Dicționar de expresii

ro Întâlnire   »   am ቀጠሮ

24 [douăzeci şi patru]

Întâlnire

Întâlnire

24 [ሃያ አራት]

24 [haya ārati]

ቀጠሮ

[k’et’ero]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Amharică Joaca Mai mult
Ai pierdut autobuzul? አው--ሱ አ--ጠ-/ሽ? አውቶቢሱ አመለጠህ/ሽ? አ-ቶ-ሱ አ-ለ-ህ-ሽ- -------------- አውቶቢሱ አመለጠህ/ሽ? 0
āw--obī----mel----h-/s--? āwitobīsu āmelet’ehi/shi? ā-i-o-ī-u ā-e-e-’-h-/-h-? ------------------------- āwitobīsu āmelet’ehi/shi?
Te-am aşteptat o jumătate de oră. ለግማ--ሰ-- ጠበ-ህ--። ለግማሽ ሰዓት ጠበኩህ/ሽ። ለ-ማ- ሰ-ት ጠ-ኩ-/-። ---------------- ለግማሽ ሰዓት ጠበኩህ/ሽ። 0
legim--h---e‘--i-t--b-kuh-----. legimashi se‘ati t’ebekuhi/shi. l-g-m-s-i s-‘-t- t-e-e-u-i-s-i- ------------------------------- legimashi se‘ati t’ebekuhi/shi.
Nu ai telefonul mobil la tine? ሞባይ-ክ(ሽ)ን -ልያዝ-ውም/--ም? ሞባይልክ(ሽ)ን አልያዝከውም/ሽውም? ሞ-ይ-ክ-ሽ-ን አ-ያ-ከ-ም-ሽ-ም- ---------------------- ሞባይልክ(ሽ)ን አልያዝከውም/ሽውም? 0
mob--ili-i(----ni āl---z-k--i-i/-h-w-mi? mobayiliki(shi)ni āliyazikewimi/shiwimi? m-b-y-l-k-(-h-)-i ā-i-a-i-e-i-i-s-i-i-i- ---------------------------------------- mobayiliki(shi)ni āliyazikewimi/shiwimi?
Să fii data viitoare punctual! በ-ቀ-ለ- ጊ----አቱ --ኝ! በሚቀጥለው ጊዜ በሰአቱ ተገኝ! በ-ቀ-ለ- ጊ- በ-አ- ተ-ኝ- ------------------- በሚቀጥለው ጊዜ በሰአቱ ተገኝ! 0
bemīk-et’-l--i gīz- b-se---u-----ny-! bemīk’et’ilewi gīzē bese’ātu tegenyi! b-m-k-e-’-l-w- g-z- b-s-’-t- t-g-n-i- ------------------------------------- bemīk’et’ilewi gīzē bese’ātu tegenyi!
Să iei data viitoare un taxi! በ-ቀጥ-ው ጊ- ታ-- ያ-! በሚቀጥለው ጊዜ ታክሲ ያዝ! በ-ቀ-ለ- ጊ- ታ-ሲ ያ-! ----------------- በሚቀጥለው ጊዜ ታክሲ ያዝ! 0
b-mīk-et-ilewi----ē---k-s- y-zi! bemīk’et’ilewi gīzē takisī yazi! b-m-k-e-’-l-w- g-z- t-k-s- y-z-! -------------------------------- bemīk’et’ilewi gīzē takisī yazi!
Să iei data viitoare o umbrelă cu tine! በሚ---- -ዜ ጃ--- ያዝ! በሚቀጥለው ጊዜ ጃንጥላ ያዝ! በ-ቀ-ለ- ጊ- ጃ-ጥ- ያ-! ------------------ በሚቀጥለው ጊዜ ጃንጥላ ያዝ! 0
b-----et’-l-wi ---- ja-i-’i-a -a-i! bemīk’et’ilewi gīzē janit’ila yazi! b-m-k-e-’-l-w- g-z- j-n-t-i-a y-z-! ----------------------------------- bemīk’et’ilewi gīzē janit’ila yazi!
Mâine sunt liber / ă. ነገ --ፍት ነ-። ነገ እረፍት ነኝ። ነ- እ-ፍ- ነ-። ----------- ነገ እረፍት ነኝ። 0
n-ge--r-f-ti---ny-. nege irefiti nenyi. n-g- i-e-i-i n-n-i- ------------------- nege irefiti nenyi.
Ne întâlnim mâine? ነገ-እ---ኝ? ነገ እንገናኝ? ነ- እ-ገ-ኝ- --------- ነገ እንገናኝ? 0
ne-- in-gen-ny-? nege inigenanyi? n-g- i-i-e-a-y-? ---------------- nege inigenanyi?
Îmi pare rău, dar mâine nu pot eu. አዝና--!ነገ-አል---። አዝናለው!ነገ አልችልም። አ-ና-ው-ነ- አ-ች-ም- --------------- አዝናለው!ነገ አልችልም። 0
āzin----i!nege -l------mi. āzinalewi!nege ālichilimi. ā-i-a-e-i-n-g- ā-i-h-l-m-. -------------------------- āzinalewi!nege ālichilimi.
Ai planuri pentru weekendul acesta? ለ---- -ጨ---ቀ---እቅ----ህ-ሽ? ለሳምንቱ መጨረሻ ቀኖች እቅድ አለህ/ሽ? ለ-ም-ቱ መ-ረ- ቀ-ች እ-ድ አ-ህ-ሽ- ------------------------- ለሳምንቱ መጨረሻ ቀኖች እቅድ አለህ/ሽ? 0
lesam-n-----ech’er---- ---n---- i--i----l-h-/s--? lesaminitu mech’eresha k’enochi ik’idi ālehi/shi? l-s-m-n-t- m-c-’-r-s-a k-e-o-h- i-’-d- ā-e-i-s-i- ------------------------------------------------- lesaminitu mech’eresha k’enochi ik’idi ālehi/shi?
