Dicționar de expresii

ro În oraş   »   mk Во градот

25 [douăzeci şi cinci]

În oraş

În oraş

25 [дваесет и пет]

25 [dvayesyet i pyet]

Во градот

[Vo guradot]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
Vreau să merg la gară. Б---а-ал-- са-а-- -о--ж-ле-н-----а -т--ица. Би сакал / сакала кон железничката станица. Б- с-к-л / с-к-л- к-н ж-л-з-и-к-т- с-а-и-а- ------------------------------------------- Би сакал / сакала кон железничката станица. 0
B--sakal-- s-ka-- k-n ʐy-l--z---h--ta---an--z-. Bi sakal / sakala kon ʐyelyeznichkata stanitza. B- s-k-l / s-k-l- k-n ʐ-e-y-z-i-h-a-a s-a-i-z-. ----------------------------------------------- Bi sakal / sakala kon ʐyelyeznichkata stanitza.
Vreau să merg la aeroport. Би--а-а- --с-к-л- к---аерод--м-т. Би сакал / сакала кон аеродромот. Б- с-к-л / с-к-л- к-н а-р-д-о-о-. --------------------------------- Би сакал / сакала кон аеродромот. 0
B- s-kal ----kal--kon-a----d-----. Bi sakal / sakala kon ayerodromot. B- s-k-l / s-k-l- k-n a-e-o-r-m-t- ---------------------------------- Bi sakal / sakala kon ayerodromot.
Vreau să merg în centrul oraşului. Б- с-ка- /--а-а-- во цента-о-----г-адо-. Би сакал / сакала во центарот на градот. Б- с-к-л / с-к-л- в- ц-н-а-о- н- г-а-о-. ---------------------------------------- Би сакал / сакала во центарот на градот. 0
Bi -aka- /--aka-a v- -zy--taro---- -u-ad-t. Bi sakal / sakala vo tzyentarot na guradot. B- s-k-l / s-k-l- v- t-y-n-a-o- n- g-r-d-t- ------------------------------------------- Bi sakal / sakala vo tzyentarot na guradot.
Cum ajung la gară? К--о-д- с---нам-до -е-е----к--а ---н-ц-? Како да стигнам до железничката станица? К-к- д- с-и-н-м д- ж-л-з-и-к-т- с-а-и-а- ---------------------------------------- Како да стигнам до железничката станица? 0
Kako-da -----n-m--- ʐye-yezn---ka-a----n--z-? Kako da stigunam do ʐyelyeznichkata stanitza? K-k- d- s-i-u-a- d- ʐ-e-y-z-i-h-a-a s-a-i-z-? --------------------------------------------- Kako da stigunam do ʐyelyeznichkata stanitza?
Cum ajung la aeroport? Как- д--с-и-нам---------ро--т? Како да стигнам до аеродромот? К-к- д- с-и-н-м д- а-р-д-о-о-? ------------------------------ Како да стигнам до аеродромот? 0
Kako -- s-ig-na--d---yer-d---ot? Kako da stigunam do ayerodromot? K-k- d- s-i-u-a- d- a-e-o-r-m-t- -------------------------------- Kako da stigunam do ayerodromot?
Cum ajung în centrul oraşului? Ка-о -а--т---а- до --нтар---на -р--от? Како да стигнам до центарот на градот? К-к- д- с-и-н-м д- ц-н-а-о- н- г-а-о-? -------------------------------------- Како да стигнам до центарот на градот? 0
K-k- ---st--u-am----t--enta--- na -urad--? Kako da stigunam do tzyentarot na guradot? K-k- d- s-i-u-a- d- t-y-n-a-o- n- g-r-d-t- ------------------------------------------ Kako da stigunam do tzyentarot na guradot?
Am nevoie de un taxi. Ми т-е-а так--. Ми треба такси. М- т-е-а т-к-и- --------------- Ми треба такси. 0
Mi -ryeb- -aksi. Mi tryeba taksi. M- t-y-b- t-k-i- ---------------- Mi tryeba taksi.
Am nevoie de o hartă. М- -р-б- ка-та н- ------. Ми треба карта на градот. М- т-е-а к-р-а н- г-а-о-. ------------------------- Ми треба карта на градот. 0
M--t--e-a kar------gu-adot. Mi tryeba karta na guradot. M- t-y-b- k-r-a n- g-r-d-t- --------------------------- Mi tryeba karta na guradot.
Am nevoie de un hotel. Ми ---б--х----. Ми треба хотел. М- т-е-а х-т-л- --------------- Ми треба хотел. 0
Mi -r-e----hotyel. Mi tryeba khotyel. M- t-y-b- k-o-y-l- ------------------ Mi tryeba khotyel.
