Dicționar de expresii

ro Trecut 1   »   ja 過去形 1

81 [optzeci şi unu]

Trecut 1

Trecut 1

81 [八十一]

81 [Yasoichi]

過去形 1

[kako katachi 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Japoneză Joaca Mai mult
a scrie 書く 書く 書く 書く 書く 0
k-ku k--- k-k- ---- kaku
El scria o scrisoare. 彼は 手紙を 書きました 。 彼は 手紙を 書きました 。 彼は 手紙を 書きました 。 彼は 手紙を 書きました 。 彼は 手紙を 書きました 。 0
kar-----teg--i-o--a----shita. k--- w- t----- o k----------- k-r- w- t-g-m- o k-k-m-s-i-a- ----------------------------- kare wa tegami o kakimashita.
Şi ea scria o vedere. そして 彼女は はがきを 書きました 。 そして 彼女は はがきを 書きました 。 そして 彼女は はがきを 書きました 。 そして 彼女は はがきを 書きました 。 そして 彼女は はがきを 書きました 。 0
soshit---a--jo w---ag-k- o-ka-im-----a. s------ k----- w- h----- o k----------- s-s-i-e k-n-j- w- h-g-k- o k-k-m-s-i-a- --------------------------------------- soshite kanojo wa hagaki o kakimashita.
a citi 読む 読む 読む 読む 読む 0
yo-u y--- y-m- ---- yomu
El citea o ilustrată. 彼は 画報を 読みました 。 彼は 画報を 読みました 。 彼は 画報を 読みました 。 彼は 画報を 読みました 。 彼は 画報を 読みました 。 0
ka-e----gahō-o-yomima---t-. k--- w- g--- o y----------- k-r- w- g-h- o y-m-m-s-i-a- --------------------------- kare wa gahō o yomimashita.
Şi ea citea o carte. そして 彼女は 本を 読みました 。 そして 彼女は 本を 読みました 。 そして 彼女は 本を 読みました 。 そして 彼女は 本を 読みました 。 そして 彼女は 本を 読みました 。 0
so-hi-------j- ---ho--o y--i-a-h-t-. s------ k----- w- h-- o y----------- s-s-i-e k-n-j- w- h-n o y-m-m-s-i-a- ------------------------------------ soshite kanojo wa hon o yomimashita.
a lua 取る 取る 取る 取る 取る 0
t-ru t--- t-r- ---- toru
El a luat o ţigară. 彼は タバコを 取った 。 彼は タバコを 取った 。 彼は タバコを 取った 。 彼は タバコを 取った 。 彼は タバコを 取った 。 0
k-re -a--a-a-o-o-to---. k--- w- t----- o t----- k-r- w- t-b-k- o t-t-a- ----------------------- kare wa tabako o totta.
Ea a luat o bucată de ciocolată. 彼女は チョコレートを 一かけ 取った 。 彼女は チョコレートを 一かけ 取った 。 彼女は チョコレートを 一かけ 取った 。 彼女は チョコレートを 一かけ 取った 。 彼女は チョコレートを 一かけ 取った 。 0
kan-j- -a -h-k-r-to-- ichi---ke--ot-a. k----- w- c-------- o i-------- t----- k-n-j- w- c-o-o-ē-o o i-h---a-e t-t-a- -------------------------------------- kanojo wa chokorēto o ichi-kake totta.
El era infidel, dar ea era fidelă. 彼は 不誠実 だった が 、 彼女は 誠実 だった 。 彼は 不誠実 だった が 、 彼女は 誠実 だった 。 彼は 不誠実 だった が 、 彼女は 誠実 だった 。 彼は 不誠実 だった が 、 彼女は 誠実 だった 。 彼は 不誠実 だった が 、 彼女は 誠実 だった 。 0
ka-e -a---seijitsu---taga,-----j---a-s-i-it---a-t-. k--- w- f----------------- k----- w- s------------- k-r- w- f-s-i-i-s-d-t-a-a- k-n-j- w- s-i-i-s-d-t-a- --------------------------------------------------- kare wa fuseijitsudattaga, kanojo wa seijitsudatta.
El era leneş, dar ea era harnică. 彼は 怠け者 だった が 、 彼女は 勤勉 だった 。 彼は 怠け者 だった が 、 彼女は 勤勉 だった 。 彼は 怠け者 だった が 、 彼女は 勤勉 だった 。 彼は 怠け者 だった が 、 彼女は 勤勉 だった 。 彼は 怠け者 だった が 、 彼女は 勤勉 だった 。 0
kare--a -am-ke-o--d-tt-g-- kan-j- ----inbe--a-t-. k--- w- n----------------- k----- w- k----------- k-r- w- n-m-k-m-n-d-t-a-a- k-n-j- w- k-n-e-d-t-a- ------------------------------------------------- kare wa namakemonodattaga, kanojo wa kinbendatta.
El era sărac, dar ea era bogată. 彼は 貧乏 だった が 、 彼女は 裕福 だった 。 彼は 貧乏 だった が 、 彼女は 裕福 だった 。 彼は 貧乏 だった が 、 彼女は 裕福 だった 。 彼は 貧乏 だった が 、 彼女は 裕福 だった 。 彼は 貧乏 だった が 、 彼女は 裕福 だった 。 0
ka-e -a -----d--taga,-k--ojo-wa----u-ud--t-. k--- w- b------------ k----- w- y----------- k-r- w- b-n-ō-a-t-g-, k-n-j- w- y-f-k-d-t-a- -------------------------------------------- kare wa binbōdattaga, kanojo wa yūfukudatta.
El nu a avut bani, ci datorii. 彼には お金は なく 、 借金が あった 。 彼には お金は なく 、 借金が あった 。 彼には お金は なく 、 借金が あった 。 彼には お金は なく 、 借金が あった 。 彼には お金は なく 、 借金が あった 。 0
ka-e--i-wa -kan- ----aku, sh-kk-- ga -t--. k--- n- w- o---- w- n---- s------ g- a---- k-r- n- w- o-a-e w- n-k-, s-a-k-n g- a-t-. ------------------------------------------ kare ni wa okane wa naku, shakkin ga atta.
El nu a avut noroc, ci ghinion. 彼は 幸運に めぐまれず 、 不運 だった 。 彼は 幸運に めぐまれず 、 不運 だった 。 彼は 幸運に めぐまれず 、 不運 だった 。 彼は 幸運に めぐまれず 、 不運 だった 。 彼は 幸運に めぐまれず 、 不運 だった 。 0
ka-e--a ---n n--meg--a--zu--fuu----ta. k--- w- k--- n- m---------- f--------- k-r- w- k-u- n- m-g-m-r-z-, f-u-d-t-a- -------------------------------------- kare wa kōun ni megumarezu, fuundatta.
El nu a avut succes, ci insucces. 彼は 成功 せず 、 失敗 した 。 彼は 成功 せず 、 失敗 した 。 彼は 成功 せず 、 失敗 した 。 彼は 成功 せず 、 失敗 した 。 彼は 成功 せず 、 失敗 した 。 0
k--e w- s--k--s---- --i-p-i-hi-a. k--- w- s---- s---- s------------ k-r- w- s-i-ō s-z-, s-i-p-i-h-t-. --------------------------------- kare wa seikō sezu, shippaishita.
El nu a fost mulţumit, ci nemulţumit. 彼は 満足 せず 、 不満足 だった 。 彼は 満足 せず 、 不満足 だった 。 彼は 満足 せず 、 不満足 だった 。 彼は 満足 せず 、 不満足 だった 。 彼は 満足 せず 、 不満足 だった 。 0
ka-e wa ma-z--u-sez-,--u----o-u--t--. k--- w- m------ s---- f-------------- k-r- w- m-n-o-u s-z-, f-m-n-o-u-a-t-. ------------------------------------- kare wa manzoku sezu, fumanzokudatta.
El nu a fost fericit, ci nefericit. 彼は 幸福 では なく 、 不幸 だった 。 彼は 幸福 では なく 、 不幸 だった 。 彼は 幸福 では なく 、 不幸 だった 。 彼は 幸福 では なく 、 不幸 だった 。 彼は 幸福 では なく 、 不幸 だった 。 0
k-re w- -ōfukude wa--a-u,---kō--t--. k--- w- k------- w- n---- f--------- k-r- w- k-f-k-d- w- n-k-, f-k-d-t-a- ------------------------------------ kare wa kōfukude wa naku, fukōdatta.
El nu a fost simpatic, ci antipatic. 彼は 好感が 持てず 、 友好的で ない 人 だった 。 彼は 好感が 持てず 、 友好的で ない 人 だった 。 彼は 好感が 持てず 、 友好的で ない 人 だった 。 彼は 好感が 持てず 、 友好的で ない 人 だった 。 彼は 好感が 持てず 、 友好的で ない 人 だった 。 0
ka-- w- kōk-- --------u,---k--t-ki-enai ----datta. k--- w- k---- g- m------ y------------- h--------- k-r- w- k-k-n g- m-t-z-, y-k---e-i-e-a- h-t-d-t-a- -------------------------------------------------- kare wa kōkan ga motezu, yūkō-tekidenai hitodatta.

