Dicționar de expresii

ro La şcoală   »   mk Во училиште

4 [patru]

La şcoală

La şcoală

4 [четири]

4 [chyetiri]

Во училиште

[Vo oochilishtye]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
Unde suntem? К-д- --е? Каде сме? К-д- с-е- --------- Каде сме? 0
K--y- -mye? Kadye smye? K-d-e s-y-? ----------- Kadye smye?
Suntem la şcoală. Ние -м---- у-и---т--о. Ние сме во училиштето. Н-е с-е в- у-и-и-т-т-. ---------------------- Ние сме во училиштето. 0
N-ye --ye vo --ch--i--t-e-o. Niye smye vo oochilishtyeto. N-y- s-y- v- o-c-i-i-h-y-t-. ---------------------------- Niye smye vo oochilishtyeto.
Avem cursuri. Н-е им-ме-на---ва. Ние имаме настава. Н-е и-а-е н-с-а-а- ------------------ Ние имаме настава. 0
Niy- -ma-y- nas---a. Niye imamye nastava. N-y- i-a-y- n-s-a-a- -------------------- Niye imamye nastava.
Aceştia sunt elevii. О-- с- у-ени-и-е. Ова се учениците. О-а с- у-е-и-и-е- ----------------- Ова се учениците. 0
O-a sye o-chyeni--i--e. Ova sye oochyenitzitye. O-a s-e o-c-y-n-t-i-y-. ----------------------- Ova sye oochyenitzitye.
Aceasta este profesoara. О-а-- --ст---и--а--. Ова е наставничката. О-а е н-с-а-н-ч-а-а- -------------------- Ова е наставничката. 0
O-- y- -as---n------a. Ova ye nastavnichkata. O-a y- n-s-a-n-c-k-t-. ---------------------- Ova ye nastavnichkata.
Aceasta este clasa. О-а е--д-е-е---т-. Ова е одделението. О-а е о-д-л-н-е-о- ------------------ Ова е одделението. 0
Ova ye o-d-e-ye-i-e--. Ova ye oddyelyeniyeto. O-a y- o-d-e-y-n-y-t-. ---------------------- Ova ye oddyelyeniyeto.
Ce facem? Ш-о --авиме? Што правиме? Ш-о п-а-и-е- ------------ Што правиме? 0
Sh----ravim--? Shto pravimye? S-t- p-a-i-y-? -------------- Shto pravimye?
Învăţăm. Ние -чи--. Ние учиме. Н-е у-и-е- ---------- Ние учиме. 0
N--- --c-imye. Niye oochimye. N-y- o-c-i-y-. -------------- Niye oochimye.
Învăţăm o limbă. Ние --и-е----н јаз--. Ние учиме еден јазик. Н-е у-и-е е-е- ј-з-к- --------------------- Ние учиме еден јазик. 0
Niye ---h-----y-dyen-јa---. Niye oochimye yedyen јazik. N-y- o-c-i-y- y-d-e- ј-z-k- --------------------------- Niye oochimye yedyen јazik.
Eu învăţ engleză. Ј-- у--- а-г-и--и. Јас учам англиски. Ј-с у-а- а-г-и-к-. ------------------ Јас учам англиски. 0
Јa- o-c----a---li-ki. Јas oocham anguliski. Ј-s o-c-a- a-g-l-s-i- --------------------- Јas oocham anguliski.
Tu înveţi spaniolă. Т- -чи- шп-нс--. Ти учиш шпански. Т- у-и- ш-а-с-и- ---------------- Ти учиш шпански. 0
Ti-o-c---h -h-a-s-i. Ti oochish shpanski. T- o-c-i-h s-p-n-k-. -------------------- Ti oochish shpanski.
El învaţă germană. Тој --и---рманс--. Тој учи германски. Т-ј у-и г-р-а-с-и- ------------------ Тој учи германски. 0
T-ј oo--- -u--rman--i. Toј oochi guyermanski. T-ј o-c-i g-y-r-a-s-i- ---------------------- Toј oochi guyermanski.
Noi învăţăm franceză. Ни---ч-м--фр----с-и. Ние учиме француски. Н-е у-и-е ф-а-ц-с-и- -------------------- Ние учиме француски. 0
N--e --c-im-----a-----s-i. Niye oochimye frantzooski. N-y- o-c-i-y- f-a-t-o-s-i- -------------------------- Niye oochimye frantzooski.
Voi învăţaţi italiană. Вие ----е итал-ја---и. Вие учите италијански. В-е у-и-е и-а-и-а-с-и- ---------------------- Вие учите италијански. 0
V-y- ---h-ty--i--l--an---. Viye oochitye italiјanski. V-y- o-c-i-y- i-a-i-a-s-i- -------------------------- Viye oochitye italiјanski.
Ei învaţă rusă. Т-- у-а- р-с--. Тие учат руски. Т-е у-а- р-с-и- --------------- Тие учат руски. 0
Tiy- ooch-- ---sk-. Tiye oochat rooski. T-y- o-c-a- r-o-k-. ------------------- Tiye oochat rooski.
Învăţarea limbilor este interesantă. У-ење-о-ј----- - ---е--сн-. Учењето јазици е интересно. У-е-е-о ј-з-ц- е и-т-р-с-о- --------------------------- Учењето јазици е интересно. 0
O--h---y-t- -azitz- y----ty-ryesn-. Oochyeњyeto јazitzi ye intyeryesno. O-c-y-њ-e-o ј-z-t-i y- i-t-e-y-s-o- ----------------------------------- Oochyeњyeto јazitzi ye intyeryesno.
Noi vrem să înţelegem oamenii. Н-е-с-каме да-ги ---бира----уѓето. Ние сакаме да ги разбираме луѓето. Н-е с-к-м- д- г- р-з-и-а-е л-ѓ-т-. ---------------------------------- Ние сакаме да ги разбираме луѓето. 0
N-y-------ye da---i -az--r-mye ----yet-. Niye sakamye da gui razbiramye looѓyeto. N-y- s-k-m-e d- g-i r-z-i-a-y- l-o-y-t-. ---------------------------------------- Niye sakamye da gui razbiramye looѓyeto.
Noi vrem să vorbim cu oamenii. Н-- сак-м-----зб-р-ва-е--о ---е--. Ние сакаме да зборуваме со луѓето. Н-е с-к-м- д- з-о-у-а-е с- л-ѓ-т-. ---------------------------------- Ние сакаме да зборуваме со луѓето. 0
N--e-saka--------b--oova-y---o l----et-. Niye sakamye da zboroovamye so looѓyeto. N-y- s-k-m-e d- z-o-o-v-m-e s- l-o-y-t-. ---------------------------------------- Niye sakamye da zboroovamye so looѓyeto.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Ziua limbii materne

