Ե---ա----իկ -ր--:
Եվ նա բացիկ գրեց:
Ե- ն- բ-ց-կ գ-ե-:
-----------------
Եվ նա բացիկ գրեց: 0 Y-- -a b-t-’-- g-e-s’Yev na bats’ik grets’Y-v n- b-t-’-k g-e-s----------------------Yev na bats’ik grets’
Նա կա-դ------ -----ի--:
Նա կարդում էր ամսագիրը:
Ն- կ-ր-ո-մ է- ա-ս-գ-ր-:
-----------------------
Նա կարդում էր ամսագիրը: 0 Na k-r-um e---ms-giryNa kardum er amsagiryN- k-r-u- e- a-s-g-r----------------------Na kardum er amsagiry
Եվ -- -ա------է--մի---ր-:
Եվ նա կարդում էր մի գիրք:
Ե- ն- կ-ր-ո-մ է- մ- գ-ր-:
-------------------------
Եվ նա կարդում էր մի գիրք: 0 Y-v n-----d-m--- mi -i--’Yev na kardum er mi girk’Y-v n- k-r-u- e- m- g-r-’-------------------------Yev na kardum er mi girk’
Նա----ս-գա--տ վե-ց---:
Նա մի սիգարետ վերցրեց:
Ն- մ- ս-գ-ր-տ վ-ր-ր-ց-
----------------------
Նա մի սիգարետ վերցրեց: 0 Na -- s--ar---v-r-s--ets’Na mi sigaret verts’rets’N- m- s-g-r-t v-r-s-r-t-’-------------------------Na mi sigaret verts’rets’
Ն- ան--վ-տ--ի- -ր -ղ--- -սկ -- հ--ատ--իմ:
Նա անհավատարիմ էր եղել, իսկ նա հավատարիմ:
Ն- ա-հ-վ-տ-ր-մ է- ե-ե-, ի-կ ն- հ-վ-տ-ր-մ-
-----------------------------------------
Նա անհավատարիմ էր եղել, իսկ նա հավատարիմ: 0 Na ---a--t-r-m----yeg---, -sk na -av--ar-mNa anhavatarim er yeghel, isk na havatarimN- a-h-v-t-r-m e- y-g-e-, i-k n- h-v-t-r-m------------------------------------------Na anhavatarim er yeghel, isk na havatarim
Ն---ույ- էր-եղ----իսկ -ա ջա-ասե---ր:
Նա ծույլ էր եղել, իսկ նա ջանասեր էր:
Ն- ծ-ւ-լ է- ե-ե-, ի-կ ն- ջ-ն-ս-ր է-:
------------------------------------
Նա ծույլ էր եղել, իսկ նա ջանասեր էր: 0 N------l -- --------isk-na-ja---e- -rNa tsuyl er yeghel, isk na janaser erN- t-u-l e- y-g-e-, i-k n- j-n-s-r e--------------------------------------Na tsuyl er yeghel, isk na janaser er
Ն- աղ--տ -ր- ----ն- հ--ուստ:
Նա աղքատ էր, իսկ նա հարուստ:
Ն- ա-ք-տ է-, ի-կ ն- հ-ր-ւ-տ-
----------------------------
Նա աղքատ էր, իսկ նա հարուստ: 0 Na-ag-k--t er- --k -a -a-ustNa aghk’at er, isk na harustN- a-h-’-t e-, i-k n- h-r-s-----------------------------Na aghk’at er, isk na harust
Încă de la naştere, omul comunică cu cei din jur.
Bebeluşii plâng atunci când vor ceva.
Pot chiar să spună câteva cuvinte simple când au doar câteva luni.
În jurul vârstei de doi ani, ei vorbesc folosind propoziţii formate din trei cuvinte.
Nu putem influenţa momentul când un copil începe să vorbească.
Dar putem influenţa calitatea învăţării limbii materne a copiilor!
Pentru asta, trebuie mereu să acordăm atenţie anumitor lucruri.
Ceea ce contează de fapt este ca copilul să fie motivat în învăţare.
El trebuie să reuşească să facă ceva atunci când vorbeşte.
Bebeluşii sunt bucuroşi când primesc un zâmbet în schimb.
Copiii mai mari sunt interesaţi de dialog cu cei din jur.
Ei încearcă să folosească limba celor din jurul lor.
De aceea, nivelul limbajului părinţilor şi al educatorilor este important.
Copiii trebuie să mai înveţe că limbajul are valoare!
Ei ar trebui să se distreze mereu în timp ce învaţă limbajul.
Lectura le arată copiilor ce antrenantă poate fi limba.
Iar părinţii ar trebui să facă cât de multe lucruri împreună cu copiii lor.
Atunci când un copil experimentează multe lucruri, vrea să vorbească despre ele.
Copiii care sunt bilingvi au nevoie de reguli stricte.
Ei trebuie să ştie ce limbă vorbesc şi cu cine o vorbesc.
Astfel, creierul poate învăţa să facă diferenţa între cele două limbi.
Când copiii merg la şcoală, limba li se schimbă.
Ei învaţă o nouă limbă curentă.
Acum este foarte important ca părinţii să fie atenţi cum vorbesc copiii lor.
Studiile arată că prima limbă se imprimă în creier pentru totdeauna.
Ceea ce învăţăm în copilărie ne însoţeşte întreaga viaţă.
Dacă învăţăm corect limba maternă, ne va ajuta mai târziu.
Învăţăm lucrurile noi mult mai repede şi mai bine - nu doar limbile străine.