Dicționar de expresii

ro Trecut 1   »   uz Past tense 1

81 [optzeci şi unu]

Trecut 1

Trecut 1

81 [sakson bir]

Past tense 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Uzbecă Joaca Mai mult
a scrie y----h yozish y-z-s- ------ yozish 0
El scria o scrisoare. U x-t---zd-. U xat yozdi. U x-t y-z-i- ------------ U xat yozdi. 0
Şi ea scria o vedere. Va u -a--- --zdi. Va u karta yozdi. V- u k-r-a y-z-i- ----------------- Va u karta yozdi. 0
a citi oqi-g oqing o-i-g ----- oqing 0
El citea o ilustrată. U-----a- oq--i. U jurnal oqidi. U j-r-a- o-i-i- --------------- U jurnal oqidi. 0
Şi ea citea o carte. Va-u--itob--q--i. Va u kitob oqidi. V- u k-t-b o-i-i- ----------------- Va u kitob oqidi. 0
a lua o-ish olish o-i-h ----- olish 0
El a luat o ţigară. U --ga-----ldi. U sigaret oldi. U s-g-r-t o-d-. --------------- U sigaret oldi. 0
Ea a luat o bucată de ciocolată. U---------ha --o----- ol-i. U bir parcha shokolad oldi. U b-r p-r-h- s-o-o-a- o-d-. --------------------------- U bir parcha shokolad oldi. 0
El era infidel, dar ea era fidelă. U-x-yo-at--il--, l---n---s------d-. U xiyonat qildi, lekin u sodiq edi. U x-y-n-t q-l-i- l-k-n u s-d-q e-i- ----------------------------------- U xiyonat qildi, lekin u sodiq edi. 0
El era leneş, dar ea era harnică. U-d--ga-a-e--,-l--i- --b--d -di. U dangasa edi, lekin u band edi. U d-n-a-a e-i- l-k-n u b-n- e-i- -------------------------------- U dangasa edi, lekin u band edi. 0
El era sărac, dar ea era bogată. U kam----- e--- l---- u-b-y-edi. U kambagal edi, lekin u boy edi. U k-m-a-a- e-i- l-k-n u b-y e-i- -------------------------------- U kambagal edi, lekin u boy edi. 0
El nu a avut bani, ci datorii. Un-n--q----ar-d-n -os-qa------yoq--d-. Uning qarzlaridan boshqa puli yoq edi. U-i-g q-r-l-r-d-n b-s-q- p-l- y-q e-i- -------------------------------------- Uning qarzlaridan boshqa puli yoq edi. 0
El nu a avut noroc, ci ghinion. U--ma--i e-as----- -h------i-o--d----e-i. U omadli emas edi, shunchaki omadsiz edi. U o-a-l- e-a- e-i- s-u-c-a-i o-a-s-z e-i- ----------------------------------------- U omadli emas edi, shunchaki omadsiz edi. 0
El nu a avut succes, ci insucces. U-----ffa--ya-ga-er-s-- ol--d-, le-in---vaf-aq-----i---o-di. U muvaffaqiyatga erisha olmadi, lekin muvaffaqiyatsiz boldi. U m-v-f-a-i-a-g- e-i-h- o-m-d-, l-k-n m-v-f-a-i-a-s-z b-l-i- ------------------------------------------------------------ U muvaffaqiyatga erisha olmadi, lekin muvaffaqiyatsiz boldi. 0
El nu a fost mulţumit, ci nemulţumit. U -a-n-n e-as- balki-noro----di. U mamnun emas, balki norozi edi. U m-m-u- e-a-, b-l-i n-r-z- e-i- -------------------------------- U mamnun emas, balki norozi edi. 0
El nu a fost fericit, ci nefericit. U--ax--- e--s ---,-u-bax--i--e-i. U baxtli emas edi, u baxtsiz edi. U b-x-l- e-a- e-i- u b-x-s-z e-i- --------------------------------- U baxtli emas edi, u baxtsiz edi. 0
El nu a fost simpatic, ci antipatic. U---qm--di, -o-m-sdi. U yoqmasdi, yoqmasdi. U y-q-a-d-, y-q-a-d-. --------------------- U yoqmasdi, yoqmasdi. 0

Cum învaţă copiii să vorbească bine

Încă de la naştere, omul comunică cu cei din jur. Bebeluşii plâng atunci când vor ceva. Pot chiar să spună câteva cuvinte simple când au doar câteva luni. În jurul vârstei de doi ani, ei vorbesc folosind propoziţii formate din trei cuvinte. Nu putem influenţa momentul când un copil începe să vorbească. Dar putem influenţa calitatea învăţării limbii materne a copiilor! Pentru asta, trebuie mereu să acordăm atenţie anumitor lucruri. Ceea ce contează de fapt este ca copilul să fie motivat în învăţare. El trebuie să reuşească să facă ceva atunci când vorbeşte. Bebeluşii sunt bucuroşi când primesc un zâmbet în schimb. Copiii mai mari sunt interesaţi de dialog cu cei din jur. Ei încearcă să folosească limba celor din jurul lor. De aceea, nivelul limbajului părinţilor şi al educatorilor este important. Copiii trebuie să mai înveţe că limbajul are valoare! Ei ar trebui să se distreze mereu în timp ce învaţă limbajul. Lectura le arată copiilor ce antrenantă poate fi limba. Iar părinţii ar trebui să facă cât de multe lucruri împreună cu copiii lor. Atunci când un copil experimentează multe lucruri, vrea să vorbească despre ele. Copiii care sunt bilingvi au nevoie de reguli stricte. Ei trebuie să ştie ce limbă vorbesc şi cu cine o vorbesc. Astfel, creierul poate învăţa să facă diferenţa între cele două limbi. Când copiii merg la şcoală, limba li se schimbă. Ei învaţă o nouă limbă curentă. Acum este foarte important ca părinţii să fie atenţi cum vorbesc copiii lor. Studiile arată că prima limbă se imprimă în creier pentru totdeauna. Ceea ce învăţăm în copilărie ne însoţeşte întreaga viaţă. Dacă învăţăm corect limba maternă, ne va ajuta mai târziu. Învăţăm lucrurile noi mult mai repede şi mai bine - nu doar limbile străine.