Dicționar de expresii

ro Numere   »   ta எண்கள்

7 [şapte]

Numere

Numere

7 [ஏழு]

7 [Ēḻu]

எண்கள்

[eṇkaḷ]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Tamilă Joaca Mai mult
Eu număr: நா-- எ----------. நான் எண்ணுகிறேன். 0
n-- e--------. nā- e--------. nāṉ eṇṇukiṟēṉ. n-ṉ e-ṇ-k-ṟ-ṉ. -------------.
unu, doi, trei ஒன----------- ம----ு ஒன்று,இரண்டு, மூன்று 0
O---,i-----, m---- Oṉ---------- m---u Oṉṟu,iraṇṭu, mūṉṟu O-ṟ-,i-a-ṭ-, m-ṉ-u ----,------,------
Eu număr până la trei. நா-- ம-------- எ----------. நான் மூன்றுவரை எண்ணுகிறேன். 0
n-- m--------- e--------. nā- m--------- e--------. nāṉ mūṉṟuvarai eṇṇukiṟēṉ. n-ṉ m-ṉ-u-a-a- e-ṇ-k-ṟ-ṉ. ------------------------.
Eu număr mai departe: நா-- அ----- ம----- எ----------. நான் அதற்கு மேலும் எண்ணுகிறேன். 0
N-- a----- m---- e--------. Nā- a----- m---- e--------. Nāṉ ataṟku mēlum eṇṇukiṟēṉ. N-ṉ a-a-k- m-l-m e-ṇ-k-ṟ-ṉ. --------------------------.
patru, cinci, şase, நா--------------, நான்கு,ஐந்து,ஆறு, 0
N----,a----,ā--, Nā-------------, Nāṉku,aintu,āṟu, N-ṉ-u,a-n-u,ā-u, -----,-----,---,
şapte, opt, nouă ஏழ-------------ு ஏழு,எட்டு,ஒன்பது 0
ē--,e---,o----- ēḻ------------u ēḻu,eṭṭu,oṉpatu ē-u,e-ṭ-,o-p-t- ---,----,------
Eu număr. நா-- எ----------. நான் எண்ணுகிறேன். 0
n-- e--------. nā- e--------. nāṉ eṇṇukiṟēṉ. n-ṉ e-ṇ-k-ṟ-ṉ. -------------.
Tu numeri. நீ எ----------. நீ எண்ணுகிறாய். 0
N- e--------. Nī e--------. Nī eṇṇukiṟāy. N- e-ṇ-k-ṟ-y. ------------.
El numără. அவ-- எ----------. அவன் எண்ணுகிறான். 0
A--- e--------. Av-- e--------. Avaṉ eṇṇukiṟāṉ. A-a- e-ṇ-k-ṟ-ṉ. --------------.
Unu. Primul. ஒன---. ஒ-------/ம-------. ஒன்று. ஒன்றாவது/முதலாவது. 0
O---. O-------/m---------. Oṉ--. O-------/m---------. Oṉṟu. Oṉṟāvatu/mutalāvatu. O-ṟ-. O-ṟ-v-t-/m-t-l-v-t-. ----.---------/----------.
Doi. Al doilea. இர----. இ--------. இரண்டு. இரண்டாவது. 0
I-----. I---------. Ir----. I---------. Iraṇṭu. Iraṇṭāvatu. I-a-ṭ-. I-a-ṭ-v-t-. ------.-----------.
Trei. Al treilea. மூ----. ம--------. மூன்று. மூன்றாவது. 0
M----. M--------. Mū---. M--------. Mūṉṟu. Mūṉṟāvatu. M-ṉ-u. M-ṉ-ā-a-u. -----.----------.
Patru. Al Patrulea. நா----.ந--------. நான்கு.நான்காவது. 0
N----.N--------. Nā---.N--------. Nāṉku.Nāṉkāvatu. N-ṉ-u.N-ṉ-ā-a-u. -----.---------.
Cinci. Al cincilea. ஐந---.ஐ-------. ஐந்து.ஐந்தாவது. 0
A----.A--------. Ai---.A--------. Aintu.Aintāvatu. A-n-u.A-n-ā-a-u. -----.---------.
Şase. Al şaselea. ஆற-.ஆ-----. ஆறு.ஆறாவது. 0
Ā--.Ā------. Āṟ-.Ā------. Āṟu.Āṟāvatu. Ā-u.Ā-ā-a-u. ---.-------.
Şapte. Al şaptelea. ஏழ-.ஏ-----. ஏழு.ஏழாவது. 0
Ē--.Ē------. Ēḻ-.Ē------. Ēḻu.Ēḻāvatu. Ē-u.Ē-ā-a-u. ---.-------.
Opt. Al optulea. எட---. எ-------. எட்டு. எட்டாவது. 0
E---. E-------. Eṭ--. E-------. Eṭṭu. Eṭṭāvatu. E-ṭ-. E-ṭ-v-t-. ----.---------.
Nouă. Al nouălea. ஒன----.ஒ--------. ஒன்பது.ஒன்பதாவது. 0
O-----.O---------. Oṉ----.O---------. Oṉpatu.Oṉpatāvatu. O-p-t-.O-p-t-v-t-. ------.----------.

