Dicționar de expresii

ro La restaurant 2   »   mk Во ресторан 2

30 [treizeci]

La restaurant 2

La restaurant 2

30 [триесет]

30 [triyesyet]

Во ресторан 2

[Vo ryestoran 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
Un suc de mere, vă rog. Е-ен -о--од-ј-бол----мола-. Еден сок од јаболко, молам. Е-е- с-к о- ј-б-л-о- м-л-м- --------------------------- Еден сок од јаболко, молам. 0
Y---en--ok-o- ---o---, -olam. Yedyen sok od јabolko, molam. Y-d-e- s-k o- ј-b-l-o- m-l-m- ----------------------------- Yedyen sok od јabolko, molam.
O limonadă, vă rog. Ед-- л-мо-а--- -о-а-. Една лимонада, молам. Е-н- л-м-н-д-, м-л-м- --------------------- Една лимонада, молам. 0
Y--na---m-n--a--mo-a-. Yedna limonada, molam. Y-d-a l-m-n-d-, m-l-m- ---------------------- Yedna limonada, molam.
Un suc de roşii, vă rog. Е-е- сок -д -омат-- м-л-м. Еден сок од домати, молам. Е-е- с-к о- д-м-т-, м-л-м- -------------------------- Еден сок од домати, молам. 0
Y--y-n so--od--om-----mola-. Yedyen sok od domati, molam. Y-d-e- s-k o- d-m-t-, m-l-m- ---------------------------- Yedyen sok od domati, molam.
Aş dori un pahar cu vin roşu. Јас-би-с-ка- / с--ала ед-а чаш--цр-е------о. Јас би сакал / сакала една чаша црвено вино. Ј-с б- с-к-л / с-к-л- е-н- ч-ш- ц-в-н- в-н-. -------------------------------------------- Јас би сакал / сакала една чаша црвено вино. 0
Јas b------l / --k-la-y-d-- -h-sha -zr-y-no----o. Јas bi sakal / sakala yedna chasha tzrvyeno vino. Ј-s b- s-k-l / s-k-l- y-d-a c-a-h- t-r-y-n- v-n-. ------------------------------------------------- Јas bi sakal / sakala yedna chasha tzrvyeno vino.
Aş dori un pahar cu vin alb. Ја- б- --------са---а -д-- ча-- б--- в-но. Јас би сакал / сакала една чаша бело вино. Ј-с б- с-к-л / с-к-л- е-н- ч-ш- б-л- в-н-. ------------------------------------------ Јас би сакал / сакала една чаша бело вино. 0
Ј-- b----kal-/ sakal- y---a-chash---------ino. Јas bi sakal / sakala yedna chasha byelo vino. Ј-s b- s-k-l / s-k-l- y-d-a c-a-h- b-e-o v-n-. ---------------------------------------------- Јas bi sakal / sakala yedna chasha byelo vino.
Aş dori o sticlă de şampanie. Ј-с-б- -акал-/----ала----о --ш----мп-њ-ко. Јас би сакал / сакала едно шише шампањско. Ј-с б- с-к-л / с-к-л- е-н- ш-ш- ш-м-а-с-о- ------------------------------------------ Јас би сакал / сакала едно шише шампањско. 0
Јa- b-----a--/-sa-ala-yedn--sh--h------------o. Јas bi sakal / sakala yedno shishye shampaњsko. Ј-s b- s-k-l / s-k-l- y-d-o s-i-h-e s-a-p-њ-k-. ----------------------------------------------- Јas bi sakal / sakala yedno shishye shampaњsko.
Îţi place peştele? Сак-- ----и--? Сакаш ли риба? С-к-ш л- р-б-? -------------- Сакаш ли риба? 0
Sakas---i r---? Sakash li riba? S-k-s- l- r-b-? --------------- Sakash li riba?
Îţi place carnea de vită? С---ш ли---ве-с-- --с-? Сакаш ли говедско месо? С-к-ш л- г-в-д-к- м-с-? ----------------------- Сакаш ли говедско месо? 0
Sa---h -i-g-----d--- m-e--? Sakash li guovyedsko myeso? S-k-s- l- g-o-y-d-k- m-e-o- --------------------------- Sakash li guovyedsko myeso?
Îţi place carnea de porc? Сака---- --и-с-о--есо? Сакаш ли свинско месо? С-к-ш л- с-и-с-о м-с-? ---------------------- Сакаш ли свинско месо? 0
Sak-s- -i -vin--o-m--so? Sakash li svinsko myeso? S-k-s- l- s-i-s-o m-e-o- ------------------------ Sakash li svinsko myeso?
