Dicționar de expresii

ro Zilele săptămânii   »   ta ஒரு வாரத்தின் கிழமைகள்

9 [nouă]

Zilele săptămânii

Zilele săptămânii

9 [ஒன்பது]

9 [Oṉpatu]

ஒரு வாரத்தின் கிழமைகள்

[oru vārattiṉ kiḻamaikaḷ]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Tamilă Joaca Mai mult
luni த-ங்---கி--ை த----------- த-ங-க-்-ி-ம- ------------ திங்கட்கிழமை 0
ti---ṭ-iḻ-mai t------------ t-ṅ-a-k-ḻ-m-i ------------- tiṅkaṭkiḻamai
marţi ச-வ--ா-்----ழமை ச-------------- ச-வ-வ-ய-க-க-ழ-ை --------------- செவ்வாய்க்கிழமை 0
c--v-ykk-ḻam-i c------------- c-v-ā-k-i-a-a- -------------- cevvāykkiḻamai
miercuri புதன்--ிழமை ப---- க---- ப-த-் க-ழ-ை ----------- புதன் கிழமை 0
put-ṉ kiḻ-mai p---- k------ p-t-ṉ k-ḻ-m-i ------------- putaṉ kiḻamai
joi வி----்----ை வ----------- வ-ய-ழ-்-ி-ம- ------------ வியாழக்கிழமை 0
viyāḻak--ḻ-m-i v------------- v-y-ḻ-k-i-a-a- -------------- viyāḻakkiḻamai
vineri வெ-்--க---ழமை வ------------ வ-ள-ள-க-க-ழ-ை ------------- வெள்ளிக்கிழமை 0
veḷḷi-kiḻ--ai v------------ v-ḷ-i-k-ḻ-m-i ------------- veḷḷikkiḻamai
sâmbătă ச--க-க-ழ-ை ச--------- ச-ி-்-ி-ம- ---------- சனிக்கிழமை 0
c-----iḻ-mai c----------- c-ṉ-k-i-a-a- ------------ caṉikkiḻamai
duminică ஞ-ய-ற---க-க--மை ஞ-------------- ஞ-ய-ற-ற-க-க-ழ-ை --------------- ஞாயிற்றுக்கிழமை 0
ñ---------ḻa--i ñ-------------- ñ-y-ṟ-u-k-ḻ-m-i --------------- ñāyiṟṟukkiḻamai
săptămâna வா-ம் வ---- வ-ர-் ----- வாரம் 0
v--am v---- v-r-m ----- vāram
de luni până duminică தி-்---ரு-்-- -ாயி----ை த------------ ஞ-------- த-ங-க-ி-ு-்-ு ஞ-ய-ற-வ-ை ----------------------- திங்களிருந்து ஞாயிறுவரை 0
tiṅ-aḷiru--- --yiṟ-v-r-i t----------- ñ---------- t-ṅ-a-i-u-t- ñ-y-ṟ-v-r-i ------------------------ tiṅkaḷiruntu ñāyiṟuvarai
Prima zi este luni. வா-த---ன்-ம--ல்---னம- -ிங-க---ி-ம-. வ-------- ம---- த---- த------------ வ-ர-்-ி-் ம-த-் த-ன-் த-ங-க-்-ி-ம-. ----------------------------------- வாரத்தின் முதல் தினம் திங்கட்கிழமை. 0
vā---t-ṉ m--a- tiṉ-m t-ṅ-a--iḻam-i. v------- m---- t---- t------------- v-r-t-i- m-t-l t-ṉ-m t-ṅ-a-k-ḻ-m-i- ----------------------------------- vārattiṉ mutal tiṉam tiṅkaṭkiḻamai.
A doua zi este marţi. இ---ட--து---------வ்---்-்-ிழ-ை. இ-------- த---- ச--------------- இ-ண-ட-வ-ு த-ன-் ச-வ-வ-ய-க-க-ழ-ை- -------------------------------- இரண்டாவது தினம் செவ்வாய்க்கிழமை. 0
Iraṇṭāv-tu---ṉam---vv---k-ḻama-. I--------- t---- c-------------- I-a-ṭ-v-t- t-ṉ-m c-v-ā-k-i-a-a-. -------------------------------- Iraṇṭāvatu tiṉam cevvāykkiḻamai.
A treia zi este miercuri. ம-ன்-ா--- ----- பு--------. ம-------- த---- ப---------- ம-ன-ற-வ-ு த-ன-் ப-த-்-ி-ம-. --------------------------- மூன்றாவது தினம் புதன்கிழமை. 0