Gândire şi limbă

Gândirea noastră depinde şi de limba noastră. Atunci când gândim, ‘vorbim’ cu noi înşine. Astfel, limba ne influenţează viziunea asupra lucrurilor. Dar putem oare să ne gândim la acelaşi lucru în ciuda limbilor diferite? Sau să gândim diferit din cauză că vorbim diferit? Fiecare popor are propriul său vocabular. În anumite limbi, anumite cuvinte lipsesc. Există popoare care nu disting verdele de albastru. Aceştia folosesc acelaşi termen pentru ambele culori. Şi nu recunosc culorile atât de bine ca alte popoare! Ei nu pot identifica nuanţele şi culorile secundare. Şi au dificultăţi în descrierea culorilor. Alte limbi nu au decât foarte puţine numerale. Vorbitorii acestor limbi nu pot număra foarte bine. Există limbi care nu cunosc conceptele de dreapta şi stânga. Aici oamenii vorbesc despre nord, sud, vest şi est. Ei ştiu foarte bine să se orienteze din punct de vedere geografic. Dar nu înţeleg ideea de dreapta şi stânga. Desigur, nu doar limba ne influenţează modul de gândire. Mediul şi viaţa de zi cu zi ne marchează şi ele gândurile. Aşadar ce rol are limba? Este cea care stabileşte limitele gândirii noastre? Sau nu avem cuvinte decât pentru ceea ce gândim? Care este cauza, care este efectul? Toate aceste întrebări rămân deocamdată fără răspuns. De ele se ocupă neurocercetătorii şi lingviştii. Dar acest subiect ne afectează pe toţi. Eşti ceea ce vorbeşti?!
Știați?
Daneza este limba nativă a circa 5 milioane de oameni. Limba face parte din familia de limbi nord germanice. Aceasta înseamnă că este înrudită cu suedeza și norvegiana. Vocabularul acestor trei limbi este aproape identic. Dacă o persoană vorbește una din aceste trei limbi, poate înțelege foarte ușor pe un vorbitor al uneia din celelalte două limbi. De aceea, există un oarecare dubiu că limbile scandinavice ar fi limbi diferite. Acestea ar putea fi doar forme regionale ale unei singure limbi. Daneza, în sine, este împărțită în mai multe dialecte, la rândul ei. Cu toate acestea, aceste dialecte se bazează mult pe limba standard. Totuși, noi dialecte apar încontinuu, în special în zonele urbane ale Danemarcei. Acestea se numesc dialecte sociale. Cu dialecte sociale, pronunția cuvintelor arată vârsta și statutul social al vorbitorului. Acest fenomen este tipic pentru limba daneză. E mai puțin distinct la alte limbi. Asta face din daneză o limbă interesantă cu precădere.