Dicționar de expresii

ro Trecut 1   »   nn Fortid 1

81 [optzeci şi unu]

Trecut 1

Trecut 1

81 [åttiein]

Fortid 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
a scrie s-r--e s_____ s-r-v- ------ skrive 0
El scria o scrisoare. H-- -krei--e-- -rev. H__ s_____ e__ b____ H-n s-r-i- e-t b-e-. -------------------- Han skreiv eit brev. 0
Şi ea scria o vedere. Og -----r-i----- ko-t. O_ h_ s_____ e__ k____ O- h- s-r-i- e-t k-r-. ---------------------- Og ho skreiv eit kort. 0
a citi l--e l___ l-s- ---- lese 0
El citea o ilustrată. Eg ----eit-m-g---n. E_ l__ e__ m_______ E- l-s e-t m-g-s-n- ------------------- Eg las eit magasin. 0
Şi ea citea o carte. Og-ho------- bok. O_ h_ l__ e_ b___ O- h- l-s e- b-k- ----------------- Og ho las ei bok. 0
a lua t- t_ t- -- ta 0
El a luat o ţigară. H-- -o---i---igar---. H__ t__ e__ s________ H-n t-k e-n s-g-r-t-. --------------------- Han tok ein sigarett. 0
Ea a luat o bucată de ciocolată. Ho --k-ei--s--k-e--j------ek-k-. H_ t__ e__ s_____ s_____________ H- t-k e-t s-y-k- s-o-o-a-e-a-e- -------------------------------- Ho tok eit stykke sjokoladekake. 0
El era infidel, dar ea era fidelă. Han-v-r-ut-u- -en-ho v-- -----st. H__ v__ u____ m__ h_ v__ t_______ H-n v-r u-r-, m-n h- v-r t-u-a-t- --------------------------------- Han var utru, men ho var trufast. 0
El era leneş, dar ea era harnică. Han var lat, -en -o-va- f-----g. H__ v__ l___ m__ h_ v__ f_______ H-n v-r l-t- m-n h- v-r f-i-t-g- -------------------------------- Han var lat, men ho var flittig. 0
El era sărac, dar ea era bogată. H----ar--at---- me-----v---rik. H__ v__ f______ m__ h_ v__ r___ H-n v-r f-t-i-, m-n h- v-r r-k- ------------------------------- Han var fattig, men ho var rik. 0
El nu a avut bani, ci datorii. H-n -ad---i-ge---e------b--r---j-ld. H__ h____ i____ p______ b____ g_____ H-n h-d-e i-g-n p-n-a-, b-r-e g-e-d- ------------------------------------ Han hadde ingen pengar, berre gjeld. 0
El nu a avut noroc, ci ghinion. Han --d----k-j--flak----er-- uf--ks. H__ h____ i____ f_____ b____ u______ H-n h-d-e i-k-e f-a-s- b-r-e u-l-k-. ------------------------------------ Han hadde ikkje flaks, berre uflaks. 0
El nu a avut succes, ci insucces. Ha--luk---t -k-je--h------r-----l--k---. H__ l______ i_____ h__ b____ m__________ H-n l-k-a-t i-k-e- h-n b-r-e m-s-u-k-s-. ---------------------------------------- Han lukkast ikkje, han berre mislukkast. 0
El nu a fost mulţumit, ci nemulţumit. Han va---kkje-f-rnøg-,-m-n mis---n-g-. H__ v__ i____ f_______ m__ m__________ H-n v-r i-k-e f-r-ø-d- m-n m-s-o-n-g-. -------------------------------------- Han var ikkje fornøgd, men misfornøgd. 0
El nu a fost fericit, ci nefericit. H-- var--k-je-lu---leg,--en u---k-le-. H__ v__ i____ l________ m__ u_________ H-n v-r i-k-e l-k-e-e-, m-n u-u-k-l-g- -------------------------------------- Han var ikkje lukkeleg, men ulukkeleg. 0
El nu a fost simpatic, ci antipatic. Ha- va- ----e -y---t-s-,-m-- ----pa-i-k. H__ v__ i____ s_________ m__ u__________ H-n v-r i-k-e s-m-a-i-k- m-n u-y-p-t-s-. ---------------------------------------- Han var ikkje sympatisk, men usympatisk. 0

Cum învaţă copiii să vorbească bine

Încă de la naştere, omul comunică cu cei din jur. Bebeluşii plâng atunci când vor ceva. Pot chiar să spună câteva cuvinte simple când au doar câteva luni. În jurul vârstei de doi ani, ei vorbesc folosind propoziţii formate din trei cuvinte. Nu putem influenţa momentul când un copil începe să vorbească. Dar putem influenţa calitatea învăţării limbii materne a copiilor! Pentru asta, trebuie mereu să acordăm atenţie anumitor lucruri. Ceea ce contează de fapt este ca copilul să fie motivat în învăţare. El trebuie să reuşească să facă ceva atunci când vorbeşte. Bebeluşii sunt bucuroşi când primesc un zâmbet în schimb. Copiii mai mari sunt interesaţi de dialog cu cei din jur. Ei încearcă să folosească limba celor din jurul lor. De aceea, nivelul limbajului părinţilor şi al educatorilor este important. Copiii trebuie să mai înveţe că limbajul are valoare! Ei ar trebui să se distreze mereu în timp ce învaţă limbajul. Lectura le arată copiilor ce antrenantă poate fi limba. Iar părinţii ar trebui să facă cât de multe lucruri împreună cu copiii lor. Atunci când un copil experimentează multe lucruri, vrea să vorbească despre ele. Copiii care sunt bilingvi au nevoie de reguli stricte. Ei trebuie să ştie ce limbă vorbesc şi cu cine o vorbesc. Astfel, creierul poate învăţa să facă diferenţa între cele două limbi. Când copiii merg la şcoală, limba li se schimbă. Ei învaţă o nouă limbă curentă. Acum este foarte important ca părinţii să fie atenţi cum vorbesc copiii lor. Studiile arată că prima limbă se imprimă în creier pentru totdeauna. Ceea ce învăţăm în copilărie ne însoţeşte întreaga viaţă. Dacă învăţăm corect limba maternă, ne va ajuta mai târziu. Învăţăm lucrurile noi mult mai repede şi mai bine - nu doar limbile străine.