Dicționar de expresii

ro Zilele săptămânii   »   ad Тхьамафэм имафэхэр

9 [nouă]

Zilele săptămânii

Zilele săptămânii

9 [бгъу]

9 [bgu]

Тхьамафэм имафэхэр

[Th'amafjem imafjehjer]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Adyghe Joaca Mai mult
luni Блы-э Б---- Б-ы-э ----- Блыпэ 0
B-yp-e B----- B-y-j- ------ Blypje
marţi Г-убдж Г----- Г-у-д- ------ Гъубдж 0
G---zh G----- G-b-z- ------ Gubdzh
miercuri Бэ--с--жъ-й Б---------- Б-р-с-э-ъ-й ----------- Бэрэскэжъый 0
Bj----s---zh-j B------------- B-e-j-s-j-z-y- -------------- Bjerjeskjezhyj
joi Мэ---у М----- М-ф-к- ------ Мэфэку 0
Mje--e-u M------- M-e-j-k- -------- Mjefjeku
vineri Бэрэ--э--у Б--------- Б-р-с-э-х- ---------- Бэрэскэшху 0
Bje--e--j-s-hu B------------- B-e-j-s-j-s-h- -------------- Bjerjeskjeshhu
sâmbătă Шэ-бэт Ш----- Ш-м-э- ------ Шэмбэт 0
S--emb-et S-------- S-j-m-j-t --------- Shjembjet
duminică Т--а--аф Т------- Т-ь-у-а- -------- Тхьаумаф 0
T-'--m-f T------- T-'-u-a- -------- Th'aumaf
săptămâna Т-----фэ Т------- Т-ь-м-ф- -------- Тхьамафэ 0
Th----f-e T-------- T-'-m-f-e --------- Th'amafje
de luni până duminică Бл-п-м---у-ла--э- т---ум-ф-- ---. Б----- щ--------- т--------- н--- Б-ы-э- щ-у-л-г-э- т-ь-у-а-э- н-с- --------------------------------- Блыпэм щыублагъэу тхьаумафэм нэс. 0
Bly-jem ---yu--a-j-u t--a---f--m njes. B------ s----------- t---------- n---- B-y-j-m s-h-u-l-g-e- t-'-u-a-j-m n-e-. -------------------------------------- Blypjem shhyublagjeu th'aumafjem njes.
Prima zi este luni. А---э -афэ- ----ы--. А---- м---- – б----- А-э-э м-ф-р – б-ы-э- -------------------- Апэрэ мафэр – блыпэ. 0
Apjer-- m-f-er------p-e. A------ m----- – b------ A-j-r-e m-f-e- – b-y-j-. ------------------------ Apjerje mafjer – blypje.
A doua zi este marţi. Ят-онэ----а-э-----ъ-б-ж. Я------- м---- – г------ Я-I-н-р- м-ф-р – г-у-д-. ------------------------ ЯтIонэрэ мафэр – гъубдж. 0
JatI--je--e-ma--er---gubd--. J---------- m----- – g------ J-t-o-j-r-e m-f-e- – g-b-z-. ---------------------------- JatIonjerje mafjer – gubdzh.
A treia zi este miercuri. Я-энэ---ма-эр ---э-э--э-ъы-. Я------ м---- – б----------- Я-э-э-э м-ф-р – б-р-с-э-ъ-й- ---------------------------- Ящэнэрэ мафэр – бэрэскэжъый. 0
Ja-h-j--j--je--afje- –-b--r-e-k--zh--. J------------ m----- – b-------------- J-s-h-e-j-r-e m-f-e- – b-e-j-s-j-z-y-. -------------------------------------- Jashhjenjerje mafjer – bjerjeskjezhyj.
A patra zi este joi. Я---э-эр--мафэ----мэ--к-. Я-------- м---- – м------ Я-л-э-э-э м-ф-р – м-ф-к-. ------------------------- ЯплIэнэрэ мафэр – мэфэку. 0
J--l--e-jerj- mafjer – -j---e--. J------------ m----- – m-------- J-p-I-e-j-r-e m-f-e- – m-e-j-k-. -------------------------------- JaplIjenjerje mafjer – mjefjeku.
A cincea zi este vineri. Ят-э-----ма----- -эр-----ху. Я------- м---- – б---------- Я-ф-н-р- м-ф-р – б-р-с-э-х-. ---------------------------- Ятфэнэрэ мафэр – бэрэскэшху. 0
J---j----rj--ma---- - ---r-eskj-----. J----------- m----- – b-------------- J-t-j-n-e-j- m-f-e- – b-e-j-s-j-s-h-. ------------------------------------- Jatfjenjerje mafjer – bjerjeskjeshhu.
A şasea zi este sâmbătă. Яхэнэ-э-маф---– -эмбэ-. Я------ м---- – ш------ Я-э-э-э м-ф-р – ш-м-э-. ----------------------- Яхэнэрэ мафэр – шэмбэт. 0
J---enjer-e --fje- – sh---b-et. J---------- m----- – s--------- J-h-e-j-r-e m-f-e- – s-j-m-j-t- ------------------------------- Jahjenjerje mafjer – shjembjet.
A şaptea zi este duminică. Ябл--э-э м--эр-– -хьа---ф. Я------- м---- – т-------- Я-л-н-р- м-ф-р – т-ь-у-а-. -------------------------- Яблэнэрэ мафэр – тхьаумаф. 0
J-b-j-n-er-- m-f-er ---h-a--af. J----------- m----- – t-------- J-b-j-n-e-j- m-f-e- – t-'-u-a-. ------------------------------- Jabljenjerje mafjer – th'aumaf.
Săptămâna are şapte zile. Тхь-ма-э--м-ф---э- зэхэ-. Т-------- м------- з----- Т-ь-м-ф-р м-ф-б-э- з-х-т- ------------------------- Тхьамафэр мэфиблэу зэхэт. 0
T-'a---j-r mjef-b--eu--j---e-. T--------- m--------- z------- T-'-m-f-e- m-e-i-l-e- z-e-j-t- ------------------------------ Th'amafjer mjefibljeu zjehjet.
Noi lucrăm doar cinci zile. Тэ --фи----ыIэ- ты-----ьэр-р. Т- м----- н---- т------------ Т- м-ф-т- н-I-п т-з-л-ж-э-э-. ----------------------------- Тэ мэфитф ныIэп тызылажьэрэр. 0
T-e-----i----yI----ty-y---h'----e-. T-- m------ n----- t--------------- T-e m-e-i-f n-I-e- t-z-l-z-'-e-j-r- ----------------------------------- Tje mjefitf nyIjep tyzylazh'jerjer.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Proiectul limbii esperanto

