Dicționar de expresii

ro Activităţi de vacanţă   »   sv Semesteraktiviteter

48 [patruzeci şi opt]

Activităţi de vacanţă

Activităţi de vacanţă

48 [fyrtiåtta]

Semesteraktiviteter

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Suedeză Joaca Mai mult
Este curat ştrandul? Ä- stra-den ---? Ä- s------- r--- Ä- s-r-n-e- r-n- ---------------- Är stranden ren? 0
Se poate face acolo baie? K---m-n ba-a där? K-- m-- b--- d--- K-n m-n b-d- d-r- ----------------- Kan man bada där? 0
Nu este periculos să faci acolo baie? Ä- d-t -n-e-fa-ligt-at--ba-a ---? Ä- d-- i--- f------ a-- b--- d--- Ä- d-t i-t- f-r-i-t a-t b-d- d-r- --------------------------------- Är det inte farligt att bada där? 0
Se poate închiria aici o umbrelă de soare? Ka- --n--å-- -tt -a---o-l h-r? K-- m-- l--- e-- p------- h--- K-n m-n l-n- e-t p-r-s-l- h-r- ------------------------------ Kan man låna ett parasoll här? 0
Se poate închiria aici un şezlong? Kan man-l-n- -n --lst---här? K-- m-- l--- e- s------ h--- K-n m-n l-n- e- s-l-t-l h-r- ---------------------------- Kan man låna en solstol här? 0
Se poate închiria aici o barcă? Kan -an l-na e---åt hä-? K-- m-- l--- e- b-- h--- K-n m-n l-n- e- b-t h-r- ------------------------ Kan man låna en båt här? 0
Mi-ar plăcea să fac surfing. J-g --u----gä-n- v-lja--urfa. J-- s----- g---- v---- s----- J-g s-u-l- g-r-a v-l-a s-r-a- ----------------------------- Jag skulle gärna vilja surfa. 0
Mi-ar plăcea să fac scufundări. J-- -ku-l- gä-na-v--ja-dy--. J-- s----- g---- v---- d---- J-g s-u-l- g-r-a v-l-a d-k-. ---------------------------- Jag skulle gärna vilja dyka. 0
Mi-ar plăcea să fac schi nautic. J-g-sk-ll--gä-na vil---åk----tten-ki--r. J-- s----- g---- v---- å-- v------------ J-g s-u-l- g-r-a v-l-a å-a v-t-e-s-i-o-. ---------------------------------------- Jag skulle gärna vilja åka vattenskidor. 0
Se poate închiria aici un surf? Ka- --n hyra--n surfbr--a? K-- m-- h--- e- s--------- K-n m-n h-r- e- s-r-b-ä-a- -------------------------- Kan man hyra en surfbräda? 0
Se poate închiria aici un echipament de scufundări? K---ma- h-----n d-karutr--t-in-? K-- m-- h--- e- d--------------- K-n m-n h-r- e- d-k-r-t-u-t-i-g- -------------------------------- Kan man hyra en dykarutrustning? 0
Se poate închiria aici un jetschi? K-- --n-h-r--v-tt-n-----r? K-- m-- h--- v------------ K-n m-n h-r- v-t-e-s-i-o-? -------------------------- Kan man hyra vattenskidor? 0
Sunt abia începător. Jag-----a-a----------. J-- ä- b--- n--------- J-g ä- b-r- n-b-r-a-e- ---------------------- Jag är bara nybörjare. 0
Sunt la nivel mediu. J-g -r -e-e-bra. J-- ä- m-------- J-g ä- m-d-l-r-. ---------------- Jag är medelbra. 0
Mă pricep deja la aşa ceva. Ja----t hur-det -år til-. J-- v-- h-- d-- g-- t---- J-g v-t h-r d-t g-r t-l-. ------------------------- Jag vet hur det går till. 0
Unde este schiliftul? Va---- --id---t--? V-- ä- s---------- V-r ä- s-i-l-f-e-? ------------------ Var är skidliften? 0
Ai schiuri la tine? H-r du sk--o- -ed--i-? H-- d- s----- m-- d--- H-r d- s-i-o- m-d d-g- ---------------------- Har du skidor med dig? 0
Ai clăpari la tine? H-r--u-p-ä-or -----ig? H-- d- p----- m-- d--- H-r d- p-ä-o- m-d d-g- ---------------------- Har du pjäxor med dig? 0

Limbajul imaginilor

Un proverb german spune: o imagine spune mai mult decât o mie de cuvinte. Acest lucru înseamnă că imaginile sunt deseori înţelese mai repede decât limbajul. Imaginile pot, de asemenea, să transmită sentimente. Iată de ce în publicitate se folosesc multe imagini. Imaginile funcţionează diferit faţă de limbaj. Şi ne arată mai multe lucruri în paralel şi acţionează per ansamblu. Adică, întreaga imagine produce un anumite efect. În limbaj, majoritatea timpului folosim mai mult cuvinte. Însă, imaginile şi limbajul sunt un tot. Pentru a descrie o imagine, avem de nevoie de limbaj. Invers, numeroase texte nu sunt înţelese decât cu ajutorul imaginilor. Relaţia dintre imagine şi limbaj este studiată de către lingvişti. Însă apare următoarea întrebare: reprezintă imaginile un limbaj propriu? Atunci când un lucru este doar filmat, putem să privim imaginile. Însă mesajul filmului nu este clar. Dacă o imagine trebuie să înlocuiască funcţia limbajului, ea trebuie să fie clară. Cu cât arată mai puţin, cu atât mai clar este mesajul său. Pictogramele reprezintă un bun exemplu. Acestea sunt mici semne în imagini simple şi univoce. Ele înlocuiesc limba verbală, este deci o comunicare vizuală. Pictograma cu interdicţia de a fuma este cunoscută de toată lumea. Ea arată o ţigară barată. Datorită mondializării, imaginile sunt din ce în ce mai importante. Însă trebuie să învăţăm şi limbajul imaginilor. Nu este înţeles de toată lumea, deşi credem acest lucru. Căci cultura noastră are o influenţă asupra înţelegerii imaginilor. Ceea ce vedem depinde de numeroşi factori diferiţi. Anumite persoane nu văd o ţigară, ci doar linii întunecate.
Știați?
Turca e una din cele 40 de limbi turcești. E foarte apropiată de limba azeră. Este limba nativă sau a doua limbă a mai mult de 80 de milioane de oameni. Aceste persoane trăiesc în principal în Turcia și în regiunea balcanică. Emigranții au dus limba turcă cu ei în Europa, America și Australia. Turca a fost influențată de alte limbi. Vocabularul conține cuvinte din arabă și franceză. O trăsătură importantă a limbii turce este faptul că are foarte multe dialecte diferite. Dialectul din Istanbul e considerat ca fiind de bază pentru limba standard de azi. Gramatica distinge între 6 cazuri. Structura aglutinată a limbii e caracteristică pentru turcă. Asta înseamnă că funcțiunile gramatical se exprimă prin sufixe. Prezintă o secvențialitate fixă a acestor sufixe, dar sunt foarte multe sufixe de reținut. Acest principiu diferențiază turca de limbile indo-germanice.