Sau ai deja o întâlnire? ወይም -ስ--መህ/- -ጠሮ-ይ-ካል-ሻ-? ወይም አስቀድመህ/ሽ ቀጠሮ ይዘካል/ሻል? ወ-ም አ-ቀ-መ-/- ቀ-ሮ ይ-ካ-/-ል- ------------------------- ወይም አስቀድመህ/ሽ ቀጠሮ ይዘካል/ሻል? 0
w--im---sik--d--e------ k-et’e-o yi-e--li-----i? weyimi āsik’edimehi/shi k’et’ero yizekali/shali? w-y-m- ā-i-’-d-m-h-/-h- k-e-’-r- y-z-k-l-/-h-l-? ------------------------------------------------ weyimi āsik’edimehi/shi k’et’ero yizekali/shali?
Îţi propun să ne întâlnim în weekend. በ-ም-ቱ -ጨረ--------ነው እ- -ምለ-። በሳምንቱ መጨረሻ እንገናኝ ነው እኔ የምለው። በ-ም-ቱ መ-ረ- እ-ገ-ኝ ነ- እ- የ-ለ-። ---------------------------- በሳምንቱ መጨረሻ እንገናኝ ነው እኔ የምለው። 0
be---in--u-m--h’----h----ig---nyi----i -nē--e--l--i. besaminitu mech’eresha inigenanyi newi inē yemilewi. b-s-m-n-t- m-c-’-r-s-a i-i-e-a-y- n-w- i-ē y-m-l-w-. ---------------------------------------------------- besaminitu mech’eresha inigenanyi newi inē yemilewi.
Facem un picnic? ሽ----ብ--- --ላ-？ ሽርሽር ብንሄድ ይሻላል？ ሽ-ሽ- ብ-ሄ- ይ-ላ-？ --------------- ሽርሽር ብንሄድ ይሻላል？ 0
shirish-r- bi----di yis----li？ shirishiri binihēdi yishalali？ s-i-i-h-r- b-n-h-d- y-s-a-a-i- ------------------------------ shirishiri binihēdi yishalali？
Mergem la ştrand? ወደ-ባ-ር ዳ-ቻ-ብን-- -ሻላል? ወደ ባህር ዳርቻ ብንሄድ ይሻላል? ወ- ባ-ር ዳ-ቻ ብ-ሄ- ይ-ላ-? --------------------- ወደ ባህር ዳርቻ ብንሄድ ይሻላል? 0
w-d-------i--a-ich- b-nih-d--y-s---a--? wede bahiri daricha binihēdi yishalali? w-d- b-h-r- d-r-c-a b-n-h-d- y-s-a-a-i- --------------------------------------- wede bahiri daricha binihēdi yishalali?
Mergem la munte? ወ--ተ---- -ንሄ- ይ--ል? ወደ ተራራዎቹ ብንሄድ ይሻላል? ወ- ተ-ራ-ቹ ብ-ሄ- ይ-ላ-? ------------------- ወደ ተራራዎቹ ብንሄድ ይሻላል? 0
w--e--e---awo--u-b-nihē-- yi-h----i? wede terarawochu binihēdi yishalali? w-d- t-r-r-w-c-u b-n-h-d- y-s-a-a-i- ------------------------------------ wede terarawochu binihēdi yishalali?
Te iau de la birou. ከቢ- መ-ቼ-እወ---ለ----ለው። ከቢሮ መጥቼ እወስድካለው/ ሻለው። ከ-ሮ መ-ቼ እ-ስ-ካ-ው- ሻ-ው- --------------------- ከቢሮ መጥቼ እወስድካለው/ ሻለው። 0
ke-īro --t’ich- iwe-id-ka-ew-/-s---ew-. kebīro met’ichē iwesidikalewi/ shalewi. k-b-r- m-t-i-h- i-e-i-i-a-e-i- s-a-e-i- --------------------------------------- kebīro met’ichē iwesidikalewi/ shalewi.
Te iau de acasă. ከቤት-መ---------ው-----። ከቤት መጥቼ እወስድካለው/ ሻለው። ከ-ት መ-ቼ እ-ስ-ካ-ው- ሻ-ው- --------------------- ከቤት መጥቼ እወስድካለው/ ሻለው። 0
ke-ē-i m--’-c-- i--s-dikalewi/-sh-l---. kebēti met’ichē iwesidikalewi/ shalewi. k-b-t- m-t-i-h- i-e-i-i-a-e-i- s-a-e-i- --------------------------------------- kebēti met’ichē iwesidikalewi/ shalewi.
Te iau din staţia de autobuz. ከ-ቶቢስ ማ-ሚያ--- እወስድካ-----ለ-። ከአቶቢስ ማቆሚያ ጋር እወስድካለው/ ሻለው። ከ-ቶ-ስ ማ-ሚ- ጋ- እ-ስ-ካ-ው- ሻ-ው- --------------------------- ከአቶቢስ ማቆሚያ ጋር እወስድካለው/ ሻለው። 0
k-’--o--s----k’--ī-- g----iw---di-a-e-i- -h-lewi. ke’ātobīsi mak’omīya gari iwesidikalewi/ shalewi. k-’-t-b-s- m-k-o-ī-a g-r- i-e-i-i-a-e-i- s-a-e-i- ------------------------------------------------- ke’ātobīsi mak’omīya gari iwesidikalewi/ shalewi.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Trucuri pentru învăţarea limbilor străine

