Dicționar de expresii

ro Întâlnire   »   ar ‫الموعد‬

24 [douăzeci şi patru]

Întâlnire

Întâlnire

‫24 [أربع وعشرون]‬

24 [arabae waeasharuna]

‫الموعد‬

[almueda]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Arabă Joaca Mai mult
Ai pierdut autobuzul? ‫هل--اتتك ا--اف---‬ ‫__ ف____ ا________ ‫-ل ف-ت-ك ا-ح-ف-ة-‬ ------------------- ‫هل فاتتك الحافلة؟‬ 0
h- -atatk --ha-il-t? h_ f_____ a_________ h- f-t-t- a-h-f-l-t- -------------------- hl fatatk alhafilat?
Te-am aşteptat o jumătate de oră. ‫ل-- ا-تظرتك-------ا---‬ ‫___ ا______ ل___ س_____ ‫-ق- ا-ت-ر-ك ل-ص- س-ع-.- ------------------------ ‫لقد انتظرتك لنصف ساعة.‬ 0
l--- --t-z----u--lini---s--at--. l___ a__________ l_____ s_______ l-a- a-t-z-r-t-k l-n-s- s-e-t-n- -------------------------------- lqad antazaratuk linisf saeatan.
Nu ai telefonul mobil la tine? ‫-لا تح-ل--اتف-ً-جوا---؟‬ ‫___ ت___ ه____ ج______ ‫-ل- ت-م- ه-ت-ا- ج-ا-ا-؟- ------------------------- ‫ألا تحمل هاتفاً جوالاً؟‬ 0
ala -a--il ha-f-a- j-a-aa-? a__ t_____ h______ j_______ a-a t-h-i- h-t-a-n j-a-a-n- --------------------------- ala tahmil hatfaan jwalaan?
Să fii data viitoare punctual! ‫---دق------- -و-د---لم-----قادمة!‬ ‫__ د____ ف_ م____ ا____ ا________ ‫-ن د-ي-ا- ف- م-ع-ك ا-م-ة ا-ق-د-ة-‬ ----------------------------------- ‫كن دقيقاً في موعدك المرة القادمة!‬ 0
k- ---q--n-f- --w--d---al-ar-t ---a----ta! k_ d______ f_ m_______ a______ a__________ k- d-y-a-n f- m-w-i-a- a-m-r-t a-q-d-m-t-! ------------------------------------------ kn dqyqaan fi maweidak almarat alqadimata!
Să iei data viitoare un taxi! ‫خ- سي-رة أ------ ا-----ا-قاد--!‬ ‫__ س____ أ___ ف_ ا____ ا________ ‫-ذ س-ا-ة أ-ر- ف- ا-م-ة ا-ق-د-ة-‬ --------------------------------- ‫خذ سيارة أجرة في المرة القادمة!‬ 0
k--h -a-ara---uj-at-fi--lma-a- a-qa--m--a! k___ s______ '_____ f_ a______ a__________ k-d- s-y-r-t '-j-a- f- a-m-r-t a-q-d-m-t-! ------------------------------------------ khdh sayarat 'ujrat fi almarat alqadimata!
Să iei data viitoare o umbrelă cu tine! ‫--ي-الم-ة-ا-قا-مة--اص-ح--معك---ل--ضد----ط--‬ ‫ ف_ ا____ ا_______ ا____ م__ م___ ض_ ا______ ‫ ف- ا-م-ة ا-ق-د-ة- ا-ط-ب م-ك م-ل- ض- ا-م-ر-‬ --------------------------------------------- ‫ في المرة القادمة: اصطحب معك مظلة ضد المطر!‬ 0
fi-alm-rat-a----imat--a--------m--a- -i---a------da a----! f_ a______ a_________ a_______ m____ m________ d___ a_____ f- a-m-r-t a-q-d-m-t- a-s-a-a- m-e-k m-z-l-t-n d-d- a-m-r- ---------------------------------------------------------- fi almarat alqadimat: aistahab maeak mizalatan dida almtr!
Mâine sunt liber / ă. ‫غ--- -ند- ع---.‬ ‫___ ع___ ع_____ ‫-د-ً ع-د- ع-ل-.- ----------------- ‫غداً عندي عطلة.‬ 0
g-d-a- --ndi e----t-. g_____ e____ e_______ g-d-a- e-n-i e-t-a-a- --------------------- ghdaan eindi eatlata.
Ne întâlnim mâine? ‫-ل -ن-تقي-غ----‬ ‫__ س_____ غ____ ‫-ل س-ل-ق- غ-ً-؟- ----------------- ‫هل سنلتقي غدًا؟‬ 0
hl sana--a---ghd---? h_ s________ g______ h- s-n-l-a-i g-d-n-? -------------------- hl sanaltaqi ghdana?
Îmi pare rău, dar mâine nu pot eu. ‫-ؤسف-ي- --ً- -- -ن-سب--.‬ ‫_______ غ__ ل_ ي________ ‫-ؤ-ف-ي- غ-ً- ل- ي-ا-ب-ي-‬ -------------------------- ‫يؤسفني، غدًا لا يناسبني.‬ 0
