Dicționar de expresii

ro Întâlnire   »   hr Sastanak

24 [douăzeci şi patru]

Întâlnire

Întâlnire

24 [dvadeset i četiri]

Sastanak

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Croată Joaca Mai mult
Ai pierdut autobuzul? J-si-----r--us----/ pro------- -ut-bus? J___ l_ p________ / p_________ a_______ J-s- l- p-o-u-t-o / p-o-u-t-l- a-t-b-s- --------------------------------------- Jesi li propustio / propustila autobus? 0
Te-am aşteptat o jumătate de oră. Č-k-- ---ek-l- -am ---pol- sa--. Č____ / Č_____ s__ t_ p___ s____ Č-k-o / Č-k-l- s-m t- p-l- s-t-. -------------------------------- Čekao / Čekala sam te pola sata. 0
Nu ai telefonul mobil la tine? N--a- mo--t-l k-d-seb-? N____ m______ k__ s____ N-m-š m-b-t-l k-d s-b-? ----------------------- Nemaš mobitel kod sebe? 0
Să fii data viitoare punctual! S------i-pu---ud---oč--! S_______ p__ b___ t_____ S-j-d-ć- p-t b-d- t-č-n- ------------------------ Sljedeći put budi točan! 0
Să iei data viitoare un taxi! Slje-eći pu- --mi--ak--! S_______ p__ u___ t_____ S-j-d-ć- p-t u-m- t-k-i- ------------------------ Sljedeći put uzmi taksi! 0
Să iei data viitoare o umbrelă cu tine! Sl-e-eći--ut-pon----ki-obran! S_______ p__ p_____ k________ S-j-d-ć- p-t p-n-s- k-š-b-a-! ----------------------------- Sljedeći put ponesi kišobran! 0
Mâine sunt liber / ă. S-t---i-am-sl-bodno. S____ i___ s________ S-t-a i-a- s-o-o-n-. -------------------- Sutra imam slobodno. 0
Ne întâlnim mâine? Hoć--- -i-se s-t----------? H_____ l_ s_ s____ s_______ H-ć-m- l- s- s-t-a s-s-a-i- --------------------------- Hoćemo li se sutra sastati? 0
Îmi pare rău, dar mâine nu pot eu. Ž---mi j-,-sutra -e mo-u. Ž__ m_ j__ s____ n_ m____ Ž-o m- j-, s-t-a n- m-g-. ------------------------- Žao mi je, sutra ne mogu. 0
Ai planuri pentru weekendul acesta? Ima- li ---o--- ---e-- --ć-n-št----ani----? I___ l_ z_ o___ v_____ v__ n____ p_________ I-a- l- z- o-a- v-k-n- v-ć n-š-o p-a-i-a-o- ------------------------------------------- Imaš li za ovaj vikend već nešto planirano? 0
Sau ai deja o întâlnire? I-- i----već d--ovo-en sa----a-? I__ i___ v__ d________ s________ I-i i-a- v-ć d-g-v-r-n s-s-a-a-? -------------------------------- Ili imaš već dogovoren sastanak? 0
Îţi propun să ne întâlnim în weekend. Pr---a-em-da se-nađemo za-vi-e-d. P________ d_ s_ n_____ z_ v______ P-e-l-ž-m d- s- n-đ-m- z- v-k-n-. --------------------------------- Predlažem da se nađemo za vikend. 0
Facem un picnic? Hoć--o--i-n--pik-i-? H_____ l_ n_ p______ H-ć-m- l- n- p-k-i-? -------------------- Hoćemo li na piknik? 0
Mergem la ştrand? H-ć-mo--i--- od-e-ti-d---l-ž-? H_____ l_ s_ o______ d_ p_____ H-ć-m- l- s- o-v-s-i d- p-a-e- ------------------------------ Hoćemo li se odvesti do plaže? 0
Mergem la munte? H---m- l- --- u pl-ni--? H_____ l_ i__ u p_______ H-ć-m- l- i-i u p-a-i-e- ------------------------ Hoćemo li ići u planine? 0
Te iau de la birou. Do-- ----o tebe-- -re-. D___ ć_ p_ t___ u u____ D-ć- ć- p- t-b- u u-e-. ----------------------- Doći ću po tebe u ured. 0
Te iau de acasă. D----ću-p- te-- -o--. D___ ć_ p_ t___ d____ D-ć- ć- p- t-b- d-m-. --------------------- Doći ću po tebe doma. 0
Te iau din staţia de autobuz. D--- -- p--t-b---a -u---usnu---ani-u. D___ ć_ p_ t___ n_ a________ s_______ D-ć- ć- p- t-b- n- a-t-b-s-u s-a-i-u- ------------------------------------- Doći ću po tebe na autobusnu stanicu. 0

