Dicționar de expresii

ro mare – mic   »   mk голем – мал

68 [şaizeci şi opt]

mare – mic

mare – mic

68 [шеесет и осум]

68 [shyeyesyet i osoom]

голем – мал

[guolyem – mal]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
mare şi mic голе--- м-л голем и мал г-л-м и м-л ----------- голем и мал 0
guol--m i---l guolyem i mal g-o-y-m i m-l ------------- guolyem i mal
Elefantul este mare. Сло--т е голем. Слонот е голем. С-о-о- е г-л-м- --------------- Слонот е голем. 0
S---ot-ye ---l--m. Slonot ye guolyem. S-o-o- y- g-o-y-m- ------------------ Slonot ye guolyem.
Şoarecele este mic. Г-----от-- -ал. Глушецот е мал. Г-у-е-о- е м-л- --------------- Глушецот е мал. 0
Gulo-s-y--zo- -e-mal. Gulooshyetzot ye mal. G-l-o-h-e-z-t y- m-l- --------------------- Gulooshyetzot ye mal.
întunecat şi luminos теме--и све-ол темен и светол т-м-н и с-е-о- -------------- темен и светол 0
t-em--n ---vy-tol tyemyen i svyetol t-e-y-n i s-y-t-l ----------------- tyemyen i svyetol
Noaptea este întunecată. Ноќ-а е-те--а. Ноќта е темна. Н-ќ-а е т-м-а- -------------- Ноќта е темна. 0
Nokj----e ---mna. Nokjta ye tyemna. N-k-t- y- t-e-n-. ----------------- Nokjta ye tyemna.
Ziua este luminoasă. Д---т е ----ол. Денот е светол. Д-н-т е с-е-о-. --------------- Денот е светол. 0
Dyen---y----y--ol. Dyenot ye svyetol. D-e-o- y- s-y-t-l- ------------------ Dyenot ye svyetol.
bătrân şi tânăr с--р - ---д стар и млад с-а- и м-а- ----------- стар и млад 0
s-a--i m-ad star i mlad s-a- i m-a- ----------- star i mlad
Bunicul nostru este foarte bătrân. На-----д-д- --м-о-- ---р. Нашиот дедо е многу стар. Н-ш-о- д-д- е м-о-у с-а-. ------------------------- Нашиот дедо е многу стар. 0
Nash-ot dyedo--- mn-gu-o-s--r. Nashiot dyedo ye mnoguoo star. N-s-i-t d-e-o y- m-o-u-o s-a-. ------------------------------ Nashiot dyedo ye mnoguoo star.
În urmă cu 70 de ani era încă tânăr. П-е- -0 г-д-н- ---е ушт---л-д. Пред 70 години беше уште млад. П-е- 7- г-д-н- б-ш- у-т- м-а-. ------------------------------ Пред 70 години беше уште млад. 0
Pryed--- g-o-ini --e-hy---o--t-e-ml--. Pryed 70 guodini byeshye ooshtye mlad. P-y-d 7- g-o-i-i b-e-h-e o-s-t-e m-a-. -------------------------------------- Pryed 70 guodini byeshye ooshtye mlad.
frumos şi urât уб-в-----д убав и грд у-а- и г-д ---------- убав и грд 0
o---- i-gurd oobav i gurd o-b-v i g-r- ------------ oobav i gurd
Fluturele este frumos. П---рут-----е-у-ав-. Пеперутката е убава. П-п-р-т-а-а е у-а-а- -------------------- Пеперутката е убава. 0
P---y-------ta------bav-. Pyepyerootkata ye oobava. P-e-y-r-o-k-t- y- o-b-v-. ------------------------- Pyepyerootkata ye oobava.
Păianjenul este urât. П----от-- г--. Пајакот е грд. П-ј-к-т е г-д- -------------- Пајакот е грд. 0
Paј-kot-y------. Paјakot ye gurd. P-ј-k-t y- g-r-. ---------------- Paјakot ye gurd.
gras şi slab д-бе- и---аб-/ --н-к дебел и слаб / тенок д-б-л и с-а- / т-н-к -------------------- дебел и слаб / тенок 0
d-----l-i------/--ye-ok dyebyel i slab / tyenok d-e-y-l i s-a- / t-e-o- ----------------------- dyebyel i slab / tyenok
O femeie la 100 de kilograme este grasă. Жен- с- -00--и-о-ра-- ----б--а. Жена со 100 килограми е дебела. Ж-н- с- 1-0 к-л-г-а-и е д-б-л-. ------------------------------- Жена со 100 килограми е дебела. 0
ʐ--na-s--100 kilogu--mi--- dy------. ʐyena so 100 kilogurami ye dyebyela. ʐ-e-a s- 1-0 k-l-g-r-m- y- d-e-y-l-. ------------------------------------ ʐyena so 100 kilogurami ye dyebyela.
Un bărbat la 50 de kilograme este slab. М----о -- ки--г-а-и - сл-б. Маж со 50 килограми е слаб. М-ж с- 5- к-л-г-а-и е с-а-. --------------------------- Маж со 50 килограми е слаб. 0
M---so -- -i--g--a-------la-. Maʐ so 50 kilogurami ye slab. M-ʐ s- 5- k-l-g-r-m- y- s-a-. ----------------------------- Maʐ so 50 kilogurami ye slab.
scump şi ieftin с----и -втин скап и евтин с-а- и е-т-н ------------ скап и евтин 0
sk-p --yev-in skap i yevtin s-a- i y-v-i- ------------- skap i yevtin
Maşina este scumpă. А----о---о- - ск-п. Автомобилот е скап. А-т-м-б-л-т е с-а-. ------------------- Автомобилот е скап. 0
Av-om----ot ye sk--. Avtomobilot ye skap. A-t-m-b-l-t y- s-a-. -------------------- Avtomobilot ye skap.
Ziarul este ieftin. Вес-икот-----ти-. Весникот е евтин. В-с-и-о- е е-т-н- ----------------- Весникот е евтин. 0
Vyesni--- -e-ye----. Vyesnikot ye yevtin. V-e-n-k-t y- y-v-i-. -------------------- Vyesnikot ye yevtin.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Code-switching

