Dicționar de expresii

ro Persoane   »   sr Лица

1 [unu]

Persoane

Persoane

1 [један]

1 [jedan]

Лица

[Lica]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
eu ја ј- -- ја 0
j- ja j- -- ja
eu şi tu ја --ти ја и ти ј- и т- ------- ја и ти 0
ja---ti ja i ti j- i t- ------- ja i ti
noi doi на- д-о-е нас двоје н-с д-о-е --------- нас двоје 0
nas dvo-e nas dvoje n-s d-o-e --------- nas dvoje
el о- он о- -- он 0
-n on o- -- on
el şi ea о- ---на он и она о- и о-а -------- он и она 0
o- - ona on i ona o- i o-a -------- on i ona
ei doi њи--д-о-е њих двоје њ-х д-о-е --------- њих двоје 0
nj-h d---e njih dvoje n-i- d-o-e ---------- njih dvoje
bărbatul м--ка-ац мушкарац м-ш-а-а- -------- мушкарац 0
muš-ar-c muškarac m-š-a-a- -------- muškarac
femeia жена жена ж-н- ---- жена 0
že-a žena ž-n- ---- žena
copilul д-те дете д-т- ---- дете 0
de-e dete d-t- ---- dete
o familie ј-д-а -ор---ца једна породица ј-д-а п-р-д-ц- -------------- једна породица 0
je-----o--d-ca jedna porodica j-d-a p-r-d-c- -------------- jedna porodica
familia mea моја ---о--ца моја породица м-ј- п-р-д-ц- ------------- моја породица 0
m-j--po---ica moja porodica m-j- p-r-d-c- ------------- moja porodica
Familia mea este aici. Мо-------д-ца-је---д-. Моја породица је овде. М-ј- п-р-д-ц- ј- о-д-. ---------------------- Моја породица је овде. 0
Moja-p--odi-a--e-o-de. Moja porodica je ovde. M-j- p-r-d-c- j- o-d-. ---------------------- Moja porodica je ovde.
Eu sunt aici. Ја с-м-овде. Ја сам овде. Ј- с-м о-д-. ------------ Ја сам овде. 0
J--s-m -v-e. Ja sam ovde. J- s-m o-d-. ------------ Ja sam ovde.
Tu eşti aici. Ти -- ----. Ти си овде. Т- с- о-д-. ----------- Ти си овде. 0
Ti s---v-e. Ti si ovde. T- s- o-d-. ----------- Ti si ovde.
El este aici şi ea este aici. Он ---о--- и-о-- ј----де. Он је овде и она је овде. О- ј- о-д- и о-а ј- о-д-. ------------------------- Он је овде и она је овде. 0
On-j-----e i-----j---vd-. On je ovde i ona je ovde. O- j- o-d- i o-a j- o-d-. ------------------------- On je ovde i ona je ovde.
Noi suntem aici. Ми---о -в--. Ми смо овде. М- с-о о-д-. ------------ Ми смо овде. 0
Mi -mo -v--. Mi smo ovde. M- s-o o-d-. ------------ Mi smo ovde.
Voi sunteţi aici. Ви---- о-де. Ви сте овде. В- с-е о-д-. ------------ Ви сте овде. 0
V- -t----de. Vi ste ovde. V- s-e o-d-. ------------ Vi ste ovde.
Ei sunt toţi aici. О----- ------д-. Они су сви овде. О-и с- с-и о-д-. ---------------- Они су сви овде. 0
O-- ----v- o-de. Oni su svi ovde. O-i s- s-i o-d-. ---------------- Oni su svi ovde.

Limbile străine împotriva Alzheimerului

Oricine doreşte să îţi menţină în formă intelectul ar trebui să înveţe limbi străine. Cunoştinţele lingvistice pot oferi protecţie împotriva demenţei. Numeroase studii ştiinţifice au dovedit acest lucru. Vârsta celor ce învaţă nu joacă niciun rol în acest sens. Cel mai important lucru este de a antrena creierul în mod regulat. Învăţarea vocabularului activează diferite zone ale creierului. Aceste zone controlează procese cognitive importante. Iată de ce persoanele multilingve sunt cele mai atente. Ele dispun şi de o mai bună capacitate de concentrare. Dar multilingvismul are şi alte avantaje. Persoanele multilingve pot lua decizii mai bune. Ele pot lua decizii într-un timp scurt. Acest lucru se datorează faptului că creierul lor a învăţat să facă alegeri. El cunoaşte întotdeauna cel puţin doi termeni corelaţi unui singur lucru. Oricare dintre aceşti termeni reprezintă o opţiune posibilă. Astfel, persoanele multilingve trebuie să ia decizii în permanenţă. Creierul lor este obişnuit să aleagă dintre mai multe opţiuni. Iar acest lucru nu stimulează doar zona vorbirii. Numeroase zone din creier profită de pe urma multilingvismului. Cunoştinţele lingvistice înseamnă şi un mai bun control cognitiv. Desigur, nu putem împiedica demenţa doar prin cunoştinţe lingvistice. Dar, in cazul persoanelor multilingve, boala evoluează într-un ritm mai lent. Şi se pare că creierul acestor persoane este capabil de a compensa consecinţele acestei afecţiuni. Simptomele demenţei se manifestă mai slab la cei care învaţă limbi străine. Confuzia şi pierderile de memorie sunt mai puţin prezente. Iată că de învăţarea limbilor străine pot profita atât tinerii, cât şi cei mai în vârstă. Şi în plus, fiecare limbă nouă se învaţă mai uşor decât cea precedentă. Aşadar, nu avem nevoie de medicamente, ci de dicţionar!
Știați?
Albaneza este considerată ca o limbă indo-germanică. Cu toate acestea, nu are o legătură directă cu limbile acestui grup. Nimeni nu știe exact cum a ajuns Albaneza să aparțină acestui grup. Astăzi este vorbită cel mai des în Albania și în Kosovo. Este limba nativă a aproximativ 6 milioane de oameni. Albaneza este împărțită în două mari dialecte. Zona râului Shkumbin care desparte nordul de sud, desparte și cele două dialecte. În unele zone, diferența dintre cele două este foarte clară. Forma scrisă a albanezei nu a apărut decât în secolul XX. Limba este scrisă cu caractere latine. Gramatica este cumva similară celei grecești sau românești. Este posibil să găsiți paralelisme cu limbile slavice. Toate aceste similarități s-au născut din contactul cu aceste limbi ale țărilor vecine. Dacă sunteți interesat de lingvistică și limbi străine, ar trebui cu siguranță să învățați limba Albaneză. Este o limbă unică!