Trucuri pentru învăţarea limbilor străine

Învăţarea unei limbi noi presupune mereu eforturi. Pronunţia, regulile de gramatică şi vocabularul cer multă disciplină. Dar există diferite trucuri care pot face procesul de învăţare mai uşor! În primul rând, este important să fiţi optimişti. Bucuraţi-vă de ideea de a descoperi o limbă nouă şi experienţe noi! În principiu, puteţi începe prin ceea ce doriţi. Alegeţi tema care vă interesează în mod deosebit. Nu are sens să vă concentraţi prima dată pe ascultare şi exprimare. Puteţi trece pe urmă la lectura şi scrierea textelor. Inventaţi un sistem care se potriveşte stilului şi vieţii dumneavoastră de zi cu zi. În ceea ce priveşte adjectivele, puteţi învăţa antonimele lor în acelaşi timp. Sau puteţi să vă agăţaţi fişe de vocabular în întregul apartament. În timp ce faceţi sport sau când sunteţi la volan, puteţi învăţa cu ajutorul fişierelor audio. Dacă o anumită temă vă pune probleme, lăsaţi-o la o parte. Faceţi o pauză sau învăţaţi altceva! Astfel, nu vă veţi pierde cheful de a învăţa această nouă limbă. A rezolva integrame în noua limbă poate fi la fel de amuzant. Pentru a schimba, puteţi viziona un film în versiunea originală. Citind presa străină, învăţaţi multe despre ţară şi locuitori. Veţi găsi pe Internet numeroase exerciţii, pe lângă cele din cărţile pe care le aveţi. Şi căutaţi prieteni cărora le plac şi lor limbile străine. Nu învăţaţi niciodată noi informaţii izolate, ci mereu într-un context! Repetaţi totul în mod regulat! Astfel, creierul vostru poate memora materia cum trebuie. Şi dacă aţi făcut destulă teorie, pregătiţi-vă valizele! Căci doar printe locutorii nativi, învăţarea este cea mai eficientă. Atunci când călătoriţi, puteţi ţine un jurnal de bord pentru a vă relata experienţele. Cel mai important este să nu renunţaţi niciodată!
Știați?
Coreeana e vorbită de aproximativ 75 de milioane de oameni. Aceștia trăiesc în principal în nordul și sudul Coreei. Cu toate acestea, există minorități coreene și în China sau Japonia. Încă se dezbate cărei familii de limbi îi aparține coreeana. Faptul că această țară e divizată, se vede și în limba celor două țări. Coreea de Sud, de exemplu, adoptă foarte multe cuvinte din engleză. Coreea de Nord nu înțelege, de multe ori, aceste cuvinte. Limbajul standard al celor două țări se bazează pe dialectele regionale ale capitalelor lor. O altă trăsătură a limbii coreene este caracterul său precis. De exemplu, limba indică ce relații au vorbitorii între ei. Asta implică un număr mare de forme de politețe și mulți termeni diferiți pentru gradele de înrudire. Sistemul coreean de scriere este un sistem alfabetic. Literele individuale sunt combinate în silabe, în pătrățele imaginare. În mod special consoanele sunt interesante, funcționând ca imagini prin forma lor. Ele arată ce poziție are gura, limba, palatul gurii și gâtul, în timpul pronunției.