Dicționar de expresii

ro În hotel – sosirea   »   sr У хотелу – долазак

27 [douăzeci şi şapte]

În hotel – sosirea

În hotel – sosirea

27 [двадесет и седам]

27 [dvadeset i sedam]

У хотелу – долазак

[U hotelu – dolazak]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Aveţi o cameră liberă? И-ат--ли сл---д-- с--у? Имате ли слободну собу? И-а-е л- с-о-о-н- с-б-? ----------------------- Имате ли слободну собу? 0
I-a-e l- -lo---nu ----? Imate li slobodnu sobu? I-a-e l- s-o-o-n- s-b-? ----------------------- Imate li slobodnu sobu?
Am rezervat o cameră. Р--е--ис---- Р--е-вис----сам-је--у -обу. Резервисао / Резервисала сам једну собу. Р-з-р-и-а- / Р-з-р-и-а-а с-м ј-д-у с-б-. ---------------------------------------- Резервисао / Резервисала сам једну собу. 0
Re-er-isa----Reze-----l- ----j-d-- -obu. Rezervisao / Rezervisala sam jednu sobu. R-z-r-i-a- / R-z-r-i-a-a s-m j-d-u s-b-. ---------------------------------------- Rezervisao / Rezervisala sam jednu sobu.
Numele meu este Müller. М-је -ме--е-М----. Моје име је Милер. М-ј- и-е ј- М-л-р- ------------------ Моје име је Милер. 0
Mo-e-i-e--- M---r. Moje ime je Miler. M-j- i-e j- M-l-r- ------------------ Moje ime je Miler.
Am nevoie de o cameră single. Т-ебам ј---о-----т----о--. Требам једнокреветну собу. Т-е-а- ј-д-о-р-в-т-у с-б-. -------------------------- Требам једнокреветну собу. 0
T--b-m-je-----e-etnu-s--u. Trebam jednokrevetnu sobu. T-e-a- j-d-o-r-v-t-u s-b-. -------------------------- Trebam jednokrevetnu sobu.
Am nevoie de o cameră dublă. Тр-б-м -в--ре-е--у соб-. Требам двокреветну собу. Т-е-а- д-о-р-в-т-у с-б-. ------------------------ Требам двокреветну собу. 0
Tre--m dvo-r-vetn- s---. Trebam dvokrevetnu sobu. T-e-a- d-o-r-v-t-u s-b-. ------------------------ Trebam dvokrevetnu sobu.
Cât costă camera pe noapte? К-лико--ошта----а -а ---н- ноћ? Колико кошта соба за једну ноћ? К-л-к- к-ш-а с-б- з- ј-д-у н-ћ- ------------------------------- Колико кошта соба за једну ноћ? 0
Kol--o---š-- s--a z- je--u-n---? Koliko košta soba za jednu noc-? K-l-k- k-š-a s-b- z- j-d-u n-c-? -------------------------------- Koliko košta soba za jednu noć?
Vreau o cameră cu cadă. Х--о---хтела-бих--е--- с-бу-са -уп-т--о-. Хтео / хтела бих једну собу са купатилом. Х-е- / х-е-а б-х ј-д-у с-б- с- к-п-т-л-м- ----------------------------------------- Хтео / хтела бих једну собу са купатилом. 0
H-eo / h-el----h -e--u-so---s--k-----lo-. Hteo / htela bih jednu sobu sa kupatilom. H-e- / h-e-a b-h j-d-u s-b- s- k-p-t-l-m- ----------------------------------------- Hteo / htela bih jednu sobu sa kupatilom.
Vreau o cameră cu duş. Хт-о---хте-а--и-----ну--об---- --ш-м. Хтео / хтела бих једну собу са тушем. Х-е- / х-е-а б-х ј-д-у с-б- с- т-ш-м- ------------------------------------- Хтео / хтела бих једну собу са тушем. 0
H-e--/--tela -ih-j-d----o-- sa--uš--. Hteo / htela bih jednu sobu sa tušem. H-e- / h-e-a b-h j-d-u s-b- s- t-š-m- ------------------------------------- Hteo / htela bih jednu sobu sa tušem.
Pot să văd camera? М--у----в--е-- -об-? Могу ли видети собу? М-г- л- в-д-т- с-б-? -------------------- Могу ли видети собу? 0
Mo---li v-deti-s---? Mogu li videti sobu? M-g- l- v-d-t- s-b-? -------------------- Mogu li videti sobu?
Există aici un garaj? Им- -и -вде-га---а? Има ли овде гаража? И-а л- о-д- г-р-ж-? ------------------- Има ли овде гаража? 0
I-- li---d- garaža? Ima li ovde garaža? I-a l- o-d- g-r-ž-? ------------------- Ima li ovde garaža?
Există aici un seif? Им---и---де---ф? Има ли овде сеф? И-а л- о-д- с-ф- ---------------- Има ли овде сеф? 0
I-a--- --------? Ima li ovde sef? I-a l- o-d- s-f- ---------------- Ima li ovde sef?
Există aici un fax? Им---и о--е фа--? Има ли овде факс? И-а л- о-д- ф-к-? ----------------- Има ли овде факс? 0
Ima-----vd- f---? Ima li ovde faks? I-a l- o-d- f-k-? ----------------- Ima li ovde faks?
Bine, iau camera. Доб--,-у-е------у. Добро, узећу собу. Д-б-о- у-е-у с-б-. ------------------ Добро, узећу собу. 0
D-br-, uzeć- sobu. Dobro, uzec-u sobu. D-b-o- u-e-́- s-b-. ------------------- Dobro, uzeću sobu.
Aici este cheia. Овде-су-к---е-и. Овде су кључеви. О-д- с- к-у-е-и- ---------------- Овде су кључеви. 0
O--e-su k--uč-vi. Ovde su ključevi. O-d- s- k-j-č-v-. ----------------- Ovde su ključevi.
Aici este bagajul meu. Ов----е -ој--ртљ--. Овде је мој пртљаг. О-д- ј- м-ј п-т-а-. ------------------- Овде је мој пртљаг. 0
O-de ---moj---tlja-. Ovde je moj prtljag. O-d- j- m-j p-t-j-g- -------------------- Ovde je moj prtljag.
La ce oră se serveşte micul dejun? У-ко---о-----ва је-д------? У колико часова је доручак? У к-л-к- ч-с-в- ј- д-р-ч-к- --------------------------- У колико часова је доручак? 0
U-k---k--č--o-a--- -o-učak? U koliko časova je doručak? U k-l-k- č-s-v- j- d-r-č-k- --------------------------- U koliko časova je doručak?
La ce oră se serveşte prânzul? У -о-----ч---в- је ---а-? У колико часова је ручак? У к-л-к- ч-с-в- ј- р-ч-к- ------------------------- У колико часова је ручак? 0
U-k-------a-o-- j- -u-ak? U koliko časova je ručak? U k-l-k- č-s-v- j- r-č-k- ------------------------- U koliko časova je ručak?
La ce oră se serveşte cina? У-к-лик- -а--ва--е----е-а? У колико часова је вечера? У к-л-к- ч-с-в- ј- в-ч-р-? -------------------------- У колико часова је вечера? 0
U-k-li---ča-o-a -e--eče--? U koliko časova je večera? U k-l-k- č-s-v- j- v-č-r-? -------------------------- U koliko časova je večera?

