Dicționar de expresii

ro Întâlnire   »   sl Zmenek

24 [douăzeci şi patru]

Întâlnire

Întâlnire

24 [štiriindvajset]

Zmenek

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
Ai pierdut autobuzul? A---si-z-m-d-l(a- av-o--s? A__ s_ z_________ a_______ A-i s- z-m-d-l-a- a-t-b-s- -------------------------- Ali si zamudil(a) avtobus? 0
Te-am aşteptat o jumătate de oră. P-l-ure--e-----čaka----. P__ u__ s__ t_ č________ P-l u-e s-m t- č-k-l-a-. ------------------------ Pol ure sem te čakal(a). 0
Nu ai telefonul mobil la tine? Nim----ri s-b- m---l-e-a tel-fo-a? N____ p__ s___ m________ t________ N-m-š p-i s-b- m-b-l-e-a t-l-f-n-? ---------------------------------- Nimaš pri sebi mobilnega telefona? 0
Să fii data viitoare punctual! Bod- n-s----ji---oč-n /---čna! B___ n_________ t____ / t_____ B-d- n-s-e-n-i- t-č-n / t-č-a- ------------------------------ Bodi naslednjič točen / točna! 0
Să iei data viitoare un taxi! Vz----n--led-ji--t----! V____ n_________ t_____ V-e-i n-s-e-n-i- t-k-i- ----------------------- Vzemi naslednjič taksi! 0
Să iei data viitoare o umbrelă cu tine! V--m- na---d---č s s----de-nik! V____ n_________ s s___ d______ V-e-i n-s-e-n-i- s s-b- d-ž-i-! ------------------------------- Vzemi naslednjič s sabo dežnik! 0
Mâine sunt liber / ă. Ju-ri --am-pros--. J____ i___ p______ J-t-i i-a- p-o-t-. ------------------ Jutri imam prosto. 0
Ne întâlnim mâine? Ali s---ob--a jutri? A__ s_ d_____ j_____ A-i s- d-b-v- j-t-i- -------------------- Ali se dobiva jutri? 0
Îmi pare rău, dar mâine nu pot eu. Žal mi--e,---p-- jutr- n---orem. Ž__ m_ j__ a____ j____ n_ m_____ Ž-l m- j-, a-p-k j-t-i n- m-r-m- -------------------------------- Žal mi je, ampak jutri ne morem. 0
Ai planuri pentru weekendul acesta? A-----a- za-t- -ik--- -- k--š-o ---e---st? A__ i___ z_ t_ v_____ ž_ k_____ o_________ A-i i-a- z- t- v-k-n- ž- k-k-n- o-v-z-o-t- ------------------------------------------ Ali imaš za ta vikend že kakšno obveznost? 0
Sau ai deja o întâlnire? Al---- -e -ma--d----o---n----g-----ek? A__ p_ ž_ i___ d_________ d___ z______ A-i p- ž- i-a- d-g-v-r-e- d-u- z-e-e-? -------------------------------------- Ali pa že imaš dogovorjen drug zmenek? 0
Îţi propun să ne întâlnim în weekend. Pr--la--m,-da-s- --bi-o---obiv-- t- ---en-. P_________ d_ s_ d_____ (_______ t_ v______ P-e-l-g-m- d- s- d-b-m- (-o-i-a- t- v-k-n-. ------------------------------------------- Predlagam, da se dobimo (dobiva) ta vikend. 0
Facem un picnic? B-----li---m-----pi-ni-? B_ i____ (______ p______ B- i-e-i (-m-l-) p-k-i-? ------------------------ Bi imeli (imela) piknik? 0
Mergem la ştrand? Bi -li -šla)-na-pl-ž-? B_ š__ (____ n_ p_____ B- š-i (-l-) n- p-a-o- ---------------------- Bi šli (šla) na plažo? 0
Mergem la munte? Bi ------la--- hrib-? B_ š__ (____ v h_____ B- š-i (-l-) v h-i-e- --------------------- Bi šli (šla) v hribe? 0
Te iau de la birou. Pr-š-l -------- v p-s-r--. P_____ b__ p___ v p_______ P-i-e- b-m p-t- v p-s-r-o- -------------------------- Prišel bom pote v pisarno. 0
Te iau de acasă. P-išel bom--ote -a dom. P_____ b__ p___ n_ d___ P-i-e- b-m p-t- n- d-m- ----------------------- Prišel bom pote na dom. 0
Te iau din staţia de autobuz. Pri-el-bom-pot- n----tobu-n--post-j-. P_____ b__ p___ n_ a________ p_______ P-i-e- b-m p-t- n- a-t-b-s-o p-s-a-o- ------------------------------------- Prišel bom pote na avtobusno postajo. 0

