Dicționar de expresii

ro Întâlnire   »   lv Vienošanās

24 [douăzeci şi patru]

Întâlnire

Întâlnire

24 [divdesmit četri]

Vienošanās

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Letonă Joaca Mai mult
Ai pierdut autobuzul? V-- -u -ok----- autobusu? Vai tu nokavēji autobusu? V-i t- n-k-v-j- a-t-b-s-? ------------------------- Vai tu nokavēji autobusu? 0
Te-am aşteptat o jumătate de oră. E--tev- -ai-īj--pu-stun-u. Es tevi gaidīju pusstundu. E- t-v- g-i-ī-u p-s-t-n-u- -------------------------- Es tevi gaidīju pusstundu. 0
Nu ai telefonul mobil la tine? V-i tev---v lī--i -----ā-t------a? Vai tev nav līdzi mobilā telefona? V-i t-v n-v l-d-i m-b-l- t-l-f-n-? ---------------------------------- Vai tev nav līdzi mobilā telefona? 0
Să fii data viitoare punctual! N--a--eiz e-i --ecīz--a! Nākamreiz esi precīzāka! N-k-m-e-z e-i p-e-ī-ā-a- ------------------------ Nākamreiz esi precīzāka! 0
Să iei data viitoare un taxi! Nā-a------p---m-t-k-o-e---! Nākamreiz paņem taksometru! N-k-m-e-z p-ņ-m t-k-o-e-r-! --------------------------- Nākamreiz paņem taksometru! 0
Să iei data viitoare o umbrelă cu tine! Nākamre----a-e----dzi--i----sar-u! Nākamreiz paņem līdzi lietussargu! N-k-m-e-z p-ņ-m l-d-i l-e-u-s-r-u- ---------------------------------- Nākamreiz paņem līdzi lietussargu! 0
Mâine sunt liber / ă. Rī--m-n i-----v-. Rīt man ir brīvs. R-t m-n i- b-ī-s- ----------------- Rīt man ir brīvs. 0
Ne întâlnim mâine? Vai m-s -īt sa--k-im-e-? Vai mēs rīt satiksimies? V-i m-s r-t s-t-k-i-i-s- ------------------------ Vai mēs rīt satiksimies? 0
Îmi pare rău, dar mâine nu pot eu. M-n --ti-ž--,-r-- e--n---ru. Man ļoti žēl, rīt es nevaru. M-n ļ-t- ž-l- r-t e- n-v-r-. ---------------------------- Man ļoti žēl, rīt es nevaru. 0
Ai planuri pentru weekendul acesta? V-------šī- n-dē--- --g-l--j---i- -aut ka-----lān-t-? Vai tev šīs nedēļas nogalē jau ir kaut kas saplānots? V-i t-v š-s n-d-ļ-s n-g-l- j-u i- k-u- k-s s-p-ā-o-s- ----------------------------------------------------- Vai tev šīs nedēļas nogalē jau ir kaut kas saplānots? 0
Sau ai deja o întâlnire? T----u-ar--ā-- -s--s---n----i? Tu jau ar kādu esi sarunājusi? T- j-u a- k-d- e-i s-r-n-j-s-? ------------------------------ Tu jau ar kādu esi sarunājusi? 0
Îţi propun să ne întâlnim în weekend. Es--es---,-s---ksim--s --dēļas--og---. Es iesaku, satiksimies nedēļas nogalē. E- i-s-k-, s-t-k-i-i-s n-d-ļ-s n-g-l-. -------------------------------------- Es iesaku, satiksimies nedēļas nogalē. 0
Facem un picnic? D---m--s-p--n---? Dosimies piknikā? D-s-m-e- p-k-i-ā- ----------------- Dosimies piknikā? 0
Mergem la ştrand? Br-uk--m uz -ūrm--u? Brauksim uz jūrmalu? B-a-k-i- u- j-r-a-u- -------------------- Brauksim uz jūrmalu? 0
Mergem la munte? Br-uksi--uz-k-ln-em? Brauksim uz kalniem? B-a-k-i- u- k-l-i-m- -------------------- Brauksim uz kalniem? 0
Te iau de la birou. Es t-v aiz-rauk-u pa-aļ u-----o-u. Es tev aizbraukšu pakaļ uz biroju. E- t-v a-z-r-u-š- p-k-ļ u- b-r-j-. ---------------------------------- Es tev aizbraukšu pakaļ uz biroju. 0
Te iau de acasă. E- -ev a-z--auk-u-p-ka--u----jām. Es tev aizbraukšu pakaļ uz mājām. E- t-v a-z-r-u-š- p-k-ļ u- m-j-m- --------------------------------- Es tev aizbraukšu pakaļ uz mājām. 0
Te iau din staţia de autobuz. E----vi-s-----ī-- ------s------u--. Es tevi sagaidīšu autobusu pieturā. E- t-v- s-g-i-ī-u a-t-b-s- p-e-u-ā- ----------------------------------- Es tevi sagaidīšu autobusu pieturā. 0