Aş dori ceva fără carne. Јас-би -ак---/-са-а-а--еш----е----со. Јас би сакал / сакала нешто без месо. Ј-с б- с-к-л / с-к-л- н-ш-о б-з м-с-. ------------------------------------- Јас би сакал / сакала нешто без месо. 0
Ј-s--- -a-a--/-s-ka-- n-e---o-b--- -yes-. Јas bi sakal / sakala nyeshto byez myeso. Ј-s b- s-k-l / s-k-l- n-e-h-o b-e- m-e-o- ----------------------------------------- Јas bi sakal / sakala nyeshto byez myeso.
Aş dori un platou de legume. Ј----и с--а- / с--ала-една-ч--и-- -о-зе------. Јас би сакал / сакала една чинија со зеленчук. Ј-с б- с-к-л / с-к-л- е-н- ч-н-ј- с- з-л-н-у-. ---------------------------------------------- Јас би сакал / сакала една чинија со зеленчук. 0
Јa--b- s---l-/-sak--a-y---a-chini-a--o-zy-l-en-h-o-. Јas bi sakal / sakala yedna chiniјa so zyelyenchook. Ј-s b- s-k-l / s-k-l- y-d-a c-i-i-a s- z-e-y-n-h-o-. ---------------------------------------------------- Јas bi sakal / sakala yedna chiniјa so zyelyenchook.
Aş dori ceva ce nu durează mult. Ја--б- сакал - са-а-а нешто,------е-тра- д--го. Јас би сакал / сакала нешто, што не трае долго. Ј-с б- с-к-л / с-к-л- н-ш-о- ш-о н- т-а- д-л-о- ----------------------------------------------- Јас би сакал / сакала нешто, што не трае долго. 0
Ј-s bi sa--l /-s---la-ny-s-t-, --t--ny- ----e ---gu-. Јas bi sakal / sakala nyeshto, shto nye traye dolguo. Ј-s b- s-k-l / s-k-l- n-e-h-o- s-t- n-e t-a-e d-l-u-. ----------------------------------------------------- Јas bi sakal / sakala nyeshto, shto nye traye dolguo.
Doriţi cu orez? Го-сак--е ли-о-а--о -р-з? Го сакате ли ова со ориз? Г- с-к-т- л- о-а с- о-и-? ------------------------- Го сакате ли ова со ориз? 0
Gu- -a-a--e l- ----------z? Guo sakatye li ova so oriz? G-o s-k-t-e l- o-a s- o-i-? --------------------------- Guo sakatye li ova so oriz?
Doriţi cu paste? Го с-ка-е ли ова-со -ес--н-н-? Го сакате ли ова со тестенини? Г- с-к-т- л- о-а с- т-с-е-и-и- ------------------------------ Го сакате ли ова со тестенини? 0
Guo sakaty- li ova--o ---s---n---? Guo sakatye li ova so tyestyenini? G-o s-k-t-e l- o-a s- t-e-t-e-i-i- ---------------------------------- Guo sakatye li ova so tyestyenini?
Doriţi cu cartofi? Го--а-а-е----о-- с---о-п--и? Го сакате ли ова со компири? Г- с-к-т- л- о-а с- к-м-и-и- ---------------------------- Го сакате ли ова со компири? 0
Gu--sa--t------ov--so --m-iri? Guo sakatye li ova so kompiri? G-o s-k-t-e l- o-a s- k-m-i-i- ------------------------------ Guo sakatye li ova so kompiri?
Asta nu-mi place. Ова-не м- е-в---н-. Ова не ми е вкусно. О-а н- м- е в-у-н-. ------------------- Ова не ми е вкусно. 0
O-a n-- ---ye ---osno. Ova nye mi ye vkoosno. O-a n-e m- y- v-o-s-o- ---------------------- Ova nye mi ye vkoosno.
Mâncarea este rece. Ј--е-ет- е-с-уде-о. Јадењето е студено. Ј-д-њ-т- е с-у-е-о- ------------------- Јадењето е студено. 0
Јa---њy--o-y----o-dyeno. Јadyeњyeto ye stoodyeno. Ј-d-e-y-t- y- s-o-d-e-o- ------------------------ Јadyeњyeto ye stoodyeno.
Nu asta am comandat. Ј-- ов- -е----н-----в. Јас ова не го нарачав. Ј-с о-а н- г- н-р-ч-в- ---------------------- Јас ова не го нарачав. 0
Јas---a-n-e gu- n--a--a-. Јas ova nye guo narachav. Ј-s o-a n-e g-o n-r-c-a-. ------------------------- Јas ova nye guo narachav.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbă şi publicitate

