М-ж-те ли да-м- -омо--е-е?
Можете ли да ми помогнете?
М-ж-т- л- д- м- п-м-г-е-е-
--------------------------
Можете ли да ми помогнете? 0 Mo---t-e -i d- -i-p--o-u-y-tye?Moʐyetye li da mi pomogunyetye?M-ʐ-e-y- l- d- m- p-m-g-n-e-y-?-------------------------------Moʐyetye li da mi pomogunyetye?
К--- и-а -в---до-ар -е------?
Каде има овде добар ресторан?
К-д- и-а о-д- д-б-р р-с-о-а-?
-----------------------------
Каде има овде добар ресторан? 0 Ka-ye-ima-ovd-e-d-ba- r-e-tor-n?Kadye ima ovdye dobar ryestoran?K-d-e i-a o-d-e d-b-r r-e-t-r-n---------------------------------Kadye ima ovdye dobar ryestoran?
Пот-- -де-е ---н--ел п-а-о н----д.
Потоа одете еден дел право напред.
П-т-а о-е-е е-е- д-л п-а-о н-п-е-.
----------------------------------
Потоа одете еден дел право напред. 0 Potoa-ody-tye-yed--n-dy------vo--a-r---.Potoa odyetye yedyen dyel pravo napryed.P-t-a o-y-t-e y-d-e- d-e- p-a-o n-p-y-d-----------------------------------------Potoa odyetye yedyen dyel pravo napryed.
По-оа --е-е с-о м-тр--на д-сно.
Потоа одете сто метри на десно.
П-т-а о-е-е с-о м-т-и н- д-с-о-
-------------------------------
Потоа одете сто метри на десно. 0 Pot-a---y-t----to -y---- n--dye-n-.Potoa odyetye sto myetri na dyesno.P-t-a o-y-t-e s-o m-e-r- n- d-e-n-.-----------------------------------Potoa odyetye sto myetri na dyesno.
М--е---ис-- т--а да --м-т--и -вто---.
Можете исто така да земете и автобус.
М-ж-т- и-т- т-к- д- з-м-т- и а-т-б-с-
-------------------------------------
Можете исто така да земете и автобус. 0 M-ʐ-etye----o--a---d- z--my---- i a-t-boos.Moʐyetye isto taka da zyemyetye i avtoboos.M-ʐ-e-y- i-t- t-k- d- z-e-y-t-e i a-t-b-o-.-------------------------------------------Moʐyetye isto taka da zyemyetye i avtoboos.
Мож-те--ст- ------а --м--- --тр-мвај.
Можете исто така да земете и трамвај.
М-ж-т- и-т- т-к- д- з-м-т- и т-а-в-ј-
-------------------------------------
Можете исто така да земете и трамвај. 0 Mo-y--ye-i--o -a----a zy-m-e--e i tr-m---.Moʐyetye isto taka da zyemyetye i tramvaј.M-ʐ-e-y- i-t- t-k- d- z-e-y-t-e i t-a-v-ј-------------------------------------------Moʐyetye isto taka da zyemyetye i tramvaј.
М----- -ст---ака -- -оз-т----п---ди -е-е.
Можете исто така да возите и позади мене.
М-ж-т- и-т- т-к- д- в-з-т- и п-з-д- м-н-.
-----------------------------------------
Можете исто така да возите и позади мене. 0 M-----ye---t- ta---d--v-z-----i-po-----my-ny-.Moʐyetye isto taka da vozitye i pozadi myenye.M-ʐ-e-y- i-t- t-k- d- v-z-t-e i p-z-d- m-e-y-.----------------------------------------------Moʐyetye isto taka da vozitye i pozadi myenye.
К-ко-да--ти-н-м до --дб--с--о--стадио-?
Како да стигнам до фудбалскиот стадион?
К-к- д- с-и-н-м д- ф-д-а-с-и-т с-а-и-н-
---------------------------------------
Како да стигнам до фудбалскиот стадион? 0 Ka-o -a-s---u-----o-f-o----ski-t s----o-?Kako da stigunam do foodbalskiot stadion?K-k- d- s-i-u-a- d- f-o-b-l-k-o- s-a-i-n------------------------------------------Kako da stigunam do foodbalskiot stadion?
П--оа -вр-----н--прват- у-иц- д--но.
Потоа свртете на првата улица десно.
