Dicționar de expresii

ro Trecut 1   »   hy Past tense 1

81 [optzeci şi unu]

Trecut 1

Trecut 1

81 [ութանասունմեկ]

81 [ut’anasunmek]

Past tense 1

[ants’yal 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
a scrie գրել գրել գ-ե- ---- գրել 0
g-el grel g-e- ---- grel
El scria o scrisoare. Ն- նա--------: Նա նամակ գրեց: Ն- ն-մ-կ գ-ե-: -------------- Նա նամակ գրեց: 0
N- n--a-----ts’ Na namak grets’ N- n-m-k g-e-s- --------------- Na namak grets’
Şi ea scria o vedere. Ե---ա----իկ -ր--: Եվ նա բացիկ գրեց: Ե- ն- բ-ց-կ գ-ե-: ----------------- Եվ նա բացիկ գրեց: 0
Y-- -a b-t-’-- g-e-s’ Yev na bats’ik grets’ Y-v n- b-t-’-k g-e-s- --------------------- Yev na bats’ik grets’
a citi կ---ալ կարդալ կ-ր-ա- ------ կարդալ 0
ka-dal kardal k-r-a- ------ kardal
El citea o ilustrată. Նա կա-դ------ -----ի--: Նա կարդում էր ամսագիրը: Ն- կ-ր-ո-մ է- ա-ս-գ-ր-: ----------------------- Նա կարդում էր ամսագիրը: 0
Na k-r-um e---ms-giry Na kardum er amsagiry N- k-r-u- e- a-s-g-r- --------------------- Na kardum er amsagiry
Şi ea citea o carte. Եվ -- -ա------է--մի---ր-: Եվ նա կարդում էր մի գիրք: Ե- ն- կ-ր-ո-մ է- մ- գ-ր-: ------------------------- Եվ նա կարդում էր մի գիրք: 0
Y-v n-----d-m--- mi -i--’ Yev na kardum er mi girk’ Y-v n- k-r-u- e- m- g-r-’ ------------------------- Yev na kardum er mi girk’
a lua վե---ել վերցնել վ-ր-ն-լ ------- վերցնել 0
v--t--n-l verts’nel v-r-s-n-l --------- verts’nel
El a luat o ţigară. Նա----ս-գա--տ վե-ց---: Նա մի սիգարետ վերցրեց: Ն- մ- ս-գ-ր-տ վ-ր-ր-ց- ---------------------- Նա մի սիգարետ վերցրեց: 0
Na -- s--ar---v-r-s--ets’ Na mi sigaret verts’rets’ N- m- s-g-r-t v-r-s-r-t-’ ------------------------- Na mi sigaret verts’rets’
Ea a luat o bucată de ciocolată. Նա-մ- կ-ո--շ-կոլ---վերց---: Նա մի կտոր շոկոլադ վերցրեց: Ն- մ- կ-ո- շ-կ-լ-դ վ-ր-ր-ց- --------------------------- Նա մի կտոր շոկոլադ վերցրեց: 0
N---i k-----h----a----rts----s’ Na mi ktor shokolad verts’rets’ N- m- k-o- s-o-o-a- v-r-s-r-t-’ ------------------------------- Na mi ktor shokolad verts’rets’
El era infidel, dar ea era fidelă. Ն- ան--վ-տ--ի- -ր -ղ--- -սկ -- հ--ատ--իմ: Նա անհավատարիմ էր եղել, իսկ նա հավատարիմ: Ն- ա-հ-վ-տ-ր-մ է- ե-ե-, ի-կ ն- հ-վ-տ-ր-մ- ----------------------------------------- Նա անհավատարիմ էր եղել, իսկ նա հավատարիմ: 0
Na ---a--t-r-m----yeg---, -sk na -av--ar-m Na anhavatarim er yeghel, isk na havatarim N- a-h-v-t-r-m e- y-g-e-, i-k n- h-v-t-r-m ------------------------------------------ Na anhavatarim er yeghel, isk na havatarim
El era leneş, dar ea era harnică. Ն---ույ- էր-եղ----իսկ -ա ջա-ասե---ր: Նա ծույլ էր եղել, իսկ նա ջանասեր էր: Ն- ծ-ւ-լ է- ե-ե-, ի-կ ն- ջ-ն-ս-ր է-: ------------------------------------ Նա ծույլ էր եղել, իսկ նա ջանասեր էր: 0
N------l -- --------isk-na-ja---e- -r Na tsuyl er yeghel, isk na janaser er N- t-u-l e- y-g-e-, i-k n- j-n-s-r e- ------------------------------------- Na tsuyl er yeghel, isk na janaser er
El era sărac, dar ea era bogată. Ն- աղ--տ -ր- ----ն- հ--ուստ: Նա աղքատ էր, իսկ նա հարուստ: Ն- ա-ք-տ է-, ի-կ ն- հ-ր-ւ-տ- ---------------------------- Նա աղքատ էր, իսկ նա հարուստ: 0
Na-ag-k--t er- --k -a -a-ust Na aghk’at er, isk na harust N- a-h-’-t e-, i-k n- h-r-s- ---------------------------- Na aghk’at er, isk na harust
El nu a avut bani, ci datorii. Նա---ղ -ո-նե-, այ- ---տ---: Նա փող չուներ, այլ պարտքեր: Ն- փ-ղ չ-ւ-ե-, ա-լ պ-ր-ք-ր- --------------------------- Նա փող չուներ, այլ պարտքեր: 0
N- ----g- -h-un-r, a-----r-k-yer Na p’vogh ch’uner, ayl partk’yer N- p-v-g- c-’-n-r- a-l p-r-k-y-r -------------------------------- Na p’vogh ch’uner, ayl partk’yer
El nu a avut noroc, ci ghinion. Ն--հա--ղ-ւ-յուն--ու--ր, -յլ--ախո--ությ-ւ-: Նա հաջողություն չուներ, այլ ձախորդություն: Ն- հ-ջ-ղ-ւ-յ-ւ- չ-ւ-ե-, ա-լ ձ-խ-ր-ո-թ-ո-ն- ------------------------------------------ Նա հաջողություն չուներ, այլ ձախորդություն: 0
N- h--ogh-t’-un-c-’un--, ay- dz-----du--yun Na hajoghut’yun ch’uner, ayl dzakhordut’yun N- h-j-g-u-’-u- c-’-n-r- a-l d-a-h-r-u-’-u- ------------------------------------------- Na hajoghut’yun ch’uner, ayl dzakhordut’yun
El nu a avut succes, ci insucces. Ն--չ-ւն-ր--ա-ո-ու-յ---,--յլ-ա-հաջ-ղությ--ն: Նա չուներ հաջողություն, այլ անհաջողություն: Ն- չ-ւ-ե- հ-ջ-ղ-ւ-յ-ւ-, ա-լ ա-հ-ջ-ղ-ւ-յ-ւ-: ------------------------------------------- Նա չուներ հաջողություն, այլ անհաջողություն: 0
Na----u--- -aj---ut’-----ayl a--a--g-ut’--n Na ch’uner hajoghut’yun, ayl anhajoghut’yun N- c-’-n-r h-j-g-u-’-u-, a-l a-h-j-g-u-’-u- ------------------------------------------- Na ch’uner hajoghut’yun, ayl anhajoghut’yun
El nu a fost mulţumit, ci nemulţumit. Ն--գո---էր---յ--դ-գ-հ: Նա գոհ չէր, այլ դժգոհ: Ն- գ-հ չ-ր- ա-լ դ-գ-հ- ---------------------- Նա գոհ չէր, այլ դժգոհ: 0
Na-----ch’-r, --l --h-oh Na goh ch’er, ayl dzhgoh N- g-h c-’-r- a-l d-h-o- ------------------------ Na goh ch’er, ayl dzhgoh
El nu a fost fericit, ci nefericit. Ն- -ր---իկ ---- ա-- -ժբա-տ: Նա երջանիկ չէր, այլ դժբախտ: Ն- ե-ջ-ն-կ չ-ր- ա-լ դ-բ-խ-: --------------------------- Նա երջանիկ չէր, այլ դժբախտ: 0
Na-yer--n-k-ch-er- --l d-hba-ht Na yerjanik ch’er, ayl dzhbakht N- y-r-a-i- c-’-r- a-l d-h-a-h- ------------------------------- Na yerjanik ch’er, ayl dzhbakht
El nu a fost simpatic, ci antipatic. Նա ---ակ-ե-ի--է--------ա------ի: Նա համակրելի չէր, այլ հակակրելի: Ն- հ-մ-կ-ե-ի չ-ր- ա-լ հ-կ-կ-ե-ի- -------------------------------- Նա համակրելի չէր, այլ հակակրելի: 0
N-------re-- c--er,---l ha-akr-li Na hamakreli ch’er, ayl hakakreli N- h-m-k-e-i c-’-r- a-l h-k-k-e-i --------------------------------- Na hamakreli ch’er, ayl hakakreli

