Dicționar de expresii

ro Trecut 1   »   sk Minulý čas 1

81 [optzeci şi unu]

Trecut 1

Trecut 1

81 [osemdesiatjeden]

Minulý čas 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovacă Joaca Mai mult
a scrie pí-ať p____ p-s-ť ----- písať 0
El scria o scrisoare. P---l li-t. P____ l____ P-s-l l-s-. ----------- Písal list. 0
Şi ea scria o vedere. A o-a --s-l--po----n---. A o__ p_____ p__________ A o-a p-s-l- p-h-a-n-c-. ------------------------ A ona písala pohľadnicu. 0
a citi č-tať č____ č-t-ť ----- čítať 0
El citea o ilustrată. Ć--a--č--o-is. Ć____ č_______ Ć-t-l č-s-p-s- -------------- Ćítal časopis. 0
Şi ea citea o carte. A -n- č---l- k--h-. A o__ č_____ k_____ A o-a č-t-l- k-i-u- ------------------- A ona čítala knihu. 0
a lua vz--ť---ob-ať v_____ z_____ v-i-ť- z-b-a- ------------- vziať, zobrať 0
El a luat o ţigară. V----s--c--ar-tu. V___ s_ c________ V-a- s- c-g-r-t-. ----------------- Vzal si cigaretu. 0
Ea a luat o bucată de ciocolată. V--l- -- --so- --k---d-. V____ s_ k____ č________ V-a-a s- k-s-k č-k-l-d-. ------------------------ Vzala si kúsok čokolády. 0
El era infidel, dar ea era fidelă. O--b----e------ al----a--ola v-r--. O_ b__ n_______ a__ o__ b___ v_____ O- b-l n-v-r-ý- a-e o-a b-l- v-r-á- ----------------------------------- On bol neverný, ale ona bola verná. 0
El era leneş, dar ea era harnică. On --l-le---ý,-a-- --a----a -s-lo-ná. O_ b__ l______ a__ o__ b___ u________ O- b-l l-n-v-, a-e o-a b-l- u-i-o-n-. ------------------------------------- On bol lenivý, ale ona bola usilovná. 0
El era sărac, dar ea era bogată. On-bo- chu---ný- -le-on- -o-a -ohat-. O_ b__ c________ a__ o__ b___ b______ O- b-l c-u-o-n-, a-e o-a b-l- b-h-t-. ------------------------------------- On bol chudobný, ale ona bola bohatá. 0
El nu a avut bani, ci datorii. N-m-l -e---z-, a-- --hy. N____ p_______ a__ d____ N-m-l p-n-a-e- a-e d-h-. ------------------------ Nemal peniaze, ale dlhy. 0
El nu a avut noroc, ci ghinion. N-m-l-š-as--e- al- -mo--. N____ š_______ a__ s_____ N-m-l š-a-t-e- a-e s-o-u- ------------------------- Nemal šťastie, ale smolu. 0
El nu a avut succes, ci insucces. Nemal-----ch, a---n-ú-pe-h. N____ ú______ a__ n________ N-m-l ú-p-c-, a-e n-ú-p-c-. --------------------------- Nemal úspech, ale neúspech. 0
El nu a fost mulţumit, ci nemulţumit. N-b---spoko-n-- a-e-n-spok----. N____ s________ a__ n__________ N-b-l s-o-o-n-, a-e n-s-o-o-n-. ------------------------------- Nebol spokojný, ale nespokojný. 0
El nu a fost fericit, ci nefericit. N--o- šťast-ý, --e n-š---t--. N____ š_______ a__ n_________ N-b-l š-a-t-ý- a-e n-š-a-t-ý- ----------------------------- Nebol šťastný, ale nešťastný. 0
El nu a fost simpatic, ci antipatic. N-bol-sy-patic-ý--a---n-s-mpa-i-k-. N____ s__________ a__ n____________ N-b-l s-m-a-i-k-, a-e n-s-m-a-i-k-. ----------------------------------- Nebol sympatický, ale nesympatický. 0

Cum învaţă copiii să vorbească bine

Încă de la naştere, omul comunică cu cei din jur. Bebeluşii plâng atunci când vor ceva. Pot chiar să spună câteva cuvinte simple când au doar câteva luni. În jurul vârstei de doi ani, ei vorbesc folosind propoziţii formate din trei cuvinte. Nu putem influenţa momentul când un copil începe să vorbească. Dar putem influenţa calitatea învăţării limbii materne a copiilor! Pentru asta, trebuie mereu să acordăm atenţie anumitor lucruri. Ceea ce contează de fapt este ca copilul să fie motivat în învăţare. El trebuie să reuşească să facă ceva atunci când vorbeşte. Bebeluşii sunt bucuroşi când primesc un zâmbet în schimb. Copiii mai mari sunt interesaţi de dialog cu cei din jur. Ei încearcă să folosească limba celor din jurul lor. De aceea, nivelul limbajului părinţilor şi al educatorilor este important. Copiii trebuie să mai înveţe că limbajul are valoare! Ei ar trebui să se distreze mereu în timp ce învaţă limbajul. Lectura le arată copiilor ce antrenantă poate fi limba. Iar părinţii ar trebui să facă cât de multe lucruri împreună cu copiii lor. Atunci când un copil experimentează multe lucruri, vrea să vorbească despre ele. Copiii care sunt bilingvi au nevoie de reguli stricte. Ei trebuie să ştie ce limbă vorbesc şi cu cine o vorbesc. Astfel, creierul poate învăţa să facă diferenţa între cele două limbi. Când copiii merg la şcoală, limba li se schimbă. Ei învaţă o nouă limbă curentă. Acum este foarte important ca părinţii să fie atenţi cum vorbesc copiii lor. Studiile arată că prima limbă se imprimă în creier pentru totdeauna. Ceea ce învăţăm în copilărie ne însoţeşte întreaga viaţă. Dacă învăţăm corect limba maternă, ne va ajuta mai târziu. Învăţăm lucrurile noi mult mai repede şi mai bine - nu doar limbile străine.