Dicționar de expresii

ro Small talk 2   »   mk Мал разговор 2

21 [douăzeci şi unu]

Small talk 2

Small talk 2

21 [дваесет и еден]

21 [dvayesyet i yedyen]

Мал разговор 2

[Mal razguovor 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
De unde veniţi? Од-ка-е --а-а-е? Од каде доаѓате? О- к-д- д-а-а-е- ---------------- Од каде доаѓате? 0
Od-kadye--o-ѓatye? Od kadye doaѓatye? O- k-d-e d-a-a-y-? ------------------ Od kadye doaѓatye?
Din Basel. О--Б-зе-. Од Базел. О- Б-з-л- --------- Од Базел. 0
O- B-zye-. Od Bazyel. O- B-z-e-. ---------- Od Bazyel.
Basel se află în Elveţia. Б-з-- с--нао-а в- -в---а-и-а. Базел се наоѓа во Швајцарија. Б-з-л с- н-о-а в- Ш-а-ц-р-ј-. ----------------------------- Базел се наоѓа во Швајцарија. 0
B---el --- n---a--- ---aјtz-r--a. Bazyel sye naoѓa vo Shvaјtzariјa. B-z-e- s-e n-o-a v- S-v-ј-z-r-ј-. --------------------------------- Bazyel sye naoѓa vo Shvaјtzariјa.
Pot să vi-l prezint pe domnul Müller? Смеам -и--- -и го п--тс--------сп----о--Ми-е-? Смеам ли да ви го претставам господинот Милер? С-е-м л- д- в- г- п-е-с-а-а- г-с-о-и-о- М-л-р- ---------------------------------------------- Смеам ли да ви го претставам господинот Милер? 0
Sm-ea- ----a--- g-o---y-tstav-m g---podi--- ---y-r? Smyeam li da vi guo pryetstavam guospodinot Milyer? S-y-a- l- d- v- g-o p-y-t-t-v-m g-o-p-d-n-t M-l-e-? --------------------------------------------------- Smyeam li da vi guo pryetstavam guospodinot Milyer?
El este străin. Т-ј - с-ра-е-. Тој е странец. Т-ј е с-р-н-ц- -------------- Тој е странец. 0
To- y-------y-t-. Toј ye stranyetz. T-ј y- s-r-n-e-z- ----------------- Toј ye stranyetz.
El vorbeşte mai multe limbi. Тој--бо-у-а --в-ќе јаз---. Тој зборува повеќе јазици. Т-ј з-о-у-а п-в-ќ- ј-з-ц-. -------------------------- Тој зборува повеќе јазици. 0
Toј -b-----a--ovyekjye-јaz-t--. Toј zboroova povyekjye јazitzi. T-ј z-o-o-v- p-v-e-j-e ј-z-t-i- ------------------------------- Toј zboroova povyekjye јazitzi.
Sunteţi pentru prima oară aici? Да-и---- -в-- п- --в ---? Дали сте овде по прв пат? Д-л- с-е о-д- п- п-в п-т- ------------------------- Дали сте овде по прв пат? 0
Dal- s--e-o--ye p--p-v----? Dali stye ovdye po prv pat? D-l- s-y- o-d-e p- p-v p-t- --------------------------- Dali stye ovdye po prv pat?
Nu, am fost deja anul trecut aici. Не,-јас-веќ- -е---в-- ми------ го--на. Не, јас веќе бев овде минатата година. Н-, ј-с в-ќ- б-в о-д- м-н-т-т- г-д-н-. -------------------------------------- Не, јас веќе бев овде минатата година. 0
Ny---ј-- v-ekjy--by-v ov--- ---atata-g--di-a. Nye, јas vyekjye byev ovdye minatata guodina. N-e- ј-s v-e-j-e b-e- o-d-e m-n-t-t- g-o-i-a- --------------------------------------------- Nye, јas vyekjye byev ovdye minatata guodina.
Dar numai timp de o săptămână. Н- с--о -дн---е--и-а. Но само една седмица. Н- с-м- е-н- с-д-и-а- --------------------- Но само една седмица. 0
No s-m---edna s-edmitz-. No samo yedna syedmitza. N- s-m- y-d-a s-e-m-t-a- ------------------------ No samo yedna syedmitza.
Cum vă place la noi? Как- В---- -о-а-- --ј----? Како Ви се допаѓа кај нас? К-к- В- с- д-п-ѓ- к-ј н-с- -------------------------- Како Ви се допаѓа кај нас? 0
K----Vi-s-- dopa---kaј ---? Kako Vi sye dopaѓa kaј nas? K-k- V- s-e d-p-ѓ- k-ј n-s- --------------------------- Kako Vi sye dopaѓa kaј nas?
Foarte bine. Oamenii sunt drăguţi. М-ог--до-ро.-----т- -е-љ--е-н-. Многу добро. Луѓето се љубезни. М-о-у д-б-о- Л-ѓ-т- с- љ-б-з-и- ------------------------------- Многу добро. Луѓето се љубезни. 0
M--g--o d-b--.-Loo-y--o--ye---o-by----. Mnoguoo dobro. Looѓyeto sye ljoobyezni. M-o-u-o d-b-o- L-o-y-t- s-e l-o-b-e-n-. --------------------------------------- Mnoguoo dobro. Looѓyeto sye ljoobyezni.
Şi peisajul îmi place. И ок-л-нат---- -е-д---ѓа-ис---т-к-. И околината ми се допаѓа исто така. И о-о-и-а-а м- с- д-п-ѓ- и-т- т-к-. ----------------------------------- И околината ми се допаѓа исто така. 0
I ok-l---ta----sye-d---ѓ- ---o tak-. I okolinata mi sye dopaѓa isto taka. I o-o-i-a-a m- s-e d-p-ѓ- i-t- t-k-. ------------------------------------ I okolinata mi sye dopaѓa isto taka.
Ce sunteţi de meserie? Шт- с-е-----ан--т? Што сте по занает? Ш-о с-е п- з-н-е-? ------------------ Што сте по занает? 0
S--o-st----o -a-----? Shto stye po zanayet? S-t- s-y- p- z-n-y-t- --------------------- Shto stye po zanayet?
Sunt traducător. Ја- --- -р-в----а-. Јас сум преведувач. Ј-с с-м п-е-е-у-а-. ------------------- Јас сум преведувач. 0
Јas--o-m--ry--y-d-----h. Јas soom pryevyedoovach. Ј-s s-o- p-y-v-e-o-v-c-. ------------------------ Јas soom pryevyedoovach.
Traduc cărţi. Ја------е-увам--н-г-. Јас преведувам книги. Ј-с п-е-е-у-а- к-и-и- --------------------- Јас преведувам книги. 0
Ј-s -r----edo-v-----i-u-. Јas pryevyedoovam knigui. Ј-s p-y-v-e-o-v-m k-i-u-. ------------------------- Јas pryevyedoovam knigui.
Sunteţi singur / ă aici? Да---с-е-с-ми -вде? Дали сте сами овде? Д-л- с-е с-м- о-д-? ------------------- Дали сте сами овде? 0
Dali--t-- -a------ye? Dali stye sami ovdye? D-l- s-y- s-m- o-d-e- --------------------- Dali stye sami ovdye?
Nu, soţia mea / soţul meu este de asemenea aici. Не- м----а--о----а -----о- сопру--е-и--о--ака-ов-е. Не, мојата сопруга / мојот сопруг е исто така овде. Н-, м-ј-т- с-п-у-а / м-ј-т с-п-у- е и-т- т-к- о-д-. --------------------------------------------------- Не, мојата сопруга / мојот сопруг е исто така овде. 0
N--- -o-a----o---ogua / -o-ot-sop-o-gu ye -st- --k--o--ye. Nye, moјata soproogua / moјot soproogu ye isto taka ovdye. N-e- m-ј-t- s-p-o-g-a / m-ј-t s-p-o-g- y- i-t- t-k- o-d-e- ---------------------------------------------------------- Nye, moјata soproogua / moјot soproogu ye isto taka ovdye.
Şi acolo sunt cei doi copii ai mei. А-------е--ои-е д-- де-а. А таму се моите две деца. А т-м- с- м-и-е д-е д-ц-. ------------------------- А таму се моите две деца. 0
A-tam-o -y- -oi--e ---e-dy-tza. A tamoo sye moitye dvye dyetza. A t-m-o s-e m-i-y- d-y- d-e-z-. ------------------------------- A tamoo sye moitye dvye dyetza.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile romanice

