Dicționar de expresii

ro Zilele săptămânii   »   es Los días de la semana

9 [nouă]

Zilele săptămânii

Zilele săptămânii

9 [nueve]

Los días de la semana

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Spaniolă Joaca Mai mult
luni el-lu--s e_ l____ e- l-n-s -------- el lunes
marţi el-m-r-es e_ m_____ e- m-r-e- --------- el martes
miercuri e--m--rcoles e_ m________ e- m-é-c-l-s ------------ el miércoles
joi el-j-e--s e_ j_____ e- j-e-e- --------- el jueves
vineri el v-ernes e_ v______ e- v-e-n-s ---------- el viernes
sâmbătă e---á--do e_ s_____ e- s-b-d- --------- el sábado
duminică e--d---ngo e_ d______ e- d-m-n-o ---------- el domingo
săptămâna la -e---a l_ s_____ l- s-m-n- --------- la semana
de luni până duminică des-e el ---e- h-sta-e- d-m-n-o d____ e_ l____ h____ e_ d______ d-s-e e- l-n-s h-s-a e- d-m-n-o ------------------------------- desde el lunes hasta el domingo
Prima zi este luni. E- -rim---d---es--l l-nes. E_ p_____ d__ e_ e_ l_____ E- p-i-e- d-a e- e- l-n-s- -------------------------- El primer día es el lunes.
A doua zi este marţi. El-se-und- --- -s e--mar---. E_ s______ d__ e_ e_ m______ E- s-g-n-o d-a e- e- m-r-e-. ---------------------------- El segundo día es el martes.
A treia zi este miercuri. E---e-----dí--es el---é-co-es. E_ t_____ d__ e_ e_ m_________ E- t-r-e- d-a e- e- m-é-c-l-s- ------------------------------ El tercer día es el miércoles.
A patra zi este joi. El---arto-dí------l-jue-es. E_ c_____ d__ e_ e_ j______ E- c-a-t- d-a e- e- j-e-e-. --------------------------- El cuarto día es el jueves.
A cincea zi este vineri. El q-int- -í--es el-v-er---. E_ q_____ d__ e_ e_ v_______ E- q-i-t- d-a e- e- v-e-n-s- ---------------------------- El quinto día es el viernes.
A şasea zi este sâmbătă. E- s--to-d-a--s el--á-a--. E_ s____ d__ e_ e_ s______ E- s-x-o d-a e- e- s-b-d-. -------------------------- El sexto día es el sábado.
A şaptea zi este duminică. E- --pt-mo-día es e- --m--go. E_ s______ d__ e_ e_ d_______ E- s-p-i-o d-a e- e- d-m-n-o- ----------------------------- El séptimo día es el domingo.
Săptămâna are şapte zile. La-se---- -ie-- si-te --a-. L_ s_____ t____ s____ d____ L- s-m-n- t-e-e s-e-e d-a-. --------------------------- La semana tiene siete días.
Noi lucrăm doar cinci zile. N-----os ---os--ras--ól--t-a-aja-o---i------a-. N_______ / n_______ s___ t_________ c____ d____ N-s-t-o- / n-s-t-a- s-l- t-a-a-a-o- c-n-o d-a-. ----------------------------------------------- Nosotros / nosotras sólo trabajamos cinco días.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Spaniolă (1-100) MP3 Spaniolă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Proiectul limbii esperanto

Engleza este astăzi cea mai vorbită limbă din lume. Toată lumea ar trebui să poată comunica cu ajutorul ei. Dar există şi alte limbi care vor să atingă acest scop. De exemplu, limbile construite. Limbile construite sunt elaborate şi dezvoltate în mod voit. Există aşadar un plan după care sunt create. În aceste limbi construite, sunt combinate elemente din diferite limbi. Astfel, ele ar trebui uşor de învăţat pentru cât mai mulţi oameni. Scopul fiecărei limbi construite este comunicarea internaţională. Limba construită cea mai cunoscută este esperanto. A fost prezentată pentru prima data, în 1887, la Varşovia. Fondatorul său a fost doctorul Ludwik L. Zamenhof. El considera că principala sursă a conflictelor stă în problemele de comunicare. Astfel, el a dorit să creeze o limbă care să unească oamenii. Datorită acesteia, toţi oamenii ar trebui să discute ca de la egal la egal. Pseudonimul doctorului era Dr Esperanto, cel care speră. Acest lucru arată cât de mult credea în visul său. Dar ideea de înţelegere universală este mult mai veche. Până astăzi, numeroase limbi construite au fost elaborate. Acestea sunt asociate şi cu alte scopuri precum toleranţa şi drepturile omului. De fapt, esperanto este stăpânită de vorbitori din peste 120 de ţări. Dar există şi critici la adresa limbii esperanto. De exemplu, 70% din vocabular este de origine romană. Şi astfel, esperanto este în mod clar marcată de limbile indo-europene. Locutorii fac schimb de păreri şi idei cu ajutorul acestei limbi la congrese sau asociaţii. Întâlnirile şi conferinţele sunt organizate în mod regulat. Aşadar, sunteţi gata de puţin Esperanto? Ĉu vi parolas Esperanton? – Jes, mi parolas Esperanton tre bone!
Știați?
Engleza americană face parte din limbile vest-germanice. E un dialect nord american al limbii engleze, precum este și, de exemplu, engleza canadiană. Este limba nativă a aproximativ 300 de milioane de locuitori. Astfel, ea este limba cea mai vorbită din lume. Cu toate acestea, este foarte similară englezii britanice. Ca regulă, vorbitorii ambelor forme pot comunica între ei cu ușurință. Conversația devine dificilă doar dacă ambii interlocutori vorbesc cu dialecte locale puternice. Există și câteva diferențe între cele două forme. Acestea se aplică cu precădere la pronunție, vocabular și ortografie. În multe cazuri gramatica și punctuația deviază. Importanța englezei americane crește, comparativ cu engleza britanică. Aceasta se întâmplă în special datorită influenței mari a filmelor și muzicii nord americane. Acestea au exportat limbajul în întreaga lume, de secole. Chiar și India și Pakistan, odată colonii britanice, au adoptat "americanisme". Învățați engleza americană, este cea mai influentă limbă din lume!