Trucuri pentru învăţarea limbilor străine

Învăţarea unei limbi noi presupune mereu eforturi. Pronunţia, regulile de gramatică şi vocabularul cer multă disciplină. Dar există diferite trucuri care pot face procesul de învăţare mai uşor! În primul rând, este important să fiţi optimişti. Bucuraţi-vă de ideea de a descoperi o limbă nouă şi experienţe noi! În principiu, puteţi începe prin ceea ce doriţi. Alegeţi tema care vă interesează în mod deosebit. Nu are sens să vă concentraţi prima dată pe ascultare şi exprimare. Puteţi trece pe urmă la lectura şi scrierea textelor. Inventaţi un sistem care se potriveşte stilului şi vieţii dumneavoastră de zi cu zi. În ceea ce priveşte adjectivele, puteţi învăţa antonimele lor în acelaşi timp. Sau puteţi să vă agăţaţi fişe de vocabular în întregul apartament. În timp ce faceţi sport sau când sunteţi la volan, puteţi învăţa cu ajutorul fişierelor audio. Dacă o anumită temă vă pune probleme, lăsaţi-o la o parte. Faceţi o pauză sau învăţaţi altceva! Astfel, nu vă veţi pierde cheful de a învăţa această nouă limbă. A rezolva integrame în noua limbă poate fi la fel de amuzant. Pentru a schimba, puteţi viziona un film în versiunea originală. Citind presa străină, învăţaţi multe despre ţară şi locuitori. Veţi găsi pe Internet numeroase exerciţii, pe lângă cele din cărţile pe care le aveţi. Şi căutaţi prieteni cărora le plac şi lor limbile străine. Nu învăţaţi niciodată noi informaţii izolate, ci mereu într-un context! Repetaţi totul în mod regulat! Astfel, creierul vostru poate memora materia cum trebuie. Şi dacă aţi făcut destulă teorie, pregătiţi-vă valizele! Căci doar printe locutorii nativi, învăţarea este cea mai eficientă. Atunci când călătoriţi, puteţi ţine un jurnal de bord pentru a vă relata experienţele. Cel mai important este să nu renunţaţi niciodată!
Știați?
Coreeana e vorbită de aproximativ 75 de milioane de oameni. Aceștia trăiesc în principal în nordul și sudul Coreei. Cu toate acestea, există minorități coreene și în China sau Japonia. Încă se dezbate cărei familii de limbi îi aparține coreeana. Faptul că această țară e divizată, se vede și în limba celor două țări. Coreea de Sud, de exemplu, adoptă foarte multe cuvinte din engleză. Coreea de Nord nu înțelege, de multe ori, aceste cuvinte. Limbajul standard al celor două țări se bazează pe dialectele regionale ale capitalelor lor. O altă trăsătură a limbii coreene este caracterul său precis. De exemplu, limba indică ce relații au vorbitorii între ei. Asta implică un număr mare de forme de politețe și mulți termeni diferiți pentru gradele de înrudire. Sistemul coreean de scriere este un sistem alfabetic. Literele individuale sunt combinate în silabe, în pătrățele imaginare. În mod special consoanele sunt interesante, funcționând ca imagini prin forma lor. Ele arată ce poziție are gura, limba, palatul gurii și gâtul, în timpul pronunției.