Dicționar de expresii

ro Trecutul cu verbe modale 2   »   sr Прошлост модалних глагола 2

88 [optzeci şi opt]

Trecutul cu verbe modale 2

Trecutul cu verbe modale 2

88 [осамдесет и осам]

88 [osamdeset i osam]

Прошлост модалних глагола 2

[Prošlo vreme modalnih glagola 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Fiul meu nu a vrut să se joace cu păpuşa. Мој -ин-----тед- се--гра-- -а--у-ком. Мој син не хтеде се играти са лутком. М-ј с-н н- х-е-е с- и-р-т- с- л-т-о-. ------------------------------------- Мој син не хтеде се играти са лутком. 0
Moj---n n--h--d- -e igr-ti sa l--k--. Moj sin ne htede se igrati sa lutkom. M-j s-n n- h-e-e s- i-r-t- s- l-t-o-. ------------------------------------- Moj sin ne htede se igrati sa lutkom.
Fiica mea nu a vrut să joace fotbal cu mine. Мо-а--е-----е --ед- -г--т--фу---л. Моја ћерка не хтеде играти фудбал. М-ј- ћ-р-а н- х-е-е и-р-т- ф-д-а-. ---------------------------------- Моја ћерка не хтеде играти фудбал. 0
M-ja c--r-a n--hted--i------fu-bal. Moja c-erka ne htede igrati fudbal. M-j- c-e-k- n- h-e-e i-r-t- f-d-a-. ----------------------------------- Moja ćerka ne htede igrati fudbal.
Soţia mea nu a vrut să joace şah cu mine. М-ја -е-а--- х-----и-рат--ша--с------. Моја жена не хтеде играти шах са мном. М-ј- ж-н- н- х-е-е и-р-т- ш-х с- м-о-. -------------------------------------- Моја жена не хтеде играти шах са мном. 0
Moja-ž--a--- hte---i--ati -ah -a -nom. Moja žena ne htede igrati šah sa mnom. M-j- ž-n- n- h-e-e i-r-t- š-h s- m-o-. -------------------------------------- Moja žena ne htede igrati šah sa mnom.
Copiii mei nu au vrut să se plimbe. М------ц--н- -т---ш- -ћ- --ше--у. Моја деца не хтедоше ићи у шетњу. М-ј- д-ц- н- х-е-о-е и-и у ш-т-у- --------------------------------- Моја деца не хтедоше ићи у шетњу. 0
Moja--ec-----ht--oše ići u --t--u. Moja deca ne htedoše ic-i u šetnju. M-j- d-c- n- h-e-o-e i-́- u š-t-j-. ----------------------------------- Moja deca ne htedoše ići u šetnju.
Nu au vrut să strângă în cameră. Они -е --е--ше п---ре---и --б-. Они не хтедоше поспремити собу. О-и н- х-е-о-е п-с-р-м-т- с-б-. ------------------------------- Они не хтедоше поспремити собу. 0
Oni--e---ed--- p---r-mi-i s-bu. Oni ne htedoše pospremiti sobu. O-i n- h-e-o-e p-s-r-m-t- s-b-. ------------------------------- Oni ne htedoše pospremiti sobu.
Nu au vrut să meargă în pat. Они--е -т------ић- --кре-ет. Они не хтедоше ићи у кревет. О-и н- х-е-о-е и-и у к-е-е-. ---------------------------- Они не хтедоше ићи у кревет. 0
On- -e-ht---------i---------. Oni ne htedoše ic-i u krevet. O-i n- h-e-o-e i-́- u k-e-e-. ----------------------------- Oni ne htedoše ići u krevet.
Nu a avut voie să mănânce îngheţată. О- -е ---д- ј-----с---о-ед. Он не смеде јести сладолед. О- н- с-е-е ј-с-и с-а-о-е-. --------------------------- Он не смеде јести сладолед. 0
On-ne--m--e je-t---l--oled. On ne smede jesti sladoled. O- n- s-e-e j-s-i s-a-o-e-. --------------------------- On ne smede jesti sladoled.
Nu a avut voie să mănânce ciocolată. Он----сме-- ј-с-и-ч-ко---у. Он не смеде јести чоколаду. О- н- с-е-е ј-с-и ч-к-л-д-. --------------------------- Он не смеде јести чоколаду. 0
On----sm-de j-s-i č-k-la-u. On ne smede jesti čokoladu. O- n- s-e-e j-s-i č-k-l-d-. --------------------------- On ne smede jesti čokoladu.
Nu a avut voie să mănânce bomboane. Он не--мед-----т--б-м-о-е. Он не смеде јести бомбоне. О- н- с-е-е ј-с-и б-м-о-е- -------------------------- Он не смеде јести бомбоне. 0
On ne s-ed---e-t- b-m-on-. On ne smede jesti bombone. O- n- s-e-e j-s-i b-m-o-e- -------------------------- On ne smede jesti bombone.
Am avut voie să-mi doresc ceva. Ја---едо- не-т----же-е--. Ја смедох нешто зажелети. Ј- с-е-о- н-ш-о з-ж-л-т-. ------------------------- Ја смедох нешто зажелети. 0
Ja---e-o- n---o----el---. Ja smedoh nešto zaželeti. J- s-e-o- n-š-o z-ž-l-t-. ------------------------- Ja smedoh nešto zaželeti.
Am avut voie să-mi cumpăr o rochie. Ја смедох----ити --б- х---ну. Ја смедох купити себи хаљину. Ј- с-е-о- к-п-т- с-б- х-љ-н-. ----------------------------- Ја смедох купити себи хаљину. 0
Ja-smedo---up-ti ---- h--ji-u. Ja smedoh kupiti sebi haljinu. J- s-e-o- k-p-t- s-b- h-l-i-u- ------------------------------ Ja smedoh kupiti sebi haljinu.
Am avut voie să-mi iau o pralină. Ја-с---о---з-ти -е-и -едну -р-л--у. Ја смедох узети себи једну пралину. Ј- с-е-о- у-е-и с-б- ј-д-у п-а-и-у- ----------------------------------- Ја смедох узети себи једну пралину. 0
J- sm--o- ---t- -e---j-dn- prali-u. Ja smedoh uzeti sebi jednu pralinu. J- s-e-o- u-e-i s-b- j-d-u p-a-i-u- ----------------------------------- Ja smedoh uzeti sebi jednu pralinu.
Ai avut voie să fumezi în avion? Сме-е-л- т---уш--------ио--? Смеде ли ти пушити у авиону? С-е-е л- т- п-ш-т- у а-и-н-? ---------------------------- Смеде ли ти пушити у авиону? 0
S-ed--li--i -ušit- u -----u? Smede li ti pušiti u avionu? S-e-e l- t- p-š-t- u a-i-n-? ---------------------------- Smede li ti pušiti u avionu?
Ai avut voie să bei bere în spital? Сме-е--и т- п-т--п-во---бо--ици? Смеде ли ти пити пиво у болници? С-е-е л- т- п-т- п-в- у б-л-и-и- -------------------------------- Смеде ли ти пити пиво у болници? 0
Sm--e li-----i---pi-o---bo-ni-i? Smede li ti piti pivo u bolnici? S-e-e l- t- p-t- p-v- u b-l-i-i- -------------------------------- Smede li ti piti pivo u bolnici?
Ai avut voie să iei câinele cu tine în hotel? С---- ли ти по-е-ти пса у хоте-? Смеде ли ти повести пса у хотел? С-е-е л- т- п-в-с-и п-а у х-т-л- -------------------------------- Смеде ли ти повести пса у хотел? 0
S---e-l---- --v---i--s--u --t--? Smede li ti povesti psa u hotel? S-e-e l- t- p-v-s-i p-a u h-t-l- -------------------------------- Smede li ti povesti psa u hotel?
În vacanţe copiii aveau voie să stea mult afară. Н- р---у-ту-деца------ше --т-т- -у-е-в---. На распусту деца смедоше остати дуже вани. Н- р-с-у-т- д-ц- с-е-о-е о-т-т- д-ж- в-н-. ------------------------------------------ На распусту деца смедоше остати дуже вани. 0
N----s-u----d--a-smedo-e--s-ati-du-e-----. Na raspustu deca smedoše ostati duže vani. N- r-s-u-t- d-c- s-e-o-e o-t-t- d-ž- v-n-. ------------------------------------------ Na raspustu deca smedoše ostati duže vani.
Aveau voie să se joace mult în curte. О---смедо-- -у---се ---ат- --дво-----. Они смедоше дуго се играти у дворишту. О-и с-е-о-е д-г- с- и-р-т- у д-о-и-т-. -------------------------------------- Они смедоше дуго се играти у дворишту. 0
O-- s-ed--e----- s---g--t- - d--r--t-. Oni smedoše dugo se igrati u dvorištu. O-i s-e-o-e d-g- s- i-r-t- u d-o-i-t-. -------------------------------------- Oni smedoše dugo se igrati u dvorištu.
Aveau voie să stea treji până târziu. О------д--- --го ос--т- б----. Они смедоше дуго остати будни. О-и с-е-о-е д-г- о-т-т- б-д-и- ------------------------------ Они смедоше дуго остати будни. 0
O----me-o-- du-o ost--i----n-. Oni smedoše dugo ostati budni. O-i s-e-o-e d-g- o-t-t- b-d-i- ------------------------------ Oni smedoše dugo ostati budni.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Sfaturi împotriva uitării

