Dicționar de expresii

ro În natură   »   sr У природи

26 [douăzeci şi şase]

În natură

În natură

26 [двадесет и шест]

26 [dvadeset i šest]

У природи

[U prirodi]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Vezi acolo turnul? Ви-и- ---т--- ку-у? Видиш ли тамо кулу? В-д-ш л- т-м- к-л-? ------------------- Видиш ли тамо кулу? 0
V-d-š-l- -am- kul-? Vidiš li tamo kulu? V-d-š l- t-m- k-l-? ------------------- Vidiš li tamo kulu?
Vezi acolo muntele? В-д----- та-о-план---? Видиш ли тамо планину? В-д-ш л- т-м- п-а-и-у- ---------------------- Видиш ли тамо планину? 0
Vi-iš-li ---o pla-i-u? Vidiš li tamo planinu? V-d-š l- t-m- p-a-i-u- ---------------------- Vidiš li tamo planinu?
Vezi acolo satul? В-д-- -и-т-м- се--? Видиш ли тамо село? В-д-ш л- т-м- с-л-? ------------------- Видиш ли тамо село? 0
Vi-------t----s-l-? Vidiš li tamo selo? V-d-š l- t-m- s-l-? ------------------- Vidiš li tamo selo?
Vezi acolo râul? Ви--ш--и----о ---у? Видиш ли тамо реку? В-д-ш л- т-м- р-к-? ------------------- Видиш ли тамо реку? 0
V-diš--i--am- -ek-? Vidiš li tamo reku? V-d-š l- t-m- r-k-? ------------------- Vidiš li tamo reku?
Vezi acolo podul? В--иш -- т----мо--? Видиш ли тамо мост? В-д-ш л- т-м- м-с-? ------------------- Видиш ли тамо мост? 0
Vidiš---------mos-? Vidiš li tamo most? V-d-š l- t-m- m-s-? ------------------- Vidiš li tamo most?
Vezi acolo lacul? Види---и-т--о језер-? Видиш ли тамо језеро? В-д-ш л- т-м- ј-з-р-? --------------------- Видиш ли тамо језеро? 0
V--i- -i t----------? Vidiš li tamo jezero? V-d-š l- t-m- j-z-r-? --------------------- Vidiš li tamo jezero?
Pasărea aceea îmi place. Он-----ц- -амо-м- -----и-а. Она птица тамо ми се свиђа. О-а п-и-а т-м- м- с- с-и-а- --------------------------- Она птица тамо ми се свиђа. 0
Ona -t-ca-ta-- ---se-s--đ-. Ona ptica tamo mi se sviđa. O-a p-i-a t-m- m- s- s-i-a- --------------------------- Ona ptica tamo mi se sviđa.
Pomul acela îmi place. Он- д-во --мо-м------в---. Оно дрво тамо ми се свиђа. О-о д-в- т-м- м- с- с-и-а- -------------------------- Оно дрво тамо ми се свиђа. 0
O-- -rv--t-m-----s--sv-đa. Ono drvo tamo mi se sviđa. O-o d-v- t-m- m- s- s-i-a- -------------------------- Ono drvo tamo mi se sviđa.
Piatra aceea îmi place. О-ај---м-----де ми--- с----. Овај камен овде ми се свиђа. О-а- к-м-н о-д- м- с- с-и-а- ---------------------------- Овај камен овде ми се свиђа. 0
O-a- k---- ---e-mi-se -v-đ-. Ovaj kamen ovde mi se sviđa. O-a- k-m-n o-d- m- s- s-i-a- ---------------------------- Ovaj kamen ovde mi se sviđa.
Parcul acela îmi place. О-а--парк-там---- ---св-ђ-. Онај парк тамо ми се свиђа. О-а- п-р- т-м- м- с- с-и-а- --------------------------- Онај парк тамо ми се свиђа. 0
O----park-ta----- se-sv-đa. Onaj park tamo mi se sviđa. O-a- p-r- t-m- m- s- s-i-a- --------------------------- Onaj park tamo mi se sviđa.
Grădina aceea îmi place. Она- --т -ам---и -е---иђ-. Онај врт тамо ми се свиђа. О-а- в-т т-м- м- с- с-и-а- -------------------------- Онај врт тамо ми се свиђа. 0
Ona---rt--amo-mi se-sviđ-. Onaj vrt tamo mi se sviđa. O-a- v-t t-m- m- s- s-i-a- -------------------------- Onaj vrt tamo mi se sviđa.
Florile acelea îmi plac. О--ј---ет о-д--м--с-------. Овај цвет овде ми се свиђа. О-а- ц-е- о-д- м- с- с-и-а- --------------------------- Овај цвет овде ми се свиђа. 0
O--- -v-t -v----- -- s---a. Ovaj cvet ovde mi se sviđa. O-a- c-e- o-d- m- s- s-i-a- --------------------------- Ovaj cvet ovde mi se sviđa.
Mi se pare drăguţ. М--л-м--а је --п-. Мислим да је лепо. М-с-и- д- ј- л-п-. ------------------ Мислим да је лепо. 0
Mi-lim da -e l---. Mislim da je lepo. M-s-i- d- j- l-p-. ------------------ Mislim da je lepo.
Mi se pare interesant. Ми-лим -- -е и----е-ант--. Мислим да је интересантно. М-с-и- д- ј- и-т-р-с-н-н-. -------------------------- Мислим да је интересантно. 0
M--lim--a------te--sant-o. Mislim da je interesantno. M-s-i- d- j- i-t-r-s-n-n-. -------------------------- Mislim da je interesantno.
Mi se pare foarte frumos. Мис--- да ј- п--л---. Мислим да је прелепо. М-с-и- д- ј- п-е-е-о- --------------------- Мислим да је прелепо. 0
Mislim d--j- pr-lep-. Mislim da je prelepo. M-s-i- d- j- p-e-e-o- --------------------- Mislim da je prelepo.
Mi se pare urât. Мисл-м да ј---у---. Мислим да је ружно. М-с-и- д- ј- р-ж-о- ------------------- Мислим да је ружно. 0
Mi---m ----e--už-o. Mislim da je ružno. M-s-i- d- j- r-ž-o- ------------------- Mislim da je ružno.
Mi se pare plictisitor. Ми-лим--а је-дос--но. Мислим да је досадно. М-с-и- д- ј- д-с-д-о- --------------------- Мислим да је досадно. 0
M-sli--d- -e ----d--. Mislim da je dosadno. M-s-i- d- j- d-s-d-o- --------------------- Mislim da je dosadno.
Mi se pare groaznic. М----м -- ј- --р-ш--. Мислим да је страшно. М-с-и- д- ј- с-р-ш-о- --------------------- Мислим да је страшно. 0
Misli---a--- ---a---. Mislim da je strašno. M-s-i- d- j- s-r-š-o- --------------------- Mislim da je strašno.

