Dicționar de expresii

ro Trecut 3   »   mk Минато време 3

83 [optzeci şi trei]

Trecut 3

Trecut 3

83 [осумдесет и три]

83 [osoomdyesyet i tri]

Минато време 3

[Minato vryemye 3]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
a vorbi la telefon тел-фон-ра телефонира т-л-ф-н-р- ---------- телефонира 0
tyel--fo---a tyelyefonira t-e-y-f-n-r- ------------ tyelyefonira
Am vorbit la telefon. Ја----леф--ир--. Јас телефонирав. Ј-с т-л-ф-н-р-в- ---------------- Јас телефонирав. 0
Јas-ty-l-e-o-i---. Јas tyelyefonirav. Ј-s t-e-y-f-n-r-v- ------------------ Јas tyelyefonirav.
Am vorbit tot timpul la telefon. Ј-с-це-о-в--ме-т----он-р--. Јас цело време телефонирав. Ј-с ц-л- в-е-е т-л-ф-н-р-в- --------------------------- Јас цело време телефонирав. 0
Ј---t-y--o v-y-m-e t-el--fo-ir-v. Јas tzyelo vryemye tyelyefonirav. Ј-s t-y-l- v-y-m-e t-e-y-f-n-r-v- --------------------------------- Јas tzyelo vryemye tyelyefonirav.
a întreba п-а-у-а прашува п-а-у-а ------- прашува 0
p-as-oova prashoova p-a-h-o-a --------- prashoova
Am întrebat. Ја--пр---в. Јас прашав. Ј-с п-а-а-. ----------- Јас прашав. 0
Ј-s-p-as-av. Јas prashav. Ј-s p-a-h-v- ------------ Јas prashav.
Am întrebat întotdeauna. Ј-с ----г-ш -------в. Јас секогаш прашував. Ј-с с-к-г-ш п-а-у-а-. --------------------- Јас секогаш прашував. 0
Јas-s-----uash --a--o-vav. Јas syekoguash prashoovav. Ј-s s-e-o-u-s- p-a-h-o-a-. -------------------------- Јas syekoguash prashoovav.
a povesti ра------а раскажува р-с-а-у-а --------- раскажува 0
ras--ʐ---a raskaʐoova r-s-a-o-v- ---------- raskaʐoova
Am povestit. Ј----ас--жу---. Јас раскажував. Ј-с р-с-а-у-а-. --------------- Јас раскажував. 0
Јas-ra--a---va-. Јas raskaʐoovav. Ј-s r-s-a-o-v-v- ---------------- Јas raskaʐoovav.
Am povestit toată povestea. Ј---ј--р-с--жав це---- при--зн-. Јас ја раскажав целата приказна. Ј-с ј- р-с-а-а- ц-л-т- п-и-а-н-. -------------------------------- Јас ја раскажав целата приказна. 0
Ј-s јa r-ska-av -----at- p-i-azna. Јas јa raskaʐav tzyelata prikazna. Ј-s ј- r-s-a-a- t-y-l-t- p-i-a-n-. ---------------------------------- Јas јa raskaʐav tzyelata prikazna.
a învăţa у-и учи у-и --- учи 0
o--hi oochi o-c-i ----- oochi
Am învăţat. Ј-- у-е-. Јас учев. Ј-с у-е-. --------- Јас учев. 0
Ј-s oo--y--. Јas oochyev. Ј-s o-c-y-v- ------------ Јas oochyev.
Am învăţat toată seara. Ј-- у-ев--ела------. Јас учев цела вечер. Ј-с у-е- ц-л- в-ч-р- -------------------- Јас учев цела вечер. 0
Јas oo-hye- -zy----vye-hy-r. Јas oochyev tzyela vyechyer. Ј-s o-c-y-v t-y-l- v-e-h-e-. ---------------------------- Јas oochyev tzyela vyechyer.
a lucra раб--и работи р-б-т- ------ работи 0
raboti raboti r-b-t- ------ raboti
Am lucrat. Ја--ра----в. Јас работев. Ј-с р-б-т-в- ------------ Јас работев. 0
Ј------ot-ev. Јas rabotyev. Ј-s r-b-t-e-. ------------- Јas rabotyev.
Am lucrat toată ziua. Јас -аб-тев---л---н. Јас работев цел ден. Ј-с р-б-т-в ц-л д-н- -------------------- Јас работев цел ден. 0
Јa- ra--t-e--t--e----e-. Јas rabotyev tzyel dyen. Ј-s r-b-t-e- t-y-l d-e-. ------------------------ Јas rabotyev tzyel dyen.
a mânca ј-де јаде ј-д- ---- јаде 0
јad-e јadye ј-d-e ----- јadye
Am mâncat. Ј-с -а-е-. Јас јадев. Ј-с ј-д-в- ---------- Јас јадев. 0
Јa- ј--yev. Јas јadyev. Ј-s ј-d-e-. ----------- Јas јadyev.
Am mâncat toată mâncarea. Ј-с -о ----ов-цел----ј-----. Јас го изедов целото јадење. Ј-с г- и-е-о- ц-л-т- ј-д-њ-. ---------------------------- Јас го изедов целото јадење. 0
Ј-- --o-i-y-dov------o-----dye--e. Јas guo izyedov tzyeloto јadyeњye. Ј-s g-o i-y-d-v t-y-l-t- ј-d-e-y-. ---------------------------------- Јas guo izyedov tzyeloto јadyeњye.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Istoria lingvisticii

Oamenii au fost mereu fascinaţi de limbi. De aceea istoria lingvisticii este foarte veche. Lingvistica este studiul sistematic al limbii. Oamenii contemplă limba de mii de ani. Diferitele culturi au dezvoltat sisteme diferite. Astfel s-au născut diferite descrieri ale limbii. Lingvistica de astăzi se bazează pe teorii vechi. Multe tradiţii au pornit din Grecia. Dar lucrarea cea mai veche despre limbă a apărut în India. A fost scrisă acum 3000 de ani de către gramaticianul Sakatayana. În antichitate, filozofi precum Platon studiau singuri limbile. Teoriile lor au fost apoi dezvoltate de către autorii romani. Arabii şi-au creat şi ei propriile tradiţii în secolul 8. Chiar şi atunci, operele lor conţineau descrieri exacte ale limbii arabe. În timpurile moderne, omul a vrut să găsească originea limbii. Savanţii au fost interesaţi de istoria limbii. În secolul 18, au început să compare limbile. Ei au vrut să afle cum s-au dezvoltat limbile. Mai târziu, s-au concentrat asupra studiului limbii ca sistem. Întrebarea principală a fost cum funcţionează limba. Astăzi, există multe multe direcţii în ceea ce priveşte lingvistica. După anii '50, s-au dezvoltat multe discipline. Acestea au fost puternic influenţate de alte ştiinţe. De exemplu, psiholingvistica sau comunicarea interculturală. Orientările cele mai recente în lingvistică sunt foarte specializate. Lingvistica feministă este un exemplu în acest sens. Aşadar, istoria lingvisticii continuă. Cât timp există limbile, oamenii vor gândi!