Dicționar de expresii

ro A face cunoştinţă   »   sr Упознати

3 [trei]

A face cunoştinţă

A face cunoştinţă

3 [три]

3 [tri]

Упознати

[Upoznati]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Ceau! Здр--о! Здраво! З-р-в-! ------- Здраво! 0
Z-ravo! Zdravo! Z-r-v-! ------- Zdravo!
Bună ziua! Д--а- да-! Добар дан! Д-б-р д-н- ---------- Добар дан! 0
D-b-r d-n! Dobar dan! D-b-r d-n- ---------- Dobar dan!
Cum îţi merge? К----сте- /-Как----? Како сте? / Како си? К-к- с-е- / К-к- с-? -------------------- Како сте? / Како си? 0
K----s--? - K--- si? Kako ste? / Kako si? K-k- s-e- / K-k- s-? -------------------- Kako ste? / Kako si?
Veniţi din Europa? Је----ли-Ви-и--Е----е? Јесте ли Ви из Европе? Ј-с-е л- В- и- Е-р-п-? ---------------------- Јесте ли Ви из Европе? 0
Je-------Vi ----vro--? Jeste li Vi iz Evrope? J-s-e l- V- i- E-r-p-? ---------------------- Jeste li Vi iz Evrope?
Veniţi din America? Јес-е ----и-из Аме--к-? Јесте ли Ви из Америке? Ј-с-е л- В- и- А-е-и-е- ----------------------- Јесте ли Ви из Америке? 0
Je-t---- ----- ---ri--? Jeste li Vi iz Amerike? J-s-e l- V- i- A-e-i-e- ----------------------- Jeste li Vi iz Amerike?
Veniţi din Asia? Је----ли -- из Азије? Јесте ли Ви из Азије? Ј-с-е л- В- и- А-и-е- --------------------- Јесте ли Ви из Азије? 0
J---e--- V- iz-A--j-? Jeste li Vi iz Azije? J-s-e l- V- i- A-i-e- --------------------- Jeste li Vi iz Azije?
În care hotel locuiţi? У-к-ј-- х-телу------мештен-? У којем хотелу сте смештени? У к-ј-м х-т-л- с-е с-е-т-н-? ---------------------------- У којем хотелу сте смештени? 0
U---je---o-el---te-s--š-eni? U kojem hotelu ste smešteni? U k-j-m h-t-l- s-e s-e-t-n-? ---------------------------- U kojem hotelu ste smešteni?
De când sunteţi aici? Ко-и-- дуг------в-ћ о-д-? Колико дуго сте већ овде? К-л-к- д-г- с-е в-ћ о-д-? ------------------------- Колико дуго сте већ овде? 0
Kolik- d--- -te ve-- o-de? Koliko dugo ste vec- ovde? K-l-k- d-g- s-e v-c- o-d-? -------------------------- Koliko dugo ste već ovde?
Cât rămâneţi? К-лик- -у-о--с--је--? Колико дуго остајете? К-л-к- д-г- о-т-ј-т-? --------------------- Колико дуго остајете? 0
K-li-o--u-- --t-j-te? Koliko dugo ostajete? K-l-k- d-g- o-t-j-t-? --------------------- Koliko dugo ostajete?
Vă place aici? Д---да-л- --м се ов-е? Допада ли Вам се овде? Д-п-д- л- В-м с- о-д-? ---------------------- Допада ли Вам се овде? 0
D--ad---i--am-s--ovde? Dopada li Vam se ovde? D-p-d- l- V-m s- o-d-? ---------------------- Dopada li Vam se ovde?
Vă petreceţi concediul aici? Ј--те ли-о-де -а г---шњем--д-о--? Јесте ли овде на годишњем одмору? Ј-с-е л- о-д- н- г-д-ш-е- о-м-р-? --------------------------------- Јесте ли овде на годишњем одмору? 0
J-s----i --d--n- g--i--je- od--r-? Jeste li ovde na godišnjem odmoru? J-s-e l- o-d- n- g-d-š-j-m o-m-r-? ---------------------------------- Jeste li ovde na godišnjem odmoru?
Să mă vizitaţi! По-----е м-----но-! Посетите ме једном! П-с-т-т- м- ј-д-о-! ------------------- Посетите ме једном! 0
P-se--te--e--ed-o-! Posetite me jednom! P-s-t-t- m- j-d-o-! ------------------- Posetite me jednom!
Aici este adresa mea. О-- ј---------р-с-. Ово је моја адреса. О-о ј- м-ј- а-р-с-. ------------------- Ово је моја адреса. 0
O-o je m-j- -d-e-a. Ovo je moja adresa. O-o j- m-j- a-r-s-. ------------------- Ovo je moja adresa.
Ne vedem mâine? Хоћ--о -- с- ----а --д-т-? Хоћемо ли се сутра видети? Х-ћ-м- л- с- с-т-а в-д-т-? -------------------------- Хоћемо ли се сутра видети? 0
H-----o----se s--r-------i? Hoc-emo li se sutra videti? H-c-e-o l- s- s-t-a v-d-t-? --------------------------- Hoćemo li se sutra videti?
Îmi pare rău, dar deja am planuri. Жа--м- је,---а- в-ћ--у-р- н-ш-о-до--в---но. Жао ми је, имам већ сутра нешто договорено. Ж-о м- ј-, и-а- в-ћ с-т-а н-ш-о д-г-в-р-н-. ------------------------------------------- Жао ми је, имам већ сутра нешто договорено. 0
Žao--i-je--imam----- s--r--n--t-----ovore-o. Žao mi je, imam vec- sutra nešto dogovoreno. Ž-o m- j-, i-a- v-c- s-t-a n-š-o d-g-v-r-n-. -------------------------------------------- Žao mi je, imam već sutra nešto dogovoreno.
Ceau! Ћ-о! / З-о--м! Ћао! / Збогом! Ћ-о- / З-о-о-! -------------- Ћао! / Збогом! 0
C------ Z-o--m! C-ao! / Zbogom! C-a-! / Z-o-o-! --------------- Ćao! / Zbogom!
La revedere! До-и----! Довиђења! Д-в-ђ-њ-! --------- Довиђења! 0
D-viđ--ja! Doviđenja! D-v-đ-n-a- ---------- Doviđenja!
Pe curând! Д---ск-ро! До ускоро! Д- у-к-р-! ---------- До ускоро! 0
D- ---oro! Do uskoro! D- u-k-r-! ---------- Do uskoro!