Trucuri pentru învăţarea limbilor străine

Învăţarea unei limbi noi presupune mereu eforturi. Pronunţia, regulile de gramatică şi vocabularul cer multă disciplină. Dar există diferite trucuri care pot face procesul de învăţare mai uşor! În primul rând, este important să fiţi optimişti. Bucuraţi-vă de ideea de a descoperi o limbă nouă şi experienţe noi! În principiu, puteţi începe prin ceea ce doriţi. Alegeţi tema care vă interesează în mod deosebit. Nu are sens să vă concentraţi prima dată pe ascultare şi exprimare. Puteţi trece pe urmă la lectura şi scrierea textelor. Inventaţi un sistem care se potriveşte stilului şi vieţii dumneavoastră de zi cu zi. În ceea ce priveşte adjectivele, puteţi învăţa antonimele lor în acelaşi timp. Sau puteţi să vă agăţaţi fişe de vocabular în întregul apartament. În timp ce faceţi sport sau când sunteţi la volan, puteţi învăţa cu ajutorul fişierelor audio. Dacă o anumită temă vă pune probleme, lăsaţi-o la o parte. Faceţi o pauză sau învăţaţi altceva! Astfel, nu vă veţi pierde cheful de a învăţa această nouă limbă. A rezolva integrame în noua limbă poate fi la fel de amuzant. Pentru a schimba, puteţi viziona un film în versiunea originală. Citind presa străină, învăţaţi multe despre ţară şi locuitori. Veţi găsi pe Internet numeroase exerciţii, pe lângă cele din cărţile pe care le aveţi. Şi căutaţi prieteni cărora le plac şi lor limbile străine. Nu învăţaţi niciodată noi informaţii izolate, ci mereu într-un context! Repetaţi totul în mod regulat! Astfel, creierul vostru poate memora materia cum trebuie. Şi dacă aţi făcut destulă teorie, pregătiţi-vă valizele! Căci doar printe locutorii nativi, învăţarea este cea mai eficientă. Atunci când călătoriţi, puteţi ţine un jurnal de bord pentru a vă relata experienţele. Cel mai important este să nu renunţaţi niciodată!
Știați?
Coreeana e vorbită de aproximativ 75 de milioane de oameni. Aceștia trăiesc în principal în nordul și sudul Coreei. Cu toate acestea, există minorități coreene și în China sau Japonia. Încă se dezbate cărei familii de limbi îi aparține coreeana. Faptul că această țară e divizată, se vede și în limba celor două țări. Coreea de Sud, de exemplu, adoptă foarte multe cuvinte din engleză. Coreea de Nord nu înțelege, de multe ori, aceste cuvinte. Limbajul standard al celor două țări se bazează pe dialectele regionale ale capitalelor lor. O altă trăsătură a limbii coreene este caracterul său precis. De exemplu, limba indică ce relații au vorbitorii între ei. Asta implică un număr mare de forme de politețe și mulți termeni diferiți pentru gradele de înrudire. Sistemul coreean de scriere este un sistem alfabetic. Literele individuale sunt combinate în silabe, în pătrățele imaginare. În mod special consoanele sunt interesante, funcționând ca imagini prin forma lor. Ele arată ce poziție are gura, limba, palatul gurii și gâtul, în timpul pronunției.