Există 700 de milioane de persoane a căror limbă maternă este o limbă romanică. Acesta este de fapt cel mai important grup lingvistic din lume. Limbile romanice fac parte din familia limbiilor indo-europene. Toate limbile romanice au rezultat din limba latină. Aşadar, suntem descendenţi ai Romei. Baza tuturor limbilor romanice este latina vulgară. Înţelegem prin asta limba vorbită în Antichitatea târzie. Cuceririle romane au contribuit la răspândirea limbii latine în toată Europa. Limbile romanice s-au dezvoltat din această limbă. Latina însăşi este o limbă italică. În total, există aproximativ 15 limbi romanice. Este dificil de stabilit numărul exact. Nu putem şti mereu dacă este vorba de limbi autonome sau doar de dialecte. În timp, câteva limbi romanice au dispărut. Dar noi limbi s-au format pe o bază romanică. Acestea sunt limbile creole. Astăzi, spaniola este cea mai importantă limbă romanică din lume. Peste 380 milioane de locutori fac din aceasta una din limbile mondiale. Pentru oamenii de ştiinţă, limbile romanice sunt foarte interesante. Deoarece istoria acestor limbi este foarte documentată. De 2500 de ani, există texte scrise latine sau romane. Lingviştii se bazează pe acestea pentru a studia originea diferitelor limbi. Astfel, se pot studia regulile după care s-a dezvoltat o limbă. Multe dintre aceste rezultate pot fi aplicate şi altor limbi. Gramatica limbilor romanice este adesea construită în manieră similară. Dar mai ales vocabularul acestor limbi, care este foarte asemănător. Atunci când vorbim o limbă romanică, învăţăm cu uşurinţă alta. Mulţumim limbii latine!
Știați?
Limba japoneză este cu siguranță una din cele mai fascinante. Mulți oameni consideră sistemul de scriere cu precădere interesant. E compus din simboluri chinezești și două silabare. O altă caracteristică a limbii japoneze este că are foarte multe dialecte. Acestea diferă între ele, uneori chiar semnificativ. E uneori o realitate că doi vorbitori din două regiuni diferite să nu se înțeleagă între ei. Japoneza are un accent melodic. Dacă un cuvânt trebuie să fie accentuat, sonoritatea cu care este pronunțat nu va crește. Timbrul sunetului variază. Aproape 130 de milioane de oameni vorbesc japoneza. Sigur, majoritatea lor locuiesc în Japonia. Există grupuri mari de vorbitori și în Brazilia și America de Nord. Aceștia sunt descendenți ai emigranților japonezi. Dar în realitate doar puțini vorbesc japoneza ca a doua limbă. Ceea ce constituie o motivație să învățăm această limbă excitantă!