Dicționar de expresii

ro Trecut 1   »   eo Is-tempo 1

81 [optzeci şi unu]

Trecut 1

Trecut 1

81 [okdek unu]

Is-tempo 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Esperanto Joaca Mai mult
a scrie skri-i s----- s-r-b- ------ skribi 0
El scria o scrisoare. L--sk-i-is let--o-. L- s------ l------- L- s-r-b-s l-t-r-n- ------------------- Li skribis leteron. 0
Şi ea scria o vedere. K-j--i s-r------art--. K-- ŝ- s------ k------ K-j ŝ- s-r-b-s k-r-o-. ---------------------- Kaj ŝi skribis karton. 0
a citi le-i l--- l-g- ---- legi 0
El citea o ilustrată. L- -e--s r-v-on. L- l---- r------ L- l-g-s r-v-o-. ---------------- Li legis revuon. 0
Şi ea citea o carte. K-j ŝ- --gi- li--on. K-- ŝ- l---- l------ K-j ŝ- l-g-s l-b-o-. -------------------- Kaj ŝi legis libron. 0
a lua p-eni p---- p-e-i ----- preni 0
El a luat o ţigară. L- p-e--s--ig---do-. L- p----- c--------- L- p-e-i- c-g-r-d-n- -------------------- Li prenis cigaredon. 0
Ea a luat o bucată de ciocolată. Ŝi----ni- pe-on d--ĉ--olado. Ŝ- p----- p---- d- ĉ-------- Ŝ- p-e-i- p-c-n d- ĉ-k-l-d-. ---------------------------- Ŝi prenis pecon da ĉokolado. 0
El era infidel, dar ea era fidelă. Li -s-----a--id--a, sed ŝ--e-tis f----a. L- e---- m--------- s-- ŝ- e---- f------ L- e-t-s m-l-i-e-a- s-d ŝ- e-t-s f-d-l-. ---------------------------------------- Li estis malfidela, sed ŝi estis fidela. 0
El era leneş, dar ea era harnică. Li-es--s ---di-igen--, s----i-es-is-d-lige-ta. L- e---- m------------ s-- ŝ- e---- d--------- L- e-t-s m-l-i-i-e-t-, s-d ŝ- e-t-s d-l-g-n-a- ---------------------------------------------- Li estis maldiligenta, sed ŝi estis diligenta. 0
El era sărac, dar ea era bogată. L- -s-is----r--a, sed-ŝ- e--i- r-ĉ-. L- e---- m------- s-- ŝ- e---- r---- L- e-t-s m-l-i-a- s-d ŝ- e-t-s r-ĉ-. ------------------------------------ Li estis malriĉa, sed ŝi estis riĉa. 0
El nu a avut bani, ci datorii. Li -e-h-vi- m-non, se--mal- --l-o-n. L- n- h---- m----- s-- m--- ŝ------- L- n- h-v-s m-n-n- s-d m-l- ŝ-l-o-n- ------------------------------------ Li ne havis monon, sed male ŝuldojn. 0
El nu a avut noroc, ci ghinion. Li-ne esti- b-nŝ---a, -ed m-le m-lbonŝa---. L- n- e---- b-------- s-- m--- m----------- L- n- e-t-s b-n-a-c-, s-d m-l- m-l-o-ŝ-n-a- ------------------------------------------- Li ne estis bonŝanca, sed male malbonŝanca. 0
El nu a avut succes, ci insucces. L- ne -av-- -ukc--o-,--e--m-le --lsuk-eso-. L- n- h---- s-------- s-- m--- m----------- L- n- h-v-s s-k-e-o-, s-d m-l- m-l-u-c-s-n- ------------------------------------------- Li ne havis sukceson, sed male malsukceson. 0
El nu a fost mulţumit, ci nemulţumit. L- -- es--s -onte---,--e- m--- m-l-on-ent-. L- n- e---- k-------- s-- m--- m----------- L- n- e-t-s k-n-e-t-, s-d m-l- m-l-o-t-n-a- ------------------------------------------- Li ne estis kontenta, sed male malkontenta. 0
El nu a fost fericit, ci nefericit. L- -- -s-is fel---,---d -a-e--alf-liĉa. L- n- e---- f------ s-- m--- m--------- L- n- e-t-s f-l-ĉ-, s-d m-l- m-l-e-i-a- --------------------------------------- Li ne estis feliĉa, sed male malfeliĉa. 0
El nu a fost simpatic, ci antipatic. Li-ne e-ti- s---at--, s-d m-le ma-s---a--a. L- n- e---- s-------- s-- m--- m----------- L- n- e-t-s s-m-a-i-, s-d m-l- m-l-i-p-t-a- ------------------------------------------- Li ne estis simpatia, sed male malsimpatia. 0

Cum învaţă copiii să vorbească bine

Încă de la naştere, omul comunică cu cei din jur. Bebeluşii plâng atunci când vor ceva. Pot chiar să spună câteva cuvinte simple când au doar câteva luni. În jurul vârstei de doi ani, ei vorbesc folosind propoziţii formate din trei cuvinte. Nu putem influenţa momentul când un copil începe să vorbească. Dar putem influenţa calitatea învăţării limbii materne a copiilor! Pentru asta, trebuie mereu să acordăm atenţie anumitor lucruri. Ceea ce contează de fapt este ca copilul să fie motivat în învăţare. El trebuie să reuşească să facă ceva atunci când vorbeşte. Bebeluşii sunt bucuroşi când primesc un zâmbet în schimb. Copiii mai mari sunt interesaţi de dialog cu cei din jur. Ei încearcă să folosească limba celor din jurul lor. De aceea, nivelul limbajului părinţilor şi al educatorilor este important. Copiii trebuie să mai înveţe că limbajul are valoare! Ei ar trebui să se distreze mereu în timp ce învaţă limbajul. Lectura le arată copiilor ce antrenantă poate fi limba. Iar părinţii ar trebui să facă cât de multe lucruri împreună cu copiii lor. Atunci când un copil experimentează multe lucruri, vrea să vorbească despre ele. Copiii care sunt bilingvi au nevoie de reguli stricte. Ei trebuie să ştie ce limbă vorbesc şi cu cine o vorbesc. Astfel, creierul poate învăţa să facă diferenţa între cele două limbi. Când copiii merg la şcoală, limba li se schimbă. Ei învaţă o nouă limbă curentă. Acum este foarte important ca părinţii să fie atenţi cum vorbesc copiii lor. Studiile arată că prima limbă se imprimă în creier pentru totdeauna. Ceea ce învăţăm în copilărie ne însoţeşte întreaga viaţă. Dacă învăţăm corect limba maternă, ne va ajuta mai târziu. Învăţăm lucrurile noi mult mai repede şi mai bine - nu doar limbile străine.