Importanţa pauzelor pentru o bună reuşită

Pentru a învăţa cu succes, trebuie să faceţi pauză din când în când! Noile studii ştiinţifice au arătat acest lucru. Cercetătorii au studiat fazele procesului de învăţare. S-au simulat diferite situaţii de învăţare în acest sens. Reţinem informaţii mai bine atunci când sunt structurate pe secţiuni mici. Aşadar, nu trebuie să învăţăm niciodată prea mult dintr-o dată. Trebuie să facem pauze între diferite unităţi. Reuşita învăţării noastre depinde şi de procesele biochimice. Aceste procese se desfăşoară în creierul nostru. Ele ne definesc ritmul optim de a învăţa. Atunci când memorăm lucruri noi, creierul secretă substanţe deosebite. Aceste substanţe ne influenţează activitatea celulelor cerebrale. Două enzime diferite joacă un rol important. Acestea sunt eliberate în timpul învăţării de noi informaţii. Dar ele nu sunt eliberate împreună. Efectul lor se manifestă la distanţă. Învăţăm mai bine atunci când cele două enzime sunt prezente în acelaşi timp. Iar acest succes creşte considerabil atunci când facem pauze mai dese. Este deci necesar să variem durata diferitelor faze ale învăţării. Durata pauzelor ar trebuie să varieze şi ea. Ideale ar fi, pentru început, pauzele de zece minute. Apoi o pauză de cinci minute. Mai târziu, ar trebui făcută o pauză de 30 de minute. În pauze, informaţiile noi se imprimă bine în creier. În timpul pauzelor, trebuie părăsit locul de muncă. Ar fi bine să faceţi mişcare în timpul pauzelor. Aşadar, faceţi o scurtă plimbare între sesiunile de studiu! Şi să nu vă pară rău, pentru că învăţaţi în acest timp!
Știați?
Lituaniana face parte din limbile baltice. Este vorbită de mai mult de 3 milioane de oameni. Aceștia trăiesc în Lituania, Belarus și Polonia. Singură limbă care e înrudită cu ea este letona. Deși Lituania este o țară mică, limba are multe dialecte. Lituaniana e scrisă cu litere latine, dar are și câteva simboluri speciale. Multe vocale duble se întâlnesc deseori în cuvintele acestei limbi. Vocale au varietățile lor de pronunțare, unele sunt lungi, altele scurte, altele nazale. Pronunția lituaniană nu e dificilă. Intonația e mai complicată, deoarece e flexibilă. Asta deoarece e bazată pe forma gramaticală a cuvântului. E interesant de știut că lituaniana este o limbă arhaică. E considerată limba care s-a diferențiat cel mai puțin derivată de varianta sa originară, veche. Aceasta semnifică că e foarte similară cu primele limbi indo-europene. Dacă vrei să știți ce limbă vorbeau strămoșii noștri, ar trebui să învățați lituaniana.