли на планина? 0
Kj---odi-y---- -a-p-an-n-? Kjye odimye li na planina? K-y- o-i-y- l- n- p-a-i-a- -------------------------- Kjye odimye li na planina?
Te iau de la birou. Ќ- те-зе-ам о- к---ел---ја--. Ќе те земам од канцеларијата. Ќ- т- з-м-м о- к-н-е-а-и-а-а- ----------------------------- Ќе те земам од канцеларијата. 0
Kjye ty- z-ema---d --n---e--riјata. Kjye tye zyemam od kantzyelariјata. K-y- t-e z-e-a- o- k-n-z-e-a-i-a-a- ----------------------------------- Kjye tye zyemam od kantzyelariјata.
Te iau de acasă. Ќе т----ма--о- ---а. Ќе те земам од дома. Ќ- т- з-м-м о- д-м-. -------------------- Ќе те земам од дома. 0
K-ye ty- z--ma-----do-a. Kjye tye zyemam od doma. K-y- t-e z-e-a- o- d-m-. ------------------------ Kjye tye zyemam od doma.
Te iau din staţia de autobuz. Ќе -------- од а--об-ск--- стан-ца. Ќе те земам од автобуската станица. Ќ- т- з-м-м о- а-т-б-с-а-а с-а-и-а- ----------------------------------- Ќе те земам од автобуската станица. 0
Kj-e--y- -y-m-m----a--ob-os-ata --a--tza. Kjye tye zyemam od avtobooskata stanitza. K-y- t-e z-e-a- o- a-t-b-o-k-t- s-a-i-z-. ----------------------------------------- Kjye tye zyemam od avtobooskata stanitza.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Trucuri pentru învăţarea limbilor străine

Învăţarea unei limbi noi presupune mereu eforturi. Pronunţia, regulile de gramatică şi vocabularul cer multă disciplină. Dar există diferite trucuri care pot face procesul de învăţare mai uşor! În primul rând, este important să fiţi optimişti. Bucuraţi-vă de ideea de a descoperi o limbă nouă şi experienţe noi! În principiu, puteţi începe prin ceea ce doriţi. Alegeţi tema care vă interesează în mod deosebit. Nu are sens să vă concentraţi prima dată pe ascultare şi exprimare. Puteţi trece pe urmă la lectura şi scrierea textelor. Inventaţi un sistem care se potriveşte stilului şi vieţii dumneavoastră de zi cu zi. În ceea ce priveşte adjectivele, puteţi învăţa antonimele lor în acelaşi timp. Sau puteţi să vă agăţaţi fişe de vocabular în întregul apartament. În timp ce faceţi sport sau când sunteţi la volan, puteţi învăţa cu ajutorul fişierelor audio. Dacă o anumită temă vă pune probleme, lăsaţi-o la o parte. Faceţi o pauză sau învăţaţi altceva! Astfel, nu vă veţi pierde cheful de a învăţa această nouă limbă. A rezolva integrame în noua limbă poate fi la fel de amuzant. Pentru a schimba, puteţi viziona un film în versiunea originală. Citind presa străină, învăţaţi multe despre ţară şi locuitori. Veţi găsi pe Internet numeroase exerciţii, pe lângă cele din cărţile pe care le aveţi. Şi căutaţi prieteni cărora le plac şi lor limbile străine. Nu învăţaţi niciodată noi informaţii izolate, ci mereu într-un context! Repetaţi totul în mod regulat! Astfel, creierul vostru poate memora materia cum trebuie. Şi dacă aţi făcut destulă teorie, pregătiţi-vă valizele! Căci doar printe locutorii nativi, învăţarea este cea mai eficientă. Atunci când călătoriţi, puteţi ţine un jurnal de bord pentru a vă relata experienţele. Cel mai important este să nu renunţaţi niciodată!
Știați?
Coreeana e vorbită de aproximativ 75 de milioane de oameni. Aceștia trăiesc în principal în nordul și sudul Coreei. Cu toate acestea, există minorități coreene și în China sau Japonia. Încă se dezbate cărei familii de limbi îi aparține coreeana. Faptul că această țară e divizată, se vede și în limba celor două țări. Coreea de Sud, de exemplu, adoptă foarte multe cuvinte din engleză. Coreea de Nord nu înțelege, de multe ori, aceste cuvinte. Limbajul standard al celor două țări se bazează pe dialectele regionale ale capitalelor lor. O altă trăsătură a limbii coreene este caracterul său precis. De exemplu, limba indică ce relații au vorbitorii între ei. Asta implică un număr mare de forme de politețe și mulți termeni diferiți pentru gradele de înrudire. Sistemul coreean de scriere este un sistem alfabetic. Literele individuale sunt combinate în silabe, în pătrățele imaginare. În mod special consoanele sunt interesante, funcționând ca imagini prin forma lor. Ele arată ce poziție are gura, limba, palatul gurii și gâtul, în timpul pronunției.