Persoanele bilingve sunt din ce în ce mai multe. Ele vorbesc mai mult de o singură limbă. Multe dintre ele schimbă limbile. În funcţie de situaţie decid pe care să o folosească. De exemplu, nu vorbesc aceeaşi limbă acasă sau la serviciu. Astfel, ele se adaptează mediului în care trăiesc. Dar au şi posibilitatea de a schimba limba în mod spontan. Acest fenomen este numit code-switching . În timpul code-switching-ului, schimbăm limba atunci când vorbim. Pot exista mai multe motive pentru care interlocutorii schimbă limba. Deseori, ei nu găsesc cuvântul potrivit în limba respectivă. Se pot exprima mai bine în cealaltă limbă. Probabil că se simt mai siguri pe limba respectivă. Ei aleg aceea limbă pentru lucruri personale sau private. Uneori, un cuvânt poate să nu existe în aceea limbă. În orice caz, interlocutorii schimbă limba. Sau o schimbă pentru a nu fi înţeleşi. Code-switching-ul funcţionează de fapt ca o limbă secretă. Mai demult, amestecul limbilor era criticat. Credeam că interlocutorii nu vorbesc nicio limbă corect. Azi vedem lucrurile altfel. Code-switching-ul este recunoscut ca o competenţă lingvistică aparte. Poate fi interesant să observăm interlocutorii folosind code-switching-ul. Deseori, ei nu schimbă doar limba. Se modifică şi alte elemente de comunicare. Mulţi vorbesc prea repede, prea tare sau prea accentuat în cealaltă limbă. Sau, dintr-o dată, gesticulează sau folosesc mai mult mimica. Code-switching-ul este întotdeauna şi culture-switching.