Mūṉṟā-atu--i-a- putaṉ-i--mai. M-------- t---- p------------ M-ṉ-ā-a-u t-ṉ-m p-t-ṉ-i-a-a-. ----------------------------- Mūṉṟāvatu tiṉam putaṉkiḻamai.
A patra zi este joi. ந-ன்கா-த- ---ம--வ---ழக்--ழமை. ந-------- த---- வ------------ ந-ன-க-வ-ு த-ன-் வ-ய-ழ-்-ி-ம-. ----------------------------- நான்காவது தினம் வியாழக்கிழமை. 0
Nāṉ-āv--u-----m -i---a---ḻama-. N-------- t---- v-------------- N-ṉ-ā-a-u t-ṉ-m v-y-ḻ-k-i-a-a-. ------------------------------- Nāṉkāvatu tiṉam viyāḻakkiḻamai.
A cincea zi este vineri. ஐந-தா-த- த-ன-் வ---ள-க்-ிழம--. ஐ------- த---- வ------------ . ஐ-்-ா-த- த-ன-் வ-ள-ள-க-க-ழ-ை . ------------------------------ ஐந்தாவது தினம் வெள்ளிக்கிழமை . 0
Ai--āvatu -iṉ----e-ḷ-k-i----i. A-------- t---- v------------- A-n-ā-a-u t-ṉ-m v-ḷ-i-k-ḻ-m-i- ------------------------------ Aintāvatu tiṉam veḷḷikkiḻamai.
A şasea zi este sâmbătă. ஆ-ா--ு-த-ன----னிக--ி-மை-. ஆ----- த---- ச--------- . ஆ-ா-த- த-ன-் ச-ி-்-ி-ம- . ------------------------- ஆறாவது தினம் சனிக்கிழமை . 0
Āṟāvat- ----m-----kk--amai. Ā------ t---- c------------ Ā-ā-a-u t-ṉ-m c-ṉ-k-i-a-a-. --------------------------- Āṟāvatu tiṉam caṉikkiḻamai.
A şaptea zi este duminică. ஏ-ாவ-ு --ன-- -ாய---ற---ழ-ை-. ஏ----- த---- ஞ------------ . ஏ-ா-த- த-ன-் ஞ-ய-ற-ற-க-ழ-ை . ---------------------------- ஏழாவது தினம் ஞாயிற்றுகிழமை . 0
Ēḻ--a-----ṉa---āyiṟṟ-ki---a-. Ē------ t---- ñ-------------- Ē-ā-a-u t-ṉ-m ñ-y-ṟ-u-i-a-a-. ----------------------------- Ēḻāvatu tiṉam ñāyiṟṟukiḻamai.
Săptămâna are şapte zile. ஒ-ு----த----் ஏழ- தினங்கள--உள--ன. ஒ-- வ-------- ஏ-- த------- உ----- ஒ-ு வ-ர-்-ி-் ஏ-ு த-ன-்-ள- உ-்-ன- --------------------------------- ஒரு வாரத்தில் ஏழு தினங்கள் உள்ளன. 0
Or---ār-tt---ēḻ---i-------uḷ-aṉa. O-- v------- ē-- t------- u------ O-u v-r-t-i- ē-u t-ṉ-ṅ-a- u-ḷ-ṉ-. --------------------------------- Oru vārattil ēḻu tiṉaṅkaḷ uḷḷaṉa.
Noi lucrăm doar cinci zile. நாம் -ரு வா-த்-ி-- -ந--ு-த-ன-்க-- மட--ு-ே வ--- -ெய்க----ோ--. ந--- ஒ-- வ-------- ஐ---- த------- ம------ வ--- ச------------ ந-ம- ஒ-ு வ-ர-்-ி-் ஐ-்-ு த-ன-்-ள- ம-்-ு-ே வ-ல- ச-ய-க-ன-ற-ம-. ------------------------------------------------------------ நாம் ஒரு வாரத்தில் ஐந்து தினங்கள் மட்டுமே வேலை செய்கின்றோம். 0
N-- ----v--a-til-----u ---a-k---maṭ-u-- vēla--ceyki--ō-. N-- o-- v------- a---- t------- m------ v---- c--------- N-m o-u v-r-t-i- a-n-u t-ṉ-ṅ-a- m-ṭ-u-ē v-l-i c-y-i-ṟ-m- -------------------------------------------------------- Nām oru vārattil aintu tiṉaṅkaḷ maṭṭumē vēlai ceykiṉṟōm.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Proiectul limbii esperanto

