Dicționar de expresii

ro Trecut 1   »   ti ሕሉፍ 1

81 [optzeci şi unu]

Trecut 1

Trecut 1

81 [ሰማንያንሓደን]

81 [semaniyaniḥadeni]

ሕሉፍ 1

[ḥilufi 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Tigrină Joaca Mai mult
a scrie ምጽሓፍ ምጽሓፍ ም-ሓ- ---- ምጽሓፍ 0
m---’i-̣afi mits’ih-afi m-t-’-h-a-i ----------- mits’iḥafi
El scria o scrisoare. ንሱ ሓ----ዳበ ይጽ-- --። ንሱ ሓደ ደብዳበ ይጽሕፍ ኣሎ። ን- ሓ- ደ-ዳ- ይ-ሕ- ኣ-። ------------------- ንሱ ሓደ ደብዳበ ይጽሕፍ ኣሎ። 0
n--u---ad- debidabe -----iḥ----alo። nisu h-ade debidabe yits’ih-ifi alo። n-s- h-a-e d-b-d-b- y-t-’-h-i-i a-o- ------------------------------------ nisu ḥade debidabe yits’iḥifi alo።
Şi ea scria o vedere. ን-‘-- -- -ርታ ትጽሕ---ላ። ንሳ‘ውን ሓደ ካርታ ትጽሕፍ ኣላ። ን-‘-ን ሓ- ካ-ታ ት-ሕ- ኣ-። --------------------- ንሳ‘ውን ሓደ ካርታ ትጽሕፍ ኣላ። 0
n-s--wini-ḥa-e k-r--- -it-’--̣-f---la። nisa‘wini h-ade karita tits’ih-ifi ala። n-s-‘-i-i h-a-e k-r-t- t-t-’-h-i-i a-a- --------------------------------------- nisa‘wini ḥade karita tits’iḥifi ala።
a citi ኣን-በ ኣንበበ ኣ-በ- ---- ኣንበበ 0
a--b-be anibebe a-i-e-e ------- anibebe
El citea o ilustrată. ን- ሓ--ኢሉ------መ-ሔ-- የ-ብብ --። ንሱ ሓደ ኢሉስትረይት(መጽሔት) የንብብ ኔሩ። ን- ሓ- ኢ-ስ-ረ-ት-መ-ሔ-) የ-ብ- ኔ-። ---------------------------- ንሱ ሓደ ኢሉስትረይት(መጽሔት) የንብብ ኔሩ። 0
n--u h-a-e-īlus--i---i-i(me---i-̣ēt-)--en----i-n-ru። nisu h-ade īlusitireyiti(mets’ih-ēti) yenibibi nēru። n-s- h-a-e ī-u-i-i-e-i-i-m-t-’-h-ē-i- y-n-b-b- n-r-። ---------------------------------------------------- nisu ḥade īlusitireyiti(mets’iḥēti) yenibibi nēru።
Şi ea citea o carte. ን- ከ--ሓደ-መ--ፍ---ብ--ኔ-። ንሳ ከኣ ሓደ መጽሓፍ ተንብብ ኔራ። ን- ከ- ሓ- መ-ሓ- ተ-ብ- ኔ-። ---------------------- ንሳ ከኣ ሓደ መጽሓፍ ተንብብ ኔራ። 0
nis- -e-a ----e-m-t-’-----i-t-n-b--- -ē--። nisa ke’a h-ade mets’ih-afi tenibibi nēra። n-s- k-’- h-a-e m-t-’-h-a-i t-n-b-b- n-r-። ------------------------------------------ nisa ke’a ḥade mets’iḥafi tenibibi nēra።
a lua ወ-ደ ወሰደ ወ-ደ --- ወሰደ 0
w----e wesede w-s-d- ------ wesede
El a luat o ţigară. ንሱ--- --- ወ-ዱ። ንሱ ሓደ ሽጋራ ወሲዱ። ን- ሓ- ሽ-ራ ወ-ዱ- -------------- ንሱ ሓደ ሽጋራ ወሲዱ። 0
nis- ----e -h-g-r- w-sī--። nisu h-ade shigara wesīdu። n-s- h-a-e s-i-a-a w-s-d-። -------------------------- nisu ḥade shigara wesīdu።
Ea a luat o bucată de ciocolată. ን--ሓ--ቍራጽ --ላታ -ሲ-። ንሳ ሓደ ቍራጽ ቾኮላታ ወሲዳ። ን- ሓ- ቍ-ጽ ቾ-ላ- ወ-ዳ- ------------------- ንሳ ሓደ ቍራጽ ቾኮላታ ወሲዳ። 0
n--a -̣a---k-w----s---c-o-o---a-we-ī-a። nisa h-ade k’wirats’i chokolata wesīda። n-s- h-a-e k-w-r-t-’- c-o-o-a-a w-s-d-። --------------------------------------- nisa ḥade k’wirats’i chokolata wesīda።
El era infidel, dar ea era fidelă. ንሱ-እሙን---ነበ------ሳ -ን --ን- ኔራ። ንሱ እሙን ኣይነበረን ፣ ንሳ ግን እምንቲ ኔራ። ን- እ-ን ኣ-ነ-ረ- ፣ ን- ግ- እ-ን- ኔ-። ------------------------------ ንሱ እሙን ኣይነበረን ፣ ንሳ ግን እምንቲ ኔራ። 0
n-s- im-------n-b-r-ni ፣ ---a-g-n- i-i-i-ī---r-። nisu imuni ayinebereni ፣ nisa gini iminitī nēra። n-s- i-u-i a-i-e-e-e-i ፣ n-s- g-n- i-i-i-ī n-r-። ------------------------------------------------ nisu imuni ayinebereni ፣ nisa gini iminitī nēra።
El era leneş, dar ea era harnică. ንሱ---ይ------ሳ ግ--ት-ህ- ኔራ። ንሱ ህኩይ ኔሩ፣ ንሳ ግን ትግህቲ ኔራ። ን- ህ-ይ ኔ-፣ ን- ግ- ት-ህ- ኔ-። ------------------------- ንሱ ህኩይ ኔሩ፣ ንሳ ግን ትግህቲ ኔራ። 0