ywsfn-,-g--an- -- -un-s-bn-. y______ g_____ l_ y_________ y-s-n-, g-d-n- l- y-n-s-b-i- ---------------------------- ywsfni, ghdana la yunasibni.
Ai planuri pentru weekendul acesta? ‫-ع----خطط -نه-ي--هذا ---سب---‬ ‫_____ خ__ ل_____ ه__ ا________ ‫-ع-د- خ-ط ل-ه-ي- ه-ا ا-أ-ب-ع-‬ ------------------------------- ‫أعندك خطط لنهاية هذا الأسبوع؟‬ 0
a-i-d-k khu-a- -i-i---at hd-- al'--b-e-? a______ k_____ l________ h___ a_________ a-i-d-k k-u-a- l-n-h-y-t h-h- a-'-s-u-a- ---------------------------------------- aeindak khutat linihayat hdha al'asbuea?
Sau ai deja o întâlnire? ‫-م--نك-ع-ى -و--؟‬ ‫__ ا__ ع__ م_____ ‫-م ا-ك ع-ى م-ع-؟- ------------------ ‫ام انك على موعد؟‬ 0
am-'----- -a----m--e-? a_ '_____ e____ m_____ a- '-i-a- e-l-a m-w-d- ---------------------- am 'iinak ealaa mawed?
Îţi propun să ne întâlnim în weekend. ‫-ق-رح--- ن-تق- -ي --اي--الأسبوع.‬ ‫_____ أ_ ن____ ف_ ن____ ا________ ‫-ق-ر- أ- ن-ت-ي ف- ن-ا-ة ا-أ-ب-ع-‬ ---------------------------------- ‫أقترح أن نلتقي في نهاية الأسبوع.‬ 0
a-tar-- '-- na----- f- ni-ayat--l-asb---. a______ '__ n______ f_ n______ a_________ a-t-r-h '-n n-l-a-i f- n-h-y-t a-'-s-u-a- ----------------------------------------- aqtarih 'an naltaqi fi nihayat al'asbuea.
Facem un picnic? ‫أتر-ب ف- -ل---م--نزهة؟‬ ‫_____ ف_ ا_____ ب______ ‫-ت-غ- ف- ا-ق-ا- ب-ز-ة-‬ ------------------------ ‫أترغب في القيام بنزهة؟‬ 0
ata-g----fi---qi-m-b--azihata? a_______ f_ a_____ b__________ a-a-g-a- f- a-q-a- b-n-z-h-t-? ------------------------------ atarghab fi alqiam binazihata?
Mergem la ştrand? ‫ه---ذ-ب--ل- ال--طئ؟‬ ‫__ ن___ إ__ ا_______ ‫-ل ن-ه- إ-ى ا-ش-ط-؟- --------------------- ‫هل نذهب إلى الشاطئ؟‬ 0
hl na--h-- ---laa a-s---y? h_ n______ '_____ a_______ h- n-d-h-b '-i-a- a-s-a-y- -------------------------- hl nadhhab 'iilaa alshaty?
Mergem la munte? ‫ه- --هب--ل---ل-----؟‬ ‫__ ن___ ا__ ا_____ ؟_ ‫-ل ن-ه- ا-ى ا-ج-ا- ؟- ---------------------- ‫هل نذهب الى الجبال ؟‬ 0
hl-n-dh--b ----aa -l--b-l-? h_ n______ '_____ a______ ? h- n-d-h-b '-i-a- a-j-b-l ? --------------------------- hl nadhhab 'iilaa aljibal ?
Te iau de la birou. ‫س-م- -أ-ذ---ن -لمكت-.‬ ‫____ ل____ م_ ا_______ ‫-أ-ر ل-خ-ك م- ا-م-ت-.- ----------------------- ‫سأمر لأخذك من المكتب.‬ 0
s'---r ----kha-h----in -l-a---b. s_____ l__________ m__ a________ s-a-i- l-'-k-a-h-k m-n a-m-k-a-. -------------------------------- s'amir li'akhadhik min almaktab.
Te iau de acasă. ‫-أمر-----ك-م- -ل-نز-.‬ ‫____ ل____ م_ ا_______ ‫-أ-ر ل-خ-ك م- ا-م-ز-.- ----------------------- ‫سأمر لآخذك من المنزل.‬ 0
s----r---ak--d--k-min-al--nzi-. s_____ l_________ m__ a________ s-a-a- l-a-h-d-i- m-n a-m-n-i-. ------------------------------- s'amar liakhadhik min almanzil.
Te iau din staţia de autobuz. ‫سأ-ر--خ-ك-م- موق---لحافلا-.‬ ‫_________ م_ م___ ا_________ ‫-أ-ر-آ-ذ- م- م-ق- ا-ح-ف-ا-.- ----------------------------- ‫سأمرلآخذك من موقف الحافلات.‬ 0
s--mr-----idh----i---aw-i------f-lat. s______________ m__ m_____ a_________ s-a-r-l-k-i-h-k m-n m-w-i- a-h-f-l-t- ------------------------------------- s'amrilakhidhik min mawqif alhafilat.