Engleza este astăzi cea mai vorbită limbă din lume. Toată lumea ar trebui să poată comunica cu ajutorul ei. Dar există şi alte limbi care vor să atingă acest scop. De exemplu, limbile construite. Limbile construite sunt elaborate şi dezvoltate în mod voit. Există aşadar un plan după care sunt create. În aceste limbi construite, sunt combinate elemente din diferite limbi. Astfel, ele ar trebui uşor de învăţat pentru cât mai mulţi oameni. Scopul fiecărei limbi construite este comunicarea internaţională. Limba construită cea mai cunoscută este esperanto. A fost prezentată pentru prima data, în 1887, la Varşovia. Fondatorul său a fost doctorul Ludwik L. Zamenhof. El considera că principala sursă a conflictelor stă în problemele de comunicare. Astfel, el a dorit să creeze o limbă care să unească oamenii. Datorită acesteia, toţi oamenii ar trebui să discute ca de la egal la egal. Pseudonimul doctorului era Dr Esperanto, cel care speră. Acest lucru arată cât de mult credea în visul său. Dar ideea de înţelegere universală este mult mai veche. Până astăzi, numeroase limbi construite au fost elaborate. Acestea sunt asociate şi cu alte scopuri precum toleranţa şi drepturile omului. De fapt, esperanto este stăpânită de vorbitori din peste 120 de ţări. Dar există şi critici la adresa limbii esperanto. De exemplu, 70% din vocabular este de origine romană. Şi astfel, esperanto este în mod clar marcată de limbile indo-europene. Locutorii fac schimb de păreri şi idei cu ajutorul acestei limbi la congrese sau asociaţii. Întâlnirile şi conferinţele sunt organizate în mod regulat. Aşadar, sunteţi gata de puţin Esperanto? Ĉu vi parolas Esperanton? – Jes, mi parolas Esperanton tre bone!
Știați?
Engleza americană face parte din limbile vest-germanice. E un dialect nord american al limbii engleze, precum este și, de exemplu, engleza canadiană. Este limba nativă a aproximativ 300 de milioane de locuitori. Astfel, ea este limba cea mai vorbită din lume. Cu toate acestea, este foarte similară englezii britanice. Ca regulă, vorbitorii ambelor forme pot comunica între ei cu ușurință. Conversația devine dificilă doar dacă ambii interlocutori vorbesc cu dialecte locale puternice. Există și câteva diferențe între cele două forme. Acestea se aplică cu precădere la pronunție, vocabular și ortografie. În multe cazuri gramatica și punctuația deviază. Importanța englezei americane crește, comparativ cu engleza britanică. Aceasta se întâmplă în special datorită influenței mari a filmelor și muzicii nord americane. Acestea au exportat limbajul în întreaga lume, de secole. Chiar și India și Pakistan, odată colonii britanice, au adoptat "americanisme". Învățați engleza americană, este cea mai influentă limbă din lume!