Vreau să închiriez o maşină. Би са--л - с-кала----и---ј-а- еде- -в--моби-. Би сакал / сакала да изнајмам еден автомобил. Б- с-к-л / с-к-л- д- и-н-ј-а- е-е- а-т-м-б-л- --------------------------------------------- Би сакал / сакала да изнајмам еден автомобил. 0
Bi--a-al----ak--a-d- i-naјm-m-y---e--av---obil. Bi sakal / sakala da iznaјmam yedyen avtomobil. B- s-k-l / s-k-l- d- i-n-ј-a- y-d-e- a-t-m-b-l- ----------------------------------------------- Bi sakal / sakala da iznaјmam yedyen avtomobil.
Aici este cartea mea de credit. Еве ја -ој-та -р--и-н- --рт----. Еве ја мојата кредитна картичка. Е-е ј- м-ј-т- к-е-и-н- к-р-и-к-. -------------------------------- Еве ја мојата кредитна картичка. 0
Ye----јa---јat---ry-ditna----t-----. Yevye јa moјata kryeditna kartichka. Y-v-e ј- m-ј-t- k-y-d-t-a k-r-i-h-a- ------------------------------------ Yevye јa moјata kryeditna kartichka.
Aici este permisul meu auto. Еве ја---јата в-зачка-д---о--. Еве ја мојата возачка дозвола. Е-е ј- м-ј-т- в-з-ч-а д-з-о-а- ------------------------------ Еве ја мојата возачка дозвола. 0
Ye-y- -a-m-ј-ta-v--a-hka--o-v-la. Yevye јa moјata vozachka dozvola. Y-v-e ј- m-ј-t- v-z-c-k- d-z-o-a- --------------------------------- Yevye јa moјata vozachka dozvola.
Ce este de văzut în oraş? Што---а д- -е в--и-во гр--о-? Што има да се види во градот? Ш-о и-а д- с- в-д- в- г-а-о-? ----------------------------- Што има да се види во градот? 0
S--- -m- d--sy---i-i -- -ur-do-? Shto ima da sye vidi vo guradot? S-t- i-a d- s-e v-d- v- g-r-d-t- -------------------------------- Shto ima da sye vidi vo guradot?
Mergeţi în centrul istoric. Појд-те-в- с-а-иот дел-на-г--до-. Појдете во стариот дел на градот. П-ј-е-е в- с-а-и-т д-л н- г-а-о-. --------------------------------- Појдете во стариот дел на градот. 0
Poјdy-tye--o -ta---t-dye---a-gu-ado-. Poјdyetye vo stariot dyel na guradot. P-ј-y-t-e v- s-a-i-t d-e- n- g-r-d-t- ------------------------------------- Poјdyetye vo stariot dyel na guradot.
Faceţi un tur al oraşului. Н--р--е----дна---а-с-а -бико---. Направете една градска обиколка. Н-п-а-е-е е-н- г-а-с-а о-и-о-к-. -------------------------------- Направете една градска обиколка. 0
Nap--v---y- --dn--g--a-sk- -b-kol--. Napravyetye yedna guradska obikolka. N-p-a-y-t-e y-d-a g-r-d-k- o-i-o-k-. ------------------------------------ Napravyetye yedna guradska obikolka.
Mergeţi în port. По-д----н---р--т-н---е-о. Појдете на пристаништето. П-ј-е-е н- п-и-т-н-ш-е-о- ------------------------- Појдете на пристаништето. 0
P--d--t------pristanisht---o. Poјdyetye na pristanishtyeto. P-ј-y-t-e n- p-i-t-n-s-t-e-o- ----------------------------- Poјdyetye na pristanishtyeto.
Faceţi un tur al portului. На-р-ве-- -дн--п--с-----н- об-к----. Направете една пристанишна обиколка. Н-п-а-е-е е-н- п-и-т-н-ш-а о-и-о-к-. ------------------------------------ Направете една пристанишна обиколка. 0
N---avye----yed-a-p-ist-n----- -bi--lk-. Napravyetye yedna pristanishna obikolka. N-p-a-y-t-e y-d-a p-i-t-n-s-n- o-i-o-k-. ---------------------------------------- Napravyetye yedna pristanishna obikolka.
Ce obiective turistice mai există? К-и--р--------ен--ос---г----------н---а? Кои други знаменитости ги има освен тоа? К-и д-у-и з-а-е-и-о-т- г- и-а о-в-н т-а- ---------------------------------------- Кои други знаменитости ги има освен тоа? 0
Ko- -----ui--namy----o--- -ui ima--s---n-t-a? Koi droogui znamyenitosti gui ima osvyen toa? K-i d-o-g-i z-a-y-n-t-s-i g-i i-a o-v-e- t-a- --------------------------------------------- Koi droogui znamyenitosti gui ima osvyen toa?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile slave

