Dicționar de expresii

ro Trecut 1   »   hu Múlt 1

81 [optzeci şi unu]

Trecut 1

Trecut 1

81 [nyolcvanegy]

Múlt 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Maghiară Joaca Mai mult
a scrie ír-i írni í-n- ---- írni 0
El scria o scrisoare. Ő (f-rfi)-e------e-e---r-. Ő (férfi) egy levelet írt. Ő (-é-f-) e-y l-v-l-t í-t- -------------------------- Ő (férfi) egy levelet írt. 0
Şi ea scria o vedere. É- - (nő- --- képe-l--o--í-t. És ő (nő) egy képeslapot írt. É- ő (-ő- e-y k-p-s-a-o- í-t- ----------------------------- És ő (nő) egy képeslapot írt. 0
a citi ol--sni olvasni o-v-s-i ------- olvasni 0
El citea o ilustrată. Ő--f---i)-egy---ga-in- olva--t-. Ő (férfi) egy magazint olvasott. Ő (-é-f-) e-y m-g-z-n- o-v-s-t-. -------------------------------- Ő (férfi) egy magazint olvasott. 0
Şi ea citea o carte. É--- (-ő) e-y k--yv-t o-v--ot-. És ő (nő) egy könyvet olvasott. É- ő (-ő- e-y k-n-v-t o-v-s-t-. ------------------------------- És ő (nő) egy könyvet olvasott. 0
a lua v-n-i venni v-n-i ----- venni 0
El a luat o ţigară. Ő -e-- -gy-----r-tt--. Ő vett egy cigarettát. Ő v-t- e-y c-g-r-t-á-. ---------------------- Ő vett egy cigarettát. 0
Ea a luat o bucată de ciocolată. Ő v--- egy-d-r---cso----dé-. Ő vett egy darab csokoládét. Ő v-t- e-y d-r-b c-o-o-á-é-. ---------------------------- Ő vett egy darab csokoládét. 0
El era infidel, dar ea era fidelă. Ő-(-ér-i- --t-en v-l-,-de-ő (-ő)--űs-ge- v---. Ő (férfi) hűtlen volt, de ő (nő) hűséges volt. Ő (-é-f-) h-t-e- v-l-, d- ő (-ő- h-s-g-s v-l-. ---------------------------------------------- Ő (férfi) hűtlen volt, de ő (nő) hűséges volt. 0
El era leneş, dar ea era harnică. Ő -fér-i---u--------,-------n-- -z-r-a--as---l-. Ő (férfi) lusta volt, de ő (nő) szorgalmas volt. Ő (-é-f-) l-s-a v-l-, d- ő (-ő- s-o-g-l-a- v-l-. ------------------------------------------------ Ő (férfi) lusta volt, de ő (nő) szorgalmas volt. 0
El era sărac, dar ea era bogată. Ő-(-ér------e--n---o-t- -- ő (n-) g-zd-- --lt. Ő (férfi) szegény volt, de ő (nő) gazdag volt. Ő (-é-f-) s-e-é-y v-l-, d- ő (-ő- g-z-a- v-l-. ---------------------------------------------- Ő (férfi) szegény volt, de ő (nő) gazdag volt. 0
El nu a avut bani, ci datorii. Nem---n----o-t-----em-ad-ssá--. Nem pénze volt, hanem adóssága. N-m p-n-e v-l-, h-n-m a-ó-s-g-. ------------------------------- Nem pénze volt, hanem adóssága. 0
El nu a avut noroc, ci ghinion. Nem-------csé-e--olt- ha-em -e--je. Nem szerencséje volt, hanem pechje. N-m s-e-e-c-é-e v-l-, h-n-m p-c-j-. ----------------------------------- Nem szerencséje volt, hanem pechje. 0
El nu a avut succes, ci insucces. N-m-si-e-e--o-t,-ha-em-k-d---a. Nem sikere volt, hanem kudarca. N-m s-k-r- v-l-, h-n-m k-d-r-a- ------------------------------- Nem sikere volt, hanem kudarca. 0
El nu a fost mulţumit, ci nemulţumit. N-m vo-t -l-gede-t,-h---- -l---------. Nem volt elégedett, hanem elégedetlen. N-m v-l- e-é-e-e-t- h-n-m e-é-e-e-l-n- -------------------------------------- Nem volt elégedett, hanem elégedetlen. 0
El nu a fost fericit, ci nefericit. N-m v--- szer-ncsés- h-n-m ----e--sé-l-n. Nem volt szerencsés, hanem szerencsétlen. N-m v-l- s-e-e-c-é-, h-n-m s-e-e-c-é-l-n- ----------------------------------------- Nem volt szerencsés, hanem szerencsétlen. 0
El nu a fost simpatic, ci antipatic. N-m---l- s-imp--i-us, --------t--a--k-s. Nem volt szimpatikus, hanem antipatikus. N-m v-l- s-i-p-t-k-s- h-n-m a-t-p-t-k-s- ---------------------------------------- Nem volt szimpatikus, hanem antipatikus. 0

Cum învaţă copiii să vorbească bine

Încă de la naştere, omul comunică cu cei din jur. Bebeluşii plâng atunci când vor ceva. Pot chiar să spună câteva cuvinte simple când au doar câteva luni. În jurul vârstei de doi ani, ei vorbesc folosind propoziţii formate din trei cuvinte. Nu putem influenţa momentul când un copil începe să vorbească. Dar putem influenţa calitatea învăţării limbii materne a copiilor! Pentru asta, trebuie mereu să acordăm atenţie anumitor lucruri. Ceea ce contează de fapt este ca copilul să fie motivat în învăţare. El trebuie să reuşească să facă ceva atunci când vorbeşte. Bebeluşii sunt bucuroşi când primesc un zâmbet în schimb. Copiii mai mari sunt interesaţi de dialog cu cei din jur. Ei încearcă să folosească limba celor din jurul lor. De aceea, nivelul limbajului părinţilor şi al educatorilor este important. Copiii trebuie să mai înveţe că limbajul are valoare! Ei ar trebui să se distreze mereu în timp ce învaţă limbajul. Lectura le arată copiilor ce antrenantă poate fi limba. Iar părinţii ar trebui să facă cât de multe lucruri împreună cu copiii lor. Atunci când un copil experimentează multe lucruri, vrea să vorbească despre ele. Copiii care sunt bilingvi au nevoie de reguli stricte. Ei trebuie să ştie ce limbă vorbesc şi cu cine o vorbesc. Astfel, creierul poate învăţa să facă diferenţa între cele două limbi. Când copiii merg la şcoală, limba li se schimbă. Ei învaţă o nouă limbă curentă. Acum este foarte important ca părinţii să fie atenţi cum vorbesc copiii lor. Studiile arată că prima limbă se imprimă în creier pentru totdeauna. Ceea ce învăţăm în copilărie ne însoţeşte întreaga viaţă. Dacă învăţăm corect limba maternă, ne va ajuta mai târziu. Învăţăm lucrurile noi mult mai repede şi mai bine - nu doar limbile străine.