n-su hik-y- ---u፣-nisa-g-----------ī-n-ra። nisu hikuyi nēru፣ nisa gini tigihitī nēra። n-s- h-k-y- n-r-፣ n-s- g-n- t-g-h-t- n-r-። ------------------------------------------ nisu hikuyi nēru፣ nisa gini tigihitī nēra።
El era sărac, dar ea era bogată. ን- ድኻ---- -ሳ-ግን ሃብ----ያ--ራ፣ ንሱ ድኻ ኔሩ፣ ንሳ ግን ሃብታም ኢያ ኔራ፣ ን- ድ- ኔ-፣ ን- ግ- ሃ-ታ- ኢ- ኔ-፣ --------------------------- ንሱ ድኻ ኔሩ፣ ንሳ ግን ሃብታም ኢያ ኔራ፣ 0
ni-u-diẖ--n-r-- n--a g--i--a-i-am--īya n---፣ nisu dih-a nēru፣ nisa gini habitami īya nēra፣ n-s- d-h-a n-r-፣ n-s- g-n- h-b-t-m- ī-a n-r-፣ --------------------------------------------- nisu diẖa nēru፣ nisa gini habitami īya nēra፣
El nu a avut bani, ci datorii. ን- -ንዘብ ---በ--፣-ዕዳታ--ምበ----ዎ። ንሱ ገንዘብ ኣይነበሮን፣ ዕዳታት‘ምበር ኔሩዎ። ን- ገ-ዘ- ኣ-ነ-ሮ-፣ ዕ-ታ-‘-በ- ኔ-ዎ- ----------------------------- ንሱ ገንዘብ ኣይነበሮን፣ ዕዳታት‘ምበር ኔሩዎ። 0
n-----en-z----ay-neb------ ‘-d----i-mib-r- ----wo። nisu genizebi ayineberoni፣ ‘idatati‘miberi nēruwo። n-s- g-n-z-b- a-i-e-e-o-i- ‘-d-t-t-‘-i-e-i n-r-w-። -------------------------------------------------- nisu genizebi ayineberoni፣ ‘idatati‘miberi nēruwo።
El nu a avut noroc, ci ghinion. ሕማ--ዕድል--በ- ጽቡ- -ድል--ይ---- ። ሕማቕ ዕድል‘ምበር ጽቡቅ ዕድል ኣይነበሮን ። ሕ-ቕ ዕ-ል-ም-ር ጽ-ቅ ዕ-ል ኣ-ነ-ሮ- ። ---------------------------- ሕማቕ ዕድል‘ምበር ጽቡቅ ዕድል ኣይነበሮን ። 0
h-ima-̱’i-‘id-----i------s’ibu-’i-‘idi-- --i-e--r-n--። h-imak-’i ‘idili‘miberi ts’ibuk’i ‘idili ayineberoni ። h-i-a-̱-i ‘-d-l-‘-i-e-i t-’-b-k-i ‘-d-l- a-i-e-e-o-i ። ------------------------------------------------------ ḥimaḵ’i ‘idili‘miberi ts’ibuk’i ‘idili ayineberoni ።
El nu a avut succes, ci insucces. ው-ቐ----ር ዓወት ኣይ---ን-። ውድቐት‘ምበር ዓወት ኣይነበሮን ። ው-ቐ-‘-በ- ዓ-ት ኣ-ነ-ሮ- ። --------------------- ውድቐት‘ምበር ዓወት ኣይነበሮን ። 0
widi-̱-e-i‘---e-i ‘a-e-i--yinebe-o-i-። widik-’eti‘miberi ‘aweti ayineberoni ። w-d-k-’-t-‘-i-e-i ‘-w-t- a-i-e-e-o-i ። -------------------------------------- widiḵ’eti‘miberi ‘aweti ayineberoni ።
El nu a fost mulţumit, ci nemulţumit. ዘይ-ሱት‘--- -ሱት--ይ--ረን። ዘይድሱት‘ምበር ድሱት ኣይነበረን። ዘ-ድ-ት-ም-ር ድ-ት ኣ-ነ-ረ-። --------------------- ዘይድሱት‘ምበር ድሱት ኣይነበረን። 0
zeyidis--i--i-----dis-t- ------er--i። zeyidisuti‘miberi disuti ayinebereni። z-y-d-s-t-‘-i-e-i d-s-t- a-i-e-e-e-i- ------------------------------------- zeyidisuti‘miberi disuti ayinebereni።
El nu a fost fericit, ci nefericit. ዘይሕ-ስ-‘ም-- ሕ-ስ ---በረ--። ዘይሕጉስ ‘ምበር ሕጉስ ኣይነበረን ። ዘ-ሕ-ስ ‘-በ- ሕ-ስ ኣ-ነ-ረ- ። ----------------------- ዘይሕጉስ ‘ምበር ሕጉስ ኣይነበረን ። 0
z-----i-u-i --ib-r---̣-g--i-ayin-b---n--። zeyih-igusi ‘miberi h-igusi ayinebereni ። z-y-h-i-u-i ‘-i-e-i h-i-u-i a-i-e-e-e-i ። ----------------------------------------- zeyiḥigusi ‘miberi ḥigusi ayinebereni ።
El nu a fost simpatic, ci antipatic. ጨ-ን-ም-- -ህሩ---ይ-በረን-። ጨካን‘ምበር ርህሩህ ኣይነበረን ። ጨ-ን-ም-ር ር-ሩ- ኣ-ነ-ረ- ። --------------------- ጨካን‘ምበር ርህሩህ ኣይነበረን ። 0
ch-e-ani---b--i ri--r-h- ay--eb-r-n--። ch’ekani‘miberi rihiruhi ayinebereni ። c-’-k-n-‘-i-e-i r-h-r-h- a-i-e-e-e-i ። -------------------------------------- ch’ekani‘miberi rihiruhi ayinebereni ።

