Dicționar de expresii

ro Conjuncţii 2   »   lv Saikļi 2

95 [nouăzeci şi cinci]

Conjuncţii 2

Conjuncţii 2

95 [deviņdesmit pieci]

Saikļi 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Letonă Joaca Mai mult
De când nu mai lucrează? K-p- ---- ---ka v--- -ai-- ne-t-ād-? K--- k--- l---- v--- v---- n-------- K-p- k-r- l-i-a v-ņ- v-i-s n-s-r-d-? ------------------------------------ Kopš kura laika viņa vairs nestrādā? 0
De la nunta ei? Ko-š i- p---ē---i--? K--- i- p----------- K-p- i- p-e-ē-u-i-s- -------------------- Kopš ir precējusies? 0
Da, nu mai lucrează de când s-a căsătorit. Jā,---ņ- --i-s nes--ā-ā, ko-- ---prec-ju--e-. J-- v--- v---- n-------- k--- i- p----------- J-, v-ņ- v-i-s n-s-r-d-, k-p- i- p-e-ē-u-i-s- --------------------------------------------- Jā, viņa vairs nestrādā, kopš ir precējusies. 0
De când s-a căsătorit, nu mai lucrează. Kopš v-ņa i--pr--ē-u-ie-- -iņa va--- --s---dā. K--- v--- i- p----------- v--- v---- n-------- K-p- v-ņ- i- p-e-ē-u-i-s- v-ņ- v-i-s n-s-r-d-. ---------------------------------------------- Kopš viņa ir precējusies, viņa vairs nestrādā. 0
De când se cunosc, sunt fericiţi. Ko-- vi-i-paz-------ns---r-,--iņ- ---l-i-īgi. K--- v--- p----- v---- o---- v--- i- l------- K-p- v-ņ- p-z-s- v-e-s o-r-, v-ņ- i- l-i-ī-i- --------------------------------------------- Kopš viņi pazīst viens otru, viņi ir laimīgi. 0
De când au copii, ies rar în oraş. Ko-š -iņ-em-ir-bēr--,--i-i re-- ---t -u------t. K--- v----- i- b----- v--- r--- k--- k-- i----- K-p- v-ņ-e- i- b-r-i- v-ņ- r-t- k-u- k-r i-i-t- ----------------------------------------------- Kopš viņiem ir bērni, viņi reti kaut kur iziet. 0
Când vorbeşte la telefon? Kad --ņ----n- -a----efo--? K-- v--- r--- p- t-------- K-d v-ņ- r-n- p- t-l-f-n-? -------------------------- Kad viņa runā pa telefonu? 0
În timpul drumului? Br--ciena-lai-ā? B-------- l----- B-a-c-e-a l-i-ā- ---------------- Brauciena laikā? 0
Da, în timp ce conduce. Jā,-k-d ---- brauc-a--m-šīn-. J-- k-- v--- b---- a- m------ J-, k-d v-ņ- b-a-c a- m-š-n-. ----------------------------- Jā, kad viņa brauc ar mašīnu. 0
Vorbeşte la telefon în timp ce conduce. Vi-----n- p--te-e-o-u, k-- ---uc -r-maš---. V--- r--- p- t-------- k-- b---- a- m------ V-ņ- r-n- p- t-l-f-n-, k-d b-a-c a- m-š-n-. ------------------------------------------- Viņa runā pa telefonu, kad brauc ar mašīnu. 0
Se uită la televizor în timp ce calcă. Viņa sk-tās -e-ev-z---- -ad gludina. V--- s----- t---------- k-- g------- V-ņ- s-a-ā- t-l-v-z-r-, k-d g-u-i-a- ------------------------------------ Viņa skatās televizoru, kad gludina. 0
Ascultă muzică în timp ce-şi face lecţiile. V--a -lau--s-mūzik-------pi-d---z-e--m--. V--- k------ m------ k-- p---- u--------- V-ņ- k-a-s-s m-z-k-, k-d p-l-a u-d-v-m-s- ----------------------------------------- Viņa klausās mūziku, kad pilda uzdevumus. 0
Nu văd nimic dacă nu am ochelari. E- n-ko--er-d--- -a-m---n-v bri-ļu. E- n--- n------- j- m-- n-- b------ E- n-k- n-r-d-u- j- m-n n-v b-i-ļ-. ----------------------------------- Es neko neredzu, ja man nav briļļu. 0
Nu înţeleg nimic dacă muzica este aşa tare. E- n-k---e-a------ ---m----a -r---k -ka-a. E- n--- n--------- j- m----- i- t-- s----- E- n-k- n-s-p-o-u- j- m-z-k- i- t-k s-a-a- ------------------------------------------ Es neko nesaprotu, ja mūzika ir tik skaļa. 0
Nu miros nimic dacă sunt răcit. E- ---o--e--ožu------an -r i-snas. E- n--- n------- j- m-- i- i------ E- n-k- n-s-o-u- j- m-n i- i-s-a-. ---------------------------------- Es neko nesaožu, ja man ir iesnas. 0
Luăm un taxi dacă plouă. Mē- ņe-s-m ta----e-r-- -a -īs --et--. M-- ņ----- t---------- j- l-- l------ M-s ņ-m-i- t-k-o-e-r-, j- l-s l-e-u-. ------------------------------------- Mēs ņemsim taksometru, ja līs lietus. 0
Călătorim în jurul lumii dacă câştigăm la loto. M-s---ceļ-s----asauli, -a-l---ēs-m -o-----ā. M-- a-------- p------- j- l------- l-------- M-s a-c-ļ-s-m p-s-u-i- j- l-i-ē-i- l-t-r-j-. -------------------------------------------- Mēs apceļosim pasauli, ja laimēsim loterijā. 0
Începem să mâncăm dacă nu vine în curând. Mē- sāk-im-ē-t, -- v-ņa-d--z --b-s-kl-t. M-- s----- ē--- j- v--- d--- n---- k---- M-s s-k-i- ē-t- j- v-ņ- d-ī- n-b-s k-ā-. ---------------------------------------- Mēs sāksim ēst, ja viņa drīz nebūs klāt. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile Uniunii Europene

