Dicționar de expresii

ro La drum   »   sr На путу

37 [treizeci şi şapte]

La drum

La drum

37 [тридесет и седам]

37 [trideset i sedam]

На путу

[Na putu]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Merge cu motocicleta. Он--- вози-----р-м. Он се вози мотором. О- с- в-з- м-т-р-м- ------------------- Он се вози мотором. 0
On--e--o---m-t--o-. On se vozi motorom. O- s- v-z- m-t-r-m- ------------------- On se vozi motorom.
Merge cu bicicleta. Он -- в-----ициклом. Он се вози бициклом. О- с- в-з- б-ц-к-о-. -------------------- Он се вози бициклом. 0
On-s--vo-- ---iklo-. On se vozi biciklom. O- s- v-z- b-c-k-o-. -------------------- On se vozi biciklom.
Merge pe jos. О--ид---еш-е. Он иде пешке. О- и-е п-ш-е- ------------- Он иде пешке. 0
On i-e -e-ke. On ide peške. O- i-e p-š-e- ------------- On ide peške.
Merge cu vaporul. Он -ут-ј- б--д--. Он путује бродом. О- п-т-ј- б-о-о-. ----------------- Он путује бродом. 0
On--ut-je-b---o-. On putuje brodom. O- p-t-j- b-o-o-. ----------------- On putuje brodom.
Merge cu barca. Он с--в--и --мцем. Он се вози чамцем. О- с- в-з- ч-м-е-. ------------------ Он се вози чамцем. 0
On -e----i -----m. On se vozi čamcem. O- s- v-z- č-m-e-. ------------------ On se vozi čamcem.
El înoată. Он-плив-. Он плива. О- п-и-а- --------- Он плива. 0
O- pliv-. On pliva. O- p-i-a- --------- On pliva.
Este periculos aici? Да ли--е---д- -пасн-? Да ли је овде опасно? Д- л- ј- о-д- о-а-н-? --------------------- Да ли је овде опасно? 0
Da-----e----e o-a---? Da li je ovde opasno? D- l- j- o-d- o-a-n-? --------------------- Da li je ovde opasno?
Este periculos să faci singur autostopul? Д---- -е-оп------а- с-оп-р---? Да ли је опасно сам стопирати? Д- л- ј- о-а-н- с-м с-о-и-а-и- ------------------------------ Да ли је опасно сам стопирати? 0
D- li--e-o--sno -a-----p----i? Da li je opasno sam stopirati? D- l- j- o-a-n- s-m s-o-i-a-i- ------------------------------ Da li je opasno sam stopirati?
Este periculos să mergi noaptea la plimbare? Д- -и ј--о---но ш-тат- н---? Да ли је опасно шетати ноћу? Д- л- ј- о-а-н- ш-т-т- н-ћ-? ---------------------------- Да ли је опасно шетати ноћу? 0
D---- j--opas---š--a-i---ć-? Da li je opasno šetati noc-u? D- l- j- o-a-n- š-t-t- n-c-u- ----------------------------- Da li je opasno šetati noću?
Ne-am rătăcit. П-г-е-или -мо пу-. Погрешили смо пут. П-г-е-и-и с-о п-т- ------------------ Погрешили смо пут. 0
Pogreš--i s-o p--. Pogrešili smo put. P-g-e-i-i s-o p-t- ------------------ Pogrešili smo put.
Suntem pe drumul greşit. На пог--ш-о---мо -уту. На погрешном смо путу. Н- п-г-е-н-м с-о п-т-. ---------------------- На погрешном смо путу. 0
N- -o-rešno- --o p-tu. Na pogrešnom smo putu. N- p-g-e-n-m s-o p-t-. ---------------------- Na pogrešnom smo putu.
Trebuie să întoarcem. Мо---о се --ат--и. Морамо се вратити. М-р-м- с- в-а-и-и- ------------------ Морамо се вратити. 0
Mo-a-o -e-vr-t-ti. Moramo se vratiti. M-r-m- s- v-a-i-i- ------------------ Moramo se vratiti.
Unde se poate aici parca? Где-се-ов-е ---- п-р--р-т-? Где се овде може паркирати? Г-е с- о-д- м-ж- п-р-и-а-и- --------------------------- Где се овде може паркирати? 0
Gde se o-de m-ž- --r--r-ti? Gde se ovde može parkirati? G-e s- o-d- m-ž- p-r-i-a-i- --------------------------- Gde se ovde može parkirati?
Există aici un loc de parcare? Има-л- ---е-па--и--ли-те? Има ли овде паркиралиште? И-а л- о-д- п-р-и-а-и-т-? ------------------------- Има ли овде паркиралиште? 0
Im---i-o-------ki------e? Ima li ovde parkiralište? I-a l- o-d- p-r-i-a-i-t-? ------------------------- Ima li ovde parkiralište?
Cât timp se poate parca aici? К-лико--у-- -- -вд--мо-е -а--и--ти? Колико дуго се овде може паркирати? К-л-к- д-г- с- о-д- м-ж- п-р-и-а-и- ----------------------------------- Колико дуго се овде може паркирати? 0
K---ko dug---e ov---može --r--r--i? Koliko dugo se ovde može parkirati? K-l-k- d-g- s- o-d- m-ž- p-r-i-a-i- ----------------------------------- Koliko dugo se ovde može parkirati?
Schiaţi? Да -и-с-ијат-? Да ли скијате? Д- л- с-и-а-е- -------------- Да ли скијате? 0
Da li ---jate? Da li skijate? D- l- s-i-a-e- -------------- Da li skijate?
Urcaţi cu telegondola ? В----е ли се са-ск---ш-им л-ф-ом го--? Возите ли се са скијашким лифтом горе? В-з-т- л- с- с- с-и-а-к-м л-ф-о- г-р-? -------------------------------------- Возите ли се са скијашким лифтом горе? 0
V-zite-li -e--a -ki-a-kim l--tom -o--? Vozite li se sa skijaškim liftom gore? V-z-t- l- s- s- s-i-a-k-m l-f-o- g-r-? -------------------------------------- Vozite li se sa skijaškim liftom gore?
Se pot închiria aici schiuri? Мог-----се----- -з-----ти----ј-? Могу ли се овде изнајмити скије? М-г- л- с- о-д- и-н-ј-и-и с-и-е- -------------------------------- Могу ли се овде изнајмити скије? 0
Mog- ---------e---na---t- ---je? Mogu li se ovde iznajmiti skije? M-g- l- s- o-d- i-n-j-i-i s-i-e- -------------------------------- Mogu li se ovde iznajmiti skije?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Vorbirea cu sine însuşi

