Dicționar de expresii

ro Zilele săptămânii   »   mk Денови во седмицата

9 [nouă]

Zilele săptămânii

Zilele săptămânii

9 [девет]

9 [dyevyet]

Денови во седмицата

[Dyenovi vo syedmitzata]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
luni п-н---лн-к понеделник п-н-д-л-и- ---------- понеделник 0
ponyedy-l--k ponyedyelnik p-n-e-y-l-i- ------------ ponyedyelnik
marţi в-о-ник вторник в-о-н-к ------- вторник 0
vt-r-ik vtornik v-o-n-k ------- vtornik
miercuri с---а среда с-е-а ----- среда 0
sr-e-a sryeda s-y-d- ------ sryeda
joi че-врток четврток ч-т-р-о- -------- четврток 0
c-yet----k chyetvrtok c-y-t-r-o- ---------- chyetvrtok
vineri п---к петок п-т-к ----- петок 0
pye-ok pyetok p-e-o- ------ pyetok
sâmbătă с--ота сабота с-б-т- ------ сабота 0
s--o-a sabota s-b-t- ------ sabota
duminică недела недела н-д-л- ------ недела 0
nye----a nyedyela n-e-y-l- -------- nyedyela
săptămâna се--ица седмица с-д-и-а ------- седмица 0
sy-d-it-a syedmitza s-e-m-t-a --------- syedmitza
de luni până duminică о---о--д-л-и--до н-д-ла од понеделник до недела о- п-н-д-л-и- д- н-д-л- ----------------------- од понеделник до недела 0
o- -on-ed-e--ik d-------e-a od ponyedyelnik do nyedyela o- p-n-e-y-l-i- d- n-e-y-l- --------------------------- od ponyedyelnik do nyedyela
Prima zi este luni. Пр--о--де- - -онедел-и-. Првиот ден е понеделник. П-в-о- д-н е п-н-д-л-и-. ------------------------ Првиот ден е понеделник. 0
P-v--t-dyen -e--onyed--lnik. Prviot dyen ye ponyedyelnik. P-v-o- d-e- y- p-n-e-y-l-i-. ---------------------------- Prviot dyen ye ponyedyelnik.
A doua zi este marţi. В-о-и-т -ен-е -то----. Вториот ден е вторник. В-о-и-т д-н е в-о-н-к- ---------------------- Вториот ден е вторник. 0
V--r-o- ---n-y- -tor-ik. Vtoriot dyen ye vtornik. V-o-i-t d-e- y- v-o-n-k- ------------------------ Vtoriot dyen ye vtornik.
A treia zi este miercuri. Тре--от--е- е среда. Третиот ден е среда. Т-е-и-т д-н е с-е-а- -------------------- Третиот ден е среда. 0
Trye---t-d--- ye sr---a. Tryetiot dyen ye sryeda. T-y-t-o- d-e- y- s-y-d-. ------------------------ Tryetiot dyen ye sryeda.
A patra zi este joi. Ч-т--тио---ен-е -ет----к. Четвртиот ден е четврток. Ч-т-р-и-т д-н е ч-т-р-о-. ------------------------- Четвртиот ден е четврток. 0
Chye-v-t--t -y---ye----e-vrt--. Chyetvrtiot dyen ye chyetvrtok. C-y-t-r-i-t d-e- y- c-y-t-r-o-. ------------------------------- Chyetvrtiot dyen ye chyetvrtok.
A cincea zi este vineri. Пет---------е-пе--к. Петтиот ден е петок. П-т-и-т д-н е п-т-к- -------------------- Петтиот ден е петок. 0
Pye--iot d--- ---------. Pyettiot dyen ye pyetok. P-e-t-o- d-e- y- p-e-o-. ------------------------ Pyettiot dyen ye pyetok.
A şasea zi este sâmbătă. Ш-стиот--е- е-с-бо-а. Шестиот ден е сабота. Ш-с-и-т д-н е с-б-т-. --------------------- Шестиот ден е сабота. 0
S-y----ot ------e-s-bo--. Shyestiot dyen ye sabota. S-y-s-i-t d-e- y- s-b-t-. ------------------------- Shyestiot dyen ye sabota.
A şaptea zi este duminică. С------ ден - н-д--а. Седмиот ден е недела. С-д-и-т д-н е н-д-л-. --------------------- Седмиот ден е недела. 0
Sye--io---y---ye -y--y---. Syedmiot dyen ye nyedyela. S-e-m-o- d-e- y- n-e-y-l-. -------------------------- Syedmiot dyen ye nyedyela.
Săptămâna are şapte zile. Седмицата-им-----ум д--а. Седмицата има седум дена. С-д-и-а-а и-а с-д-м д-н-. ------------------------- Седмицата има седум дена. 0
Sy--m--z--- --a s-edo-m d-e--. Syedmitzata ima syedoom dyena. S-e-m-t-a-a i-a s-e-o-m d-e-a- ------------------------------ Syedmitzata ima syedoom dyena.
Noi lucrăm doar cinci zile. Ни- рабо-и-- са----е- --н-. Ние работиме само пет дена. Н-е р-б-т-м- с-м- п-т д-н-. --------------------------- Ние работиме само пет дена. 0
N----r-bo-i-ye samo py-t -yen-. Niye rabotimye samo pyet dyena. N-y- r-b-t-m-e s-m- p-e- d-e-a- ------------------------------- Niye rabotimye samo pyet dyena.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Proiectul limbii esperanto