Există 700 de milioane de persoane a căror limbă maternă este o limbă slavă. Limbile slave fac parte din limbile indo-europene. Există aproximativ 20 de limbi slave. Cea mai importantă dintre ele este rusa. Rusa este limba maternă a peste 150 milioane de persoane. Urmează poloneza şi ucraineana, vorbite de 50 milioane de persoane, fiecare. În lingvistică, limbile slave se împart îm mai multe grupe. Distingem între limbi slave occidentale, orientale şi meridionale. Limbile slave occidentale sunt poloneza, ceha şi slovaca. Rusa, ucraineana şi bielorusa sunt limbi slave orientale. Limbile slave meridionale sunt sârba, croata şi bulgara. Întâlnim şi alte limbi slave. Dar acestea sunt vorbite de relativ puţini oameni. Limbile slave au ca origine o protolimbă comună. Pornind de la aceasta, diferite limbi s-au dezvoltat relativ târziu. Acestea sunt mai tinere decât limbile germanice sau romane. O mare parte a vocabularului limbilor slave este asemănător. Acest lucru este datorat faptului că au fost separate relativ târziu unele de altele. Din punct de vedere ştiinţific, limbile slave sunt conservatoare. Acest lucru înseamnă că încă prezintă multe structuri vechi. Alte limbi indo-europene au pierdut aceste forme vechi. Iată de ce limbile slave sunt foarte interesante pentru cercetare. Datorită lor, putem trage anumite concluzii asupra limbilor mai antice. Cercetătorii încearcă să reconstituie limbile indo-europene. Una dintre caracteristicile limbilor slave este numărul mic de vocale. Pe de altă parte, acestea au un număr de sunete care nu există în alte limbi. Iată de ce vest-europenii au adesea dificultăţi cu pronunţia. Dar nu trebuie să vă îngrijoraţi, totul va fi bine! În poloneză: Wszystko będzie dobrze!
Știați?
Croata este o limbă slavă. Este strâns legată de sârbă, bosniacă și muntenegreană. Vorbitorii acestei limbi pot comunica cu ușurință între ei. De aceea, mulți lingviști consideră croata ca nefiind chiar o limbă proprie. Ei o consideră ca una din formele limbii sârbo-croate. Aproape 7 milioane de oameni din întreaga lume vorbesc croata. Această limbă este scrisă cu litere latine. Alfabetul croat are 30 de litere, și include câteva simboluri speciale. Ortografia strică se conformează cu pronunția cuvintelor. Aceasta este adevărat și pentru limbile împrumutate din alte limbi. Accentul în limba croată se pune melodic. Asta înseamnă că tonul este crucial în intonație. Gramatica are șapte cazuri și nu este întotdeauna ușoară. Merită să învățați croata, totuși! Croația este o țară minunată pentru o vacanță!