Limbi şi proverbe

În fiecare limbă, există proverbe. Proverbele reprezintă o parte importantă a identităţii naţionale. Prin intermediul proverbelor, descoperim valorile şi normele unei ţări. Forma lor este cunoscută de toţi şi definitivă, deci nu se poate modifica. Proverbele sunt mereu scurte şi la obiect. Adesea, acestea folosesc metafore. Numeroase proverbe deţin o structură poetică. Majoritatea proverbelor ne dau sfaturi asupra regulilor de bună purtare. Dar proverbele exercită de asemenea, în mod clar, o critică. Proverbele folosesc adesea stereotipuri. Este vorba de trăsături tipice ţărilor sau popoarelor. Proverbele au o tradiţie îndelungată. Aristotel le considera mici texte filosofice. În retorică şi literatură, ele reprezintă o figură de stil importantă. Ceea ce le face deosebite, este că sunt mereu de actualitate. În lingvistică, există o disciplină care le studiază. Există numeroase proverbe în mai multe limbi. Ele se pot chiar şi asemăna pe plan lexical. Aşadar, vorbitorii de limbi diferite folosesc aceleaşi cuvinte. Bellende Hunde beißen nicht, Perro que ladra no muerde. (GER-SP) Alte proverbe se aseamănă pe plan semantic. Adică acelaşi conţinut este redat prin alte cuvinte. Appeler un chat un chat, Dire pane al pane e vino al vino. (FR-IT) Astfel, proverbele ne ajută să înţelegem alte popoare şi alte culturi. Cele mai interesante proverbe sunt cele care se regăsesc în întreaga lume. Există ‘mari’ teme ale existenţei umane. Astfel, proverbele abordează experienţa universală. Ele arată că suntem cu toţii egali, indiferent de limba pe care o vorbim!
Știați?
Letona este membră a grupului estic al limbilor baltice. Limba este vorbită de mai mult de 2 milioane de oameni. Letona este foarte apropiată de lituaniană. Cu toate acestea, cele două limbi nu sunt foarte similare una cu alta. Se poate întâmpla ca lituaniana și letona să ducă spre rusă. Structura limbii letone este mai puțin arhaică comparativ cu lituaniana. Dar multe elemente antice pot fi încă găsite în cântecele și poeziile tradiționale. Acestea arată, de exemplu, relația lingvistică dintre letonă și latină. Vocabularul leton este construit într-o manieră foarte interesantă. Conține foarte multe cuvinte care vin din alte limbi. Printre acestea sunt germana, suedeza, rusa sau engleza. Unele cuvinte sunt create recent, pur și simplu fiindcă lipseau. Letona e scrisă cu alfabet latin și accentuată pe prima silabă. Gramatica are numeroase trăsături care nu există în alte limbi. Cu toate acestea, regulile lor sunt întotdeauna clare și distincte.