Engleza este astăzi cea mai vorbită limbă din lume. Toată lumea ar trebui să poată comunica cu ajutorul ei. Dar există şi alte limbi care vor să atingă acest scop. De exemplu, limbile construite. Limbile construite sunt elaborate şi dezvoltate în mod voit. Există aşadar un plan după care sunt create. În aceste limbi construite, sunt combinate elemente din diferite limbi. Astfel, ele ar trebui uşor de învăţat pentru cât mai mulţi oameni. Scopul fiecărei limbi construite este comunicarea internaţională. Limba construită cea mai cunoscută este esperanto. A fost prezentată pentru prima data, în 1887, la Varşovia. Fondatorul său a fost doctorul Ludwik L. Zamenhof. El considera că principala sursă a conflictelor stă în problemele de comunicare. Astfel, el a dorit să creeze o limbă care să unească oamenii. Datorită acesteia, toţi oamenii ar trebui să discute ca de la egal la egal. Pseudonimul doctorului era Dr Esperanto, cel care speră. Acest lucru arată cât de mult credea în visul său. Dar ideea de înţelegere universală este mult mai veche. Până astăzi, numeroase limbi construite au fost elaborate. Acestea sunt asociate şi cu alte scopuri precum toleranţa şi drepturile omului. De fapt, esperanto este stăpânită de vorbitori din peste 120 de ţări. Dar există şi critici la adresa limbii esperanto. De exemplu, 70% din vocabular este de origine romană. Şi astfel, esperanto este în mod clar marcată de limbile indo-europene. Locutorii fac schimb de păreri şi idei cu ajutorul acestei limbi la congrese sau asociaţii. Întâlnirile şi conferinţele sunt organizate în mod regulat. Aşadar, sunteţi gata de puţin Esperanto? Ĉu vi parolas Esperanton? – Jes, mi parolas Esperanton tre bone!
Știați?
Engleza americană face parte din limbile vest-germanice. E un dialect nord american al limbii engleze, precum este și, de exemplu, engleza canadiană. Este limba nativă a aproximativ 300 de milioane de locuitori. Astfel, ea este limba cea mai vorbită din lume. Cu toate acestea, este foarte similară englezii britanice. Ca regulă, vorbitorii ambelor forme pot comunica între ei cu ușurință. Conversația devine dificilă doar dacă ambii interlocutori vorbesc cu dialecte locale puternice. Există și câteva diferențe între cele două forme. Acestea se aplică cu precădere la pronunție, vocabular și ortografie. În multe cazuri gramatica și punctuația deviază. Importanța englezei americane crește, comparativ cu engleza britanică. Aceasta se întâmplă în special datorită influenței mari a filmelor și muzicii nord americane. Acestea au exportat limbajul în întreaga lume, de secole. Chiar și India și Pakistan, odată colonii britanice, au adoptat "americanisme". Învățați engleza americană, este cea mai influentă limbă din lume!