Publicitatea reprezintă o formă particulată de comunicare. Ea vrea să stabilească contactul între producători şi clienţi. Ca orice mijloc de comunicare, ea are o lungă istorie. Încă din Antichitate, exista publicitate pentru oamenii politici şi pentru taverne. Limbajul publicitar foloseşte elemente specifice retoricii. Pentru că acesta are un scop, este aşadar o comunicare planificată. Şi vizează atragerea atenţiei noastre, suscitarea interesului. Dar mai întâi de toate, vizează să stârnească dorinţa de a obţine şi de a cumpăra produsul. Iată de ce limbajul publicitar este foarte simplu, în majoritatea cazurilor. Sunt folosite doar câteva cuvinte şi sloganuri simple. Astfel, în memoria noastră trebuie să se imprime uşor conţinutul mesajului. Anumite tipuri de cuvinte, cum sunt adjectivele sau superlativele, sunt foarte frecvente. Ele descriu produsul într-o manieră avantajoasă. Limbajul publicitar este, de cele mai multe ori, pozitiv. Ceea ce este interesant este faptul că acest limbaj este întotdeauna influenţat de cultură. Adică, limbajul publicitar ne spune foarte multe despre societatăţi. În numeroase ţări, cuvinte precum ‘frumuseţe’ şi ‘tinereţe’ sunt dominante. Cuvintele ‘viitor’ şi ‘siguranţă’ sunt şi ele foarte frecvente. Engleza este populară mai ales în societăţile occidentale. Engleza are o imagine modernă şi occidentală. De aceea, se potriveşte bine produselor tehnice. Termenii proveniţi din limbile romanice reprezintă plăcerea şi pasiunea. Sunt folosiţi în mod voluntar pentru alimente şi cosmetice. Folosirea dialectului serveşte la sublinierea valorilor, cum sunt pământul natal şi tradiţia. Numele produselor sunt adesea neologisme, cuvinte nou inventate. De cele mai multe ori, ele nu au o semnificaţie, ci doar o sonoritate agreabilă. Dar anumite nume de produse pot face carieră! Numele unui aspirator a devenit chiar verb: to hoover !
Știați?
Olandeza este membră a grupului de limbi vest-germanice. Aceasta înseamnă că limba este înrudită cu germana și engleza. Olandeza este limba nativă a aproape 25 de milioane de oameni. Majoritatea acestor oameni trăiesc în Olanda și Belgia. Olandeza este vorbită în Indonezia și Suriname. Aceasta se datorează faptului că Olanda a fost o putere colonială. Ca rezultat, olandeza formează baza pentru mai multe limbi creole. Chiar și afrikaans, vorbită în Africa de Sud, își are originea în olandeză. Este cea mai tânără verigă din lanțul limbilor germanice. Olandeza este distinctivă și prin faptul că conține foarte multe cuvinte din alte limbi. În trecut, franceza a avut o foarte mare influență asupra limbii. Cuvintele germane au fost adoptate cu ușurință. Și foarte mulți termeni englezi și-au făcut loc, în ultimele secole. Din cauza aceasta, unii se tem că olandeza va dispărea complet în viitor.