Uniunea Europeană numără astăzi peste 25 de state. În viitor, vor fi şi mai multe. O ţară devine membră alături de limba sa. Astăzi, se vorbesc 20 de limbi diferite în Uniunea Europeană. Toate limbile Uniunii Europene au drepturi egale. Această diversitate a limbilor este fascinantă. Dar poate duce şi la probleme. Scepticii cred că numărul mare de limbi este un obstacol pentru Uniunea Europeana. Împiedică colaborarea eficientă. Mulţi cred că ar trebui să existe o limbă comună. Aceasta ar pemite tuturor ţărilor să se înţeleagă între ele. Dar nu este atât de simplu. Nu putem numi nicio limbă unică oficială. Celelalte limbi s-ar simţi dezavantajate. Iar în Europa, nu există nicio limbă cu adevărat neutră. O limbă artificială ca Esperanto nu funcţionează. Pentru că limbile reflectă mereu cultura ţării. De aceea nicio ţară nu vrea să renunţe la limba sa. Ţările consideră că limba lor face parte din identitatea lor. Politica lingvistică este un punct important pe agenda UE. Există chiar şi un comisar pentru multilingvism. Uniunea Europeană are majoritatea traducătorilor şi interpreţilor din lume. În jur de 3500 de persoane lucrează pentru a face un acord posibil. În ciuda acestui lucru, documentele nu pot fi mereu traduse. Ar costa prea mulţi bani şi timp. Majoritatea documentelor sunt traduse doar în câteva limbi. Numărul crescut de limbi este una dintre cele mai mari provocări ale UE. Europa trebuie să se unească dar fără a-şi pierde numeroasele identităţi!