Învățarea nu este întotdeauna ușoară. Chiar și atunci când este distractivă, aceasta poate fi obositoare. Dar când învățăm ceva, suntem fericiți. Suntem mândri de noi înșine și de progresul nostru. Din păcate, putem uita ceea ce am învăţat. Aceasta este de multe ori o problemă, în special cu limbile învăţate. Cei mai mulți dintre noi învață una sau mai multe limbi în școală. Această cunoaștere de multe ori se pierde după anii de școală. De abia mai vorbim limba învăţată. Limba noastră maternă, de obicei, domină viața noastră de zi cu zi. Multe limbi străine le vorbim doar în vacanţă. Dar dacă cunoașterea nu este folosită în mod regulat, ea se pierde. Creierul nostru are nevoie de exercițiu. Se poate spune că acesta funcționează ca un mușchi. Acest mușchi trebuie să fie exersat, în caz contrar acesta va fi mai slab. Dar există modalități de a preveni uitarea. Cel mai important lucru este să se aplice în mod repetat, ceea ce am învățat. Modalităţi consecvente pot ajuta la aceasta. Puteți planifica o mică rutină pentru diferite zile ale săptămânii. Luni, de exemplu, aţi putea citi o carte într-o limbă străină. Ascultați un post de radio străin miercuri. Apoi, vineri, puteţi scrie în jurnal în limba străină. În acest fel alternaţi între lectură, ascultare și scriere. Prin urmare, cunoștințele sunt activate în diferite moduri. Toate aceste exerciții nu trebuie să dureze mult timp, o jumătate de oră este de ajuns. Dar este important să le practicaţi în mod regulat! Studiile arată că ceea ce ai învăţat rămâne în creier zeci de ani. Trebuie doar să redeschideţi sertarele unde se află limbile străine învăţate...