Cum învaţă copiii să vorbească bine

Încă de la naştere, omul comunică cu cei din jur. Bebeluşii plâng atunci când vor ceva. Pot chiar să spună câteva cuvinte simple când au doar câteva luni. În jurul vârstei de doi ani, ei vorbesc folosind propoziţii formate din trei cuvinte. Nu putem influenţa momentul când un copil începe să vorbească. Dar putem influenţa calitatea învăţării limbii materne a copiilor! Pentru asta, trebuie mereu să acordăm atenţie anumitor lucruri. Ceea ce contează de fapt este ca copilul să fie motivat în învăţare. El trebuie să reuşească să facă ceva atunci când vorbeşte. Bebeluşii sunt bucuroşi când primesc un zâmbet în schimb. Copiii mai mari sunt interesaţi de dialog cu cei din jur. Ei încearcă să folosească limba celor din jurul lor. De aceea, nivelul limbajului părinţilor şi al educatorilor este important. Copiii trebuie să mai înveţe că limbajul are valoare! Ei ar trebui să se distreze mereu în timp ce învaţă limbajul. Lectura le arată copiilor ce antrenantă poate fi limba. Iar părinţii ar trebui să facă cât de multe lucruri împreună cu copiii lor. Atunci când un copil experimentează multe lucruri, vrea să vorbească despre ele. Copiii care sunt bilingvi au nevoie de reguli stricte. Ei trebuie să ştie ce limbă vorbesc şi cu cine o vorbesc. Astfel, creierul poate învăţa să facă diferenţa între cele două limbi. Când copiii merg la şcoală, limba li se schimbă. Ei învaţă o nouă limbă curentă. Acum este foarte important ca părinţii să fie atenţi cum vorbesc copiii lor. Studiile arată că prima limbă se imprimă în creier pentru totdeauna. Ceea ce învăţăm în copilărie ne însoţeşte întreaga viaţă. Dacă învăţăm corect limba maternă, ne va ajuta mai târziu. Învăţăm lucrurile noi mult mai repede şi mai bine - nu doar limbile străine.