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Alfabetele

Graţie limbilor, putem comunica. Spunem celorlalţi ceea de gândim sau simţim. Scrisul îndeplineşte de asemenea această funcţie. Majoritatea limbilor au şi variantă scrisă. Scrisul este constituit din semne. Aceste semne pot avea diferite aspecte. Majoritatea scrierilor sunt formate din litere. Aceste litere constituie alfabetul. Un alfabet este o cantitate organizată de semne grafice. Aceste semne formează cuvinte, conform unor reguli bine stabilite. Fiecărui semn îi corespunde o pronunţie specifică. Termenul ‘alfabet’ provine din limba greacă. Primele două litere din acest alfabet sunt ‘alfa’ şi ‘beta’. De-a lungul timpului, au existat numeroase alfabete diferite. În urmă cu peste 3000 de ani, oamenii foloseau caractere. Înainte de această perioadă, caracterele erau simboluri magice. Puţini oameni le cunoşteau semnificaţia. Mai târziu, caracterele şi-au pierdut valoarea simbolică. Astăzi, literele nu mai au semnificaţie. Doar atunci când literele sunt combinate, pot avea un sens. Caractere precum cele chinezeşti funcţionează în mod diferit. Ele sunt asociate cu imagini şi deseori îşi ilustrează semnificaţia. Atunci când scriem, ne codificăm gândurile. Folosim semne pentru a ne înregistra cunoştinţele. Creierul nostru a învăţat să descifreze alfabetul. Semnele devin cuvinte, cuvintele idei. Astfel, un text poate supravieţui mii de ani. Şi să fie încă înţeles...
Știați?
Limba bengaleză este o limbă indo-iraniană. E limba nativă a peste 200 de milioane de oameni. Mai mult de 140 milioane din aceștia locuiesc în Bangladesh. Și în India trăiesc aproximativ 75 de milioane de vorbitori. Alți vorbitori se află și în Malaiezia, Nepal sau Arabia Saudită. Limba bengaleză este una din cele mai vorbite limbi ale lumii. Limba are propriul ei sistem de scriere. Chiar și numerele au simboluri distincte. În zilele noastre, totuși, se folosesc tot mai mult cifrele arabe. Sintaxa bengaleză se face după reguli foarte stricte. Mai întâi se pune subiectul, apoi obiectul, și la urmă verbul. Nu are, însă, genuri gramaticale. Substantivele și adjectivele variază doar foarte puțin. Asta e un lucru bun pentru orice dorește să învețe această limbă importantă. Și mulți ar trebui să se apuce de ea!