Atunci când cineva vorbeşte cu el însuşi, este ciudat pentru auditoriu. Totuşi, aproape toată lumea vorbeşte cu sine însăşi, în mod regulat. Psihologii estimează că este cazul a peste 95% dintre adulţi. Atunci când se joacă, copiii vorbesc cu ei înşişi, aproape tot timpul. Este cu totul normal să vorbească cu ei înşişi. Nu este decât o formă particulară de comunicare. Şi faptul de a vorbi cu sine însuşi din când în când, are multe avantaje. Căci vorbind, ne ordonăm gândurile. Monologurile sunt momente în care se manifestă vocea noastră interioară. Am putea spune că este vorba de gânduri cu voce tare. Persoanele distrase vorbesc deseori cu ele însele. În cazul acestora, există o anumită zonă a creierului mai puţin activă. Iată de ce acestea sunt mai puţin organizate. Vorbind cu ele însele, aceste persoane se ajută să acţioneze într-un mod mai organizat. Monologurile pot să ne ajute să luăm decizii. Ele sunt o bună metodă de a ne elibera de stres. Totodată, acestea favorizează concentrarea şi ne fac mai competenţi. Căci este nevoie de mai mult timp pentru a spune ceva decât doar a ne gândi la acel ceva. Atunci când vorbim, suntem mult mai conştienţi de gândurile noastre. Rezolvăm mai bine teste dificile atunci când vorbim între timp şi cu noi înşine. Acest lucru a fost demonstrat de diferite experimente. Vorbind cu noi înşine, putem să ne încurajăm. Mulţi sportivi vorbesc cu ei înşişi pentru a se motiva. Din păcate, de cele mai multe ori, vorbim cu noi înşine în situaţii negative. Iată de ce trebuie să încercăm mereu să fim optimişti. Şi trebuie să ne repetăm deseori ceea ce ne dorim. Astfel, vorbind, putem să ne influenţăm acţiunile în mod pozitiv. Dar acest lucru nu funcţionează din păcate, decât doar atunci când suntem realişti!
Știați?
Româna e privită ca o limbă est-romanică. Este limba nativă a peste 30 de milioane de oameni. Acești oameni trăiesc în principal în România și Moldova. Româna este limba oficiala și a Republicii Moldova. Câteva comunități însemnate vorbitoare de limba română trăiesc și în Serbia și Ucraina. Româna își are originea în limba latină. Romanii au avut două provincii în regiunile din jurul Dunării. Româna este foarte apropiată de Italiană. De aceea, Românii înțeleg foarte ușor italiana, în mare parte. Aceasta nu este valabil și în sens invers. Acest lucru se explică prin faptul că româna conține și foarte multe cuvinte de origine slavică. Fonologia limbii a fost influențată de limbile slave din zona geografică limitrofă. Ca rezultat, alfabetul român are câteva simboluri speciale. Româna se scrie așa cum se aude. Limba prezintă și câteva similarități cu structura antică a limbii latine... Ceea ce face ca descoperirea acestei limbi să fie încântătoare!