Învăţarea unei limbi noi presupune mereu eforturi. Pronunţia, regulile de gramatică şi vocabularul cer multă disciplină. Dar există diferite trucuri care pot face procesul de învăţare mai uşor! În primul rând, este important să fiţi optimişti. Bucuraţi-vă de ideea de a descoperi o limbă nouă şi experienţe noi! În principiu, puteţi începe prin ceea ce doriţi. Alegeţi tema care vă interesează în mod deosebit. Nu are sens să vă concentraţi prima dată pe ascultare şi exprimare. Puteţi trece pe urmă la lectura şi scrierea textelor. Inventaţi un sistem care se potriveşte stilului şi vieţii dumneavoastră de zi cu zi. În ceea ce priveşte adjectivele, puteţi învăţa antonimele lor în acelaşi timp. Sau puteţi să vă agăţaţi fişe de vocabular în întregul apartament. În timp ce faceţi sport sau când sunteţi la volan, puteţi învăţa cu ajutorul fişierelor audio. Dacă o anumită temă vă pune probleme, lăsaţi-o la o parte. Faceţi o pauză sau învăţaţi altceva! Astfel, nu vă veţi pierde cheful de a învăţa această nouă limbă. A rezolva integrame în noua limbă poate fi la fel de amuzant. Pentru a schimba, puteţi viziona un film în versiunea originală. Citind presa străină, învăţaţi multe despre ţară şi locuitori. Veţi găsi pe Internet numeroase exerciţii, pe lângă cele din cărţile pe care le aveţi. Şi căutaţi prieteni cărora le plac şi lor limbile străine. Nu învăţaţi niciodată noi informaţii izolate, ci mereu într-un context! Repetaţi totul în mod regulat! Astfel, creierul vostru poate memora materia cum trebuie. Şi dacă aţi făcut destulă teorie, pregătiţi-vă valizele! Căci doar printe locutorii nativi, învăţarea este cea mai eficientă. Atunci când călătoriţi, puteţi ţine un jurnal de bord pentru a vă relata experienţele. Cel mai important este să nu renunţaţi niciodată!
Știați?
Coreeana e vorbită de aproximativ 75 de milioane de oameni. Aceștia trăiesc în principal în nordul și sudul Coreei. Cu toate acestea, există minorități coreene și în China sau Japonia. Încă se dezbate cărei familii de limbi îi aparține coreeana. Faptul că această țară e divizată, se vede și în limba celor două țări. Coreea de Sud, de exemplu, adoptă foarte multe cuvinte din engleză. Coreea de Nord nu înțelege, de multe ori, aceste cuvinte. Limbajul standard al celor două țări se bazează pe dialectele regionale ale capitalelor lor. O altă trăsătură a limbii coreene este caracterul său precis. De exemplu, limba indică ce relații au vorbitorii între ei. Asta implică un număr mare de forme de politețe și mulți termeni diferiți pentru gradele de înrudire. Sistemul coreean de scriere este un sistem alfabetic. Literele individuale sunt combinate în silabe, în pătrățele imaginare. În mod special consoanele sunt interesante, funcționând ca imagini prin forma lor. Ele arată ce poziție are gura, limba, palatul gurii și gâtul, în timpul pronunției.