П-т-а с-р-е-е н- п-в-т- у-и-а д-с-о-
------------------------------------
Потоа свртете на првата улица десно. 0 P--oa-sv-ty--y---- ----ta o---tza -ye---.Potoa svrtyetye na prvata oolitza dyesno.P-t-a s-r-y-t-e n- p-v-t- o-l-t-a d-e-n-.-----------------------------------------Potoa svrtyetye na prvata oolitza dyesno.
Изв-н--е- к--- д- сти-нам-д----р--р--от?
Извинете, како да стигнам до аеродромот?
И-в-н-т-, к-к- д- с-и-н-м д- а-р-д-о-о-?
----------------------------------------
Извинете, како да стигнам до аеродромот? 0 Izv-ny---e, kako da st-guna---- ayero-r---t?Izvinyetye, kako da stigunam do ayerodromot?I-v-n-e-y-, k-k- d- s-i-u-a- d- a-e-o-r-m-t---------------------------------------------Izvinyetye, kako da stigunam do ayerodromot?
На--об---е-да ---е-е--е--о.
Најдобро е да земете метро.
Н-ј-о-р- е д- з-м-т- м-т-о-
---------------------------
Најдобро е да земете метро. 0 N--dobr- ye-da---em----- ------.Naјdobro ye da zyemyetye myetro.N-ј-o-r- y- d- z-e-y-t-e m-e-r-.--------------------------------Naјdobro ye da zyemyetye myetro.
Când vrem să ne exprimăm, folosim vorbirea noastră.
Animalele au, de asemenea, propria lor limbă.
Și o folosesc exact ca noi, oamenii.
Adică, ele vorbesc unele cu altele, în scopul de a face schimb de informații.
Practic, fiecare specie de animale are o anumită limbă.
Chiar și termitele comunică între ele.
Când sunt în pericol, îşi lovesc corpurile de pământ.
Acesta este modul lor de a se avertiza reciproc.
Alte specii de animale fluieră atunci când se apropie de duşmani.
Albinele vorbesc între ele prin dans.
Prin aceasta, ele arată altor albine unde există ceva de mâncare.
Balenele scot sunete care pot fi auzite de la 5000 km distanță.
Ele comunică unele cu altele prin cântece speciale.
De asemenea, elefanţii comunică între ei prin diferite semnale acustice.
Dar oamenii nu le pot auzi.
Cele mai multe din limbajele animalelor sunt foarte complicate.
Ele constau dintr-o combinație de diferite semne.
Sunt utilizate semnale optice, acustice şi chimice.
Pe de altă parte, animalele folosesc diferite gesturi.
Până acum, oamenii au învățat limbajul animalelor de companie.
Ei știu când câinii sunt fericiți.
Și pot recunoaște atunci când pisicile vor să fie lăsate în pace.
Cu toate acestea, limbajul câinilor și al pisicilor este cu totul diferit.
Multe semnale sunt exact opuse.
Mult timp s-a crezut că aceste două animale, pur și simplu nu se agreează reciproc.
Dar ele pur şi simplu se înțeleg greșit unul pe celălalt.
Acest lucru duce la problemele dintre câini și pisici.
Deci, chiar şi animalele se luptă din cauza neînțelegerilor ...
Știați?
Sârba este limba nativă a peste 12 milioane de oameni.
Majoritatea acestor oameni trăiesc în Serbia și în alte țări din sud-estul Europei.
Sârba este parte din limbile slavice de sud.
Este puternic înrudită cu croata și bosniaca.
Gramatica și vocabularul sunt foarte similare.
Astfel, e foarte ușor pentru sârbi, croați și bosniaci să se înțeleagă între ei.
Alfabetul sârb conține 30 de litere.
Fiecare are o pronunție distinctă.
Intonația prezintă paralelisme cu limbile antice tonale.
În China, de exemplu, timbrul silabelor schimbă semnificația.
Așa se întâmplă și cu limba sârbă.
Cu toate acestea, aici doar timbrul silabei accentuate joacă acest rol.
Structura puternic flexionară a limbii este o altă trăsătură importantă pentru sârbă.
Asta înseamnă că substantivele, verbele, adjectivele și pronumele sunt întotdeauna declinate.
Dacă sunteți interesat de structuri gramaticale, ar trebui să învățați cu siguranță sârba!