Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   sv vilja ha något

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [sjuttio]

vilja ha något

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Suedeză Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? V----n- --ka? V--- n- r---- V-l- n- r-k-? ------------- Vill ni röka? 0
Doriţi să dansaţi? Vill--i----sa? V--- n- d----- V-l- n- d-n-a- -------------- Vill ni dansa? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? Vil--n---å-ut-o-h--å? V--- n- g- u- o-- g-- V-l- n- g- u- o-h g-? --------------------- Vill ni gå ut och gå? 0
Vreau să fumez. Jag -ku-l---i--- ---a. J-- s----- v---- r---- J-g s-u-l- v-l-a r-k-. ---------------------- Jag skulle vilja röka. 0
Vrei o ţigară? V-l- d------n ci--re--? V--- d- h- e- c-------- V-l- d- h- e- c-g-r-t-? ----------------------- Vill du ha en cigarett? 0
El vrea un foc. Ha- v-l-----e-d. H-- v--- h- e--- H-n v-l- h- e-d- ---------------- Han vill ha eld. 0
Doresc să beau ceva. Jag-s-ul-e---lj-------g---att--r--k-. J-- s----- v---- h- n---- a-- d------ J-g s-u-l- v-l-a h- n-g-t a-t d-i-k-. ------------------------------------- Jag skulle vilja ha något att dricka. 0
Doresc să mănânc ceva. Ja- sk-ll----l----ta n-got. J-- s----- v---- ä-- n----- J-g s-u-l- v-l-a ä-a n-g-t- --------------------------- Jag skulle vilja äta något. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. J----k---- vi-j- -i----ig --t-. J-- s----- v---- v--- m-- l---- J-g s-u-l- v-l-a v-l- m-g l-t-. ------------------------------- Jag skulle vilja vila mig lite. 0
Doresc să vă întreb ceva. J---sk-ll--v-lj- fråg---- -ågo-. J-- s----- v---- f---- e- n----- J-g s-u-l- v-l-a f-å-a e- n-g-t- -------------------------------- Jag skulle vilja fråga er något. 0
Doresc să vă rog ceva. J----kul-e--i--a b--e--om nå-ot. J-- s----- v---- b- e- o- n----- J-g s-u-l- v-l-a b- e- o- n-g-t- -------------------------------- Jag skulle vilja be er om något. 0
Doresc să vă invit la ceva. Jag--ku-le-v---a--j--- -n e---å nå-ot. J-- s----- v---- b---- i- e- p- n----- J-g s-u-l- v-l-a b-u-a i- e- p- n-g-t- -------------------------------------- Jag skulle vilja bjuda in er på något. 0
Ce doriţi vă rog? V-d v--- -- ha? V-- v--- n- h-- V-d v-l- n- h-? --------------- Vad vill ni ha? 0
Doriţi o cafea? V-ll-ni -- en -affe? V--- n- h- e- k----- V-l- n- h- e- k-f-e- -------------------- Vill ni ha en kaffe? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? E-le--sk--le -- -el--e--i-ja--a en--e? E---- s----- n- h----- v---- h- e- t-- E-l-r s-u-l- n- h-l-r- v-l-a h- e- t-? -------------------------------------- Eller skulle ni hellre vilja ha en te? 0
Vrem să mergem acasă. V- sk-l-- vil-a ----hem. V- s----- v---- å-- h--- V- s-u-l- v-l-a å-a h-m- ------------------------ Vi skulle vilja åka hem. 0
Vreţi un taxi? Vill-n- -a en tax-? V--- n- h- e- t---- V-l- n- h- e- t-x-? ------------------- Vill ni ha en taxi? 0
Ei vor să dea un telefon. De vil--r-nga. D- v--- r----- D- v-l- r-n-a- -------------- De vill ringa. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.