Engleza este astăzi cea mai vorbită limbă din lume. Toată lumea ar trebui să poată comunica cu ajutorul ei. Dar există şi alte limbi care vor să atingă acest scop. De exemplu, limbile construite. Limbile construite sunt elaborate şi dezvoltate în mod voit. Există aşadar un plan după care sunt create. În aceste limbi construite, sunt combinate elemente din diferite limbi. Astfel, ele ar trebui uşor de învăţat pentru cât mai mulţi oameni. Scopul fiecărei limbi construite este comunicarea internaţională. Limba construită cea mai cunoscută este esperanto. A fost prezentată pentru prima data, în 1887, la Varşovia. Fondatorul său a fost doctorul Ludwik L. Zamenhof. El considera că principala sursă a conflictelor stă în problemele de comunicare. Astfel, el a dorit să creeze o limbă care să unească oamenii. Datorită acesteia, toţi oamenii ar trebui să discute ca de la egal la egal. Pseudonimul doctorului era Dr Esperanto, cel care speră. Acest lucru arată cât de mult credea în visul său. Dar ideea de înţelegere universală este mult mai veche. Până astăzi, numeroase limbi construite au fost elaborate. Acestea sunt asociate şi cu alte scopuri precum toleranţa şi drepturile omului. De fapt, esperanto este stăpânită de vorbitori din peste 120 de ţări. Dar există şi critici la adresa limbii esperanto. De exemplu, 70% din vocabular este de origine romană. Şi astfel, esperanto este în mod clar marcată de limbile indo-europene. Locutorii fac schimb de păreri şi idei cu ajutorul acestei limbi la congrese sau asociaţii. Întâlnirile şi conferinţele sunt organizate în mod regulat. Aşadar, sunteţi gata de puţin Esperanto? Ĉu vi parolas Esperanton? – Jes, mi parolas Esperanton tre bone!
Știați?
Engleza americană face parte din limbile vest-germanice. E un dialect nord american al limbii engleze, precum este și, de exemplu, engleza canadiană. Este limba nativă a aproximativ 300 de milioane de locuitori. Astfel, ea este limba cea mai vorbită din lume. Cu toate acestea, este foarte similară englezii britanice. Ca regulă, vorbitorii ambelor forme pot comunica între ei cu ușurință. Conversația devine dificilă doar dacă ambii interlocutori vorbesc cu dialecte locale puternice. Există și câteva diferențe între cele două forme. Acestea se aplică cu precădere la pronunție, vocabular și ortografie. În multe cazuri gramatica și punctuația deviază. Importanța englezei americane crește, comparativ cu engleza britanică. Aceasta se întâmplă în special datorită influenței mari a filmelor și muzicii nord americane. Acestea au exportat limbajul în întreaga lume, de secole. Chiar și India și Pakistan, odată colonii britanice, au adoptat "americanisme". Învățați engleza americană, este cea mai influentă limbă din lume!