Dicționar de expresii

ro Trecutul cu verbe modale 2   »   lv Modālo darbības vārdu pagātne 2

88 [optzeci şi opt]

Trecutul cu verbe modale 2

Trecutul cu verbe modale 2

88 [astoņdesmit astoņi]

Modālo darbības vārdu pagātne 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Letonă Joaca Mai mult
Fiul meu nu a vrut să se joace cu păpuşa. M-n--dēl--ne-ribēj- sp--ēt-es-a---e---. Mans dēls negribēja spēlēties ar lelli. M-n- d-l- n-g-i-ē-a s-ē-ē-i-s a- l-l-i- --------------------------------------- Mans dēls negribēja spēlēties ar lelli. 0
Fiica mea nu a vrut să joace fotbal cu mine. M-n- ----- n---ib-j-----l---fu--o--. Mana meita negribēja spēlēt futbolu. M-n- m-i-a n-g-i-ē-a s-ē-ē- f-t-o-u- ------------------------------------ Mana meita negribēja spēlēt futbolu. 0
Soţia mea nu a vrut să joace şah cu mine. Mana-sie-a n---i---a -r --ni ---lē----h-. Mana sieva negribēja ar mani spēlēt šahu. M-n- s-e-a n-g-i-ē-a a- m-n- s-ē-ē- š-h-. ----------------------------------------- Mana sieva negribēja ar mani spēlēt šahu. 0
Copiii mei nu au vrut să se plimbe. M-n--b-r-i -egri--j---et----tai------. Mani bērni negribēja iet pastaigāties. M-n- b-r-i n-g-i-ē-a i-t p-s-a-g-t-e-. -------------------------------------- Mani bērni negribēja iet pastaigāties. 0
Nu au vrut să strângă în cameră. V--i---gri------z-o-- istab-. Viņi negribēja uzkopt istabu. V-ņ- n-g-i-ē-a u-k-p- i-t-b-. ----------------------------- Viņi negribēja uzkopt istabu. 0
Nu au vrut să meargă în pat. V--i-negr-bē----et-g-lt-. Viņi negribēja iet gultā. V-ņ- n-g-i-ē-a i-t g-l-ā- ------------------------- Viņi negribēja iet gultā. 0
Nu a avut voie să mănânce îngheţată. Vi-š-ne-r-ks-ēja ē-t s-ld--u--. Viņš nedrīkstēja ēst saldējumu. V-ņ- n-d-ī-s-ē-a ē-t s-l-ē-u-u- ------------------------------- Viņš nedrīkstēja ēst saldējumu. 0
Nu a avut voie să mănânce ciocolată. V--š-------stē-a ē---šo-----i. Viņš nedrīkstēja ēst šokolādi. V-ņ- n-d-ī-s-ē-a ē-t š-k-l-d-. ------------------------------ Viņš nedrīkstēja ēst šokolādi. 0
Nu a avut voie să mănânce bomboane. V--š-n-d-īkstē-a ē---k--fek-es. Viņš nedrīkstēja ēst konfektes. V-ņ- n-d-ī-s-ē-a ē-t k-n-e-t-s- ------------------------------- Viņš nedrīkstēja ēst konfektes. 0
Am avut voie să-mi doresc ceva. E- -rī-----u-s-- ka-t-k- vē-ēt-e-. Es drīkstēju sev kaut ko vēlēties. E- d-ī-s-ē-u s-v k-u- k- v-l-t-e-. ---------------------------------- Es drīkstēju sev kaut ko vēlēties. 0
Am avut voie să-mi cumpăr o rochie. E---rī--tēju---p---- s-- --e-tu. Es drīkstēju nopirkt sev kleitu. E- d-ī-s-ē-u n-p-r-t s-v k-e-t-. -------------------------------- Es drīkstēju nopirkt sev kleitu. 0
Am avut voie să-mi iau o pralină. E--d---st--u-pa--mt -o---ād-- -on-e--i. Es drīkstēju paņemt šokolādes konfekti. E- d-ī-s-ē-u p-ņ-m- š-k-l-d-s k-n-e-t-. --------------------------------------- Es drīkstēju paņemt šokolādes konfekti. 0
Ai avut voie să fumezi în avion? Va- -u-----s---- --dma--nā--m---t? Vai tu drīkstēji lidmašīnā smēķēt? V-i t- d-ī-s-ē-i l-d-a-ī-ā s-ē-ē-? ---------------------------------- Vai tu drīkstēji lidmašīnā smēķēt? 0
Ai avut voie să bei bere în spital? Va--t- -----t-ji-s-im-īcā--z-rt a-u? Vai tu drīkstēji slimnīcā dzert alu? V-i t- d-ī-s-ē-i s-i-n-c- d-e-t a-u- ------------------------------------ Vai tu drīkstēji slimnīcā dzert alu? 0
Ai avut voie să iei câinele cu tine în hotel? Vai--u-drī-stēj----m--lī--i u--vi-s--cu s--i? Vai tu drīkstēji ņemt līdzi uz viesnīcu suni? V-i t- d-ī-s-ē-i ņ-m- l-d-i u- v-e-n-c- s-n-? --------------------------------------------- Vai tu drīkstēji ņemt līdzi uz viesnīcu suni? 0
În vacanţe copiii aveau voie să stea mult afară. Brīv-ienā- bēr--------t-j----gi--a-----ā--. Brīvdienās bērni drīkstēja ilgi palikt ārā. B-ī-d-e-ā- b-r-i d-ī-s-ē-a i-g- p-l-k- ā-ā- ------------------------------------------- Brīvdienās bērni drīkstēja ilgi palikt ārā. 0
Aveau voie să se joace mult în curte. Vi-- -rī--tē-a i-g- s-ē--t--s-p-ga--ā. Viņi drīkstēja ilgi spēlēties pagalmā. V-ņ- d-ī-s-ē-a i-g- s-ē-ē-i-s p-g-l-ā- -------------------------------------- Viņi drīkstēja ilgi spēlēties pagalmā. 0
Aveau voie să stea treji până târziu. Viņ--d-īk-tēj- i-----ali-----m--ā. Viņi drīkstēja ilgi palikt nomodā. V-ņ- d-ī-s-ē-a i-g- p-l-k- n-m-d-. ---------------------------------- Viņi drīkstēja ilgi palikt nomodā. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Sfaturi împotriva uitării