Cum învaţă copiii să vorbească bine

Încă de la naştere, omul comunică cu cei din jur. Bebeluşii plâng atunci când vor ceva. Pot chiar să spună câteva cuvinte simple când au doar câteva luni. În jurul vârstei de doi ani, ei vorbesc folosind propoziţii formate din trei cuvinte. Nu putem influenţa momentul când un copil începe să vorbească. Dar putem influenţa calitatea învăţării limbii materne a copiilor! Pentru asta, trebuie mereu să acordăm atenţie anumitor lucruri. Ceea ce contează de fapt este ca copilul să fie motivat în învăţare. El trebuie să reuşească să facă ceva atunci când vorbeşte. Bebeluşii sunt bucuroşi când primesc un zâmbet în schimb. Copiii mai mari sunt interesaţi de dialog cu cei din jur. Ei încearcă să folosească limba celor din jurul lor. De aceea, nivelul limbajului părinţilor şi al educatorilor este important. Copiii trebuie să mai înveţe că limbajul are valoare! Ei ar trebui să se distreze mereu în timp ce învaţă limbajul. Lectura le arată copiilor ce antrenantă poate fi limba. Iar părinţii ar trebui să facă cât de multe lucruri împreună cu copiii lor. Atunci când un copil experimentează multe lucruri, vrea să vorbească despre ele. Copiii care sunt bilingvi au nevoie de reguli stricte. Ei trebuie să ştie ce limbă vorbesc şi cu cine o vorbesc. Astfel, creierul poate învăţa să facă diferenţa între cele două limbi. Când copiii merg la şcoală, limba li se schimbă. Ei învaţă o nouă limbă curentă. Acum este foarte important ca părinţii să fie atenţi cum vorbesc copiii lor. Studiile arată că prima limbă se imprimă în creier pentru totdeauna. Ceea ce învăţăm în copilărie ne însoţeşte întreaga viaţă. Dacă învăţăm corect limba maternă, ne va ajuta mai târziu. Învăţăm lucrurile noi mult mai repede şi mai bine - nu doar limbile străine.