Trucuri pentru învăţarea limbilor străine

Învăţarea unei limbi noi presupune mereu eforturi. Pronunţia, regulile de gramatică şi vocabularul cer multă disciplină. Dar există diferite trucuri care pot face procesul de învăţare mai uşor! În primul rând, este important să fiţi optimişti. Bucuraţi-vă de ideea de a descoperi o limbă nouă şi experienţe noi! În principiu, puteţi începe prin ceea ce doriţi. Alegeţi tema care vă interesează în mod deosebit. Nu are sens să vă concentraţi prima dată pe ascultare şi exprimare. Puteţi trece pe urmă la lectura şi scrierea textelor. Inventaţi un sistem care se potriveşte stilului şi vieţii dumneavoastră de zi cu zi. În ceea ce priveşte adjectivele, puteţi învăţa antonimele lor în acelaşi timp. Sau puteţi să vă agăţaţi fişe de vocabular în întregul apartament. În timp ce faceţi sport sau când sunteţi la volan, puteţi învăţa cu ajutorul fişierelor audio. Dacă o anumită temă vă pune probleme, lăsaţi-o la o parte. Faceţi o pauză sau învăţaţi altceva! Astfel, nu vă veţi pierde cheful de a învăţa această nouă limbă. A rezolva integrame în noua limbă poate fi la fel de amuzant. Pentru a schimba, puteţi viziona un film în versiunea originală. Citind presa străină, învăţaţi multe despre ţară şi locuitori. Veţi găsi pe Internet numeroase exerciţii, pe lângă cele din cărţile pe care le aveţi. Şi căutaţi prieteni cărora le plac şi lor limbile străine. Nu învăţaţi niciodată noi informaţii izolate, ci mereu într-un context! Repetaţi totul în mod regulat! Astfel, creierul vostru poate memora materia cum trebuie. Şi dacă aţi făcut destulă teorie, pregătiţi-vă valizele! Căci doar printe locutorii nativi, învăţarea este cea mai eficientă. Atunci când călătoriţi, puteţi ţine un jurnal de bord pentru a vă relata experienţele. Cel mai important este să nu renunţaţi niciodată!
Știați?
Coreeana e vorbită de aproximativ 75 de milioane de oameni. Aceștia trăiesc în principal în nordul și sudul Coreei. Cu toate acestea, există minorități coreene și în China sau Japonia. Încă se dezbate cărei familii de limbi îi aparține coreeana. Faptul că această țară e divizată, se vede și în limba celor două țări. Coreea de Sud, de exemplu, adoptă foarte multe cuvinte din engleză. Coreea de Nord nu înțelege, de multe ori, aceste cuvinte. Limbajul standard al celor două țări se bazează pe dialectele regionale ale capitalelor lor. O altă trăsătură a limbii coreene este caracterul său precis. De exemplu, limba indică ce relații au vorbitorii între ei. Asta implică un număr mare de forme de politețe și mulți termeni diferiți pentru gradele de înrudire. Sistemul coreean de scriere este un sistem alfabetic. Literele individuale sunt combinate în silabe, în pătrățele imaginare. În mod special consoanele sunt interesante, funcționând ca imagini prin forma lor. Ele arată ce poziție are gura, limba, palatul gurii și gâtul, în timpul pronunției.