Învățarea nu este întotdeauna ușoară. Chiar și atunci când este distractivă, aceasta poate fi obositoare. Dar când învățăm ceva, suntem fericiți. Suntem mândri de noi înșine și de progresul nostru. Din păcate, putem uita ceea ce am învăţat. Aceasta este de multe ori o problemă, în special cu limbile învăţate. Cei mai mulți dintre noi învață una sau mai multe limbi în școală. Această cunoaștere de multe ori se pierde după anii de școală. De abia mai vorbim limba învăţată. Limba noastră maternă, de obicei, domină viața noastră de zi cu zi. Multe limbi străine le vorbim doar în vacanţă. Dar dacă cunoașterea nu este folosită în mod regulat, ea se pierde. Creierul nostru are nevoie de exercițiu. Se poate spune că acesta funcționează ca un mușchi. Acest mușchi trebuie să fie exersat, în caz contrar acesta va fi mai slab. Dar există modalități de a preveni uitarea. Cel mai important lucru este să se aplice în mod repetat, ceea ce am învățat. Modalităţi consecvente pot ajuta la aceasta. Puteți planifica o mică rutină pentru diferite zile ale săptămânii. Luni, de exemplu, aţi putea citi o carte într-o limbă străină. Ascultați un post de radio străin miercuri. Apoi, vineri, puteţi scrie în jurnal în limba străină. În acest fel alternaţi între lectură, ascultare și scriere. Prin urmare, cunoștințele sunt activate în diferite moduri. Toate aceste exerciții nu trebuie să dureze mult timp, o jumătate de oră este de ajuns. Dar este important să le practicaţi în mod regulat! Studiile arată că ceea ce ai învăţat rămâne în creier zeci de ani. Trebuie doar să redeschideţi sertarele unde se află limbile străine învăţate...