Vă place limba voastră maternă? Atunci ar trebui să o sărbătoriţi pe viitor! Mai exact pe 21 februarie! Este ziua internaţională a limbii materne. Este sărbătorită în fiecare an, din anul 2000. Această dată a fost stabilită de UNESCO. UNESCO este Organizaţia Naţiunilor Unite. Ea se ocupă de teme legate de ştiinţă, educaţie şi cultură. UNESCO doreşte păstrarea patrimoniului cultural al umanităţii. Limbile fac parte din acest patrimoniu cultural. Iată de ce ele trebuie protejate, cultivate şi promovate. Data de 21 februarie este consacrată diversităţii lingvistice. Se estimează existenţa a 6000-7000 de limbi în întreaga lume. Totuşi, jumătate dintre aceste sunt pe cale de dispariţie. La fiecare două săptămâni, o limbă dispare pentru totdeauna. Dar fiecare limbă constituie o sumă considerabilă de cunoştinţe. Cunoştinţele popoarelor se regăsesc în limbile acestora. Istoria unei naţiuni se reflectă în limba sa. Experienţele şi tradiţiile sunt de asemenea vehiculate de limbă. Limba maternă este astfel parte integrantă din fiecare identitate naţională. Atunci când o limbă dispare, pierdem mai mult decât cuvinte. Pe data de 21 februarie comemorăm aceste lucruri. Oamenii trebuie să înţeleagă ce importanţă au limbile. Şi trebuie să reflecteze la ceea ce ar putea face pentru a păstra limbile. Aşadar, arătaţi că limba pe care o vorbiţi este importantă pentru dumneavoastră! Poate aţi reuşi să faceţi un tort? Şi să faceţi o inscripţie din pastă de zahăr. În limba voastră maternă, desigur!
Știați?
Limba bosniacă este o limbă slavică. Este vorbită cu precădere în Bosnia și Herțegovina. Mai sunt vorbitori și Serbia, Croația, Macedonia și Muntenegru. Bosniaca este limba nativă a circa 2,5 milioane de oameni. Este foarte similară croatei și limbii sârbe. Vocabularul, ortografia și gramatica celor trei limbi diferă foarte puțin! O persoană care vorbește bosniaca poate înțelege foarte ușor sârba și croata. De aceea, statusul limbii bosniace este de multe ori pus sub semnul întrebării. Unii lingviști au dubii dacă bosniaca este sau nu o limbă de sine stătătoare. Ei pretind că este doar un dialect al limbii sârbo-croate. Multe influențe străine în limba bosniacă prezintă un deosebit interes. Regiunea a aparținut, în trecut, când Orientului când Occidentului. Din cauza asta, limba a împrumutat mulți termeni din arabă, turcă sau persană. Acesta e un lucru foarte rar în limbile slavice. Dar face deliciul acestei limbi unice.