Cum învaţă copiii să vorbească bine

Încă de la naştere, omul comunică cu cei din jur. Bebeluşii plâng atunci când vor ceva. Pot chiar să spună câteva cuvinte simple când au doar câteva luni. În jurul vârstei de doi ani, ei vorbesc folosind propoziţii formate din trei cuvinte. Nu putem influenţa momentul când un copil începe să vorbească. Dar putem influenţa calitatea învăţării limbii materne a copiilor! Pentru asta, trebuie mereu să acordăm atenţie anumitor lucruri. Ceea ce contează de fapt este ca copilul să fie motivat în învăţare. El trebuie să reuşească să facă ceva atunci când vorbeşte. Bebeluşii sunt bucuroşi când primesc un zâmbet în schimb. Copiii mai mari sunt interesaţi de dialog cu cei din jur. Ei încearcă să folosească limba celor din jurul lor. De aceea, nivelul limbajului părinţilor şi al educatorilor este important. Copiii trebuie să mai înveţe că limbajul are valoare! Ei ar trebui să se distreze mereu în timp ce învaţă limbajul. Lectura le arată copiilor ce antrenantă poate fi limba. Iar părinţii ar trebui să facă cât de multe lucruri împreună cu copiii lor. Atunci când un copil experimentează multe lucruri, vrea să vorbească despre ele. Copiii care sunt bilingvi au nevoie de reguli stricte. Ei trebuie să ştie ce limbă vorbesc şi cu cine o vorbesc. Astfel, creierul poate învăţa să facă diferenţa între cele două limbi. Când copiii merg la şcoală, limba li se schimbă. Ei învaţă o nouă limbă curentă. Acum este foarte important ca părinţii să fie atenţi cum vorbesc copiii lor. Studiile arată că prima limbă se imprimă în creier pentru totdeauna. Ceea ce învăţăm în copilărie ne însoţeşte întreaga viaţă. Dacă învăţăm corect limba maternă, ne va ajuta mai târziu. Învăţăm lucrurile noi mult mai repede şi mai bine - nu doar limbile străine.