Dicționar de expresii

ro Întâlnire   »   af Afspraak

24 [douăzeci şi patru]

Întâlnire

Întâlnire

24 [vier en twintig]

Afspraak

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Afrikaans Joaca Mai mult
Ai pierdut autobuzul? Het ---di--bus-v-r--s? H__ j_ d__ b__ v______ H-t j- d-e b-s v-r-a-? ---------------------- Het jy die bus verpas? 0
Te-am aşteptat o jumătate de oră. E- -----n-halfuur -l-n---v-r-j----ew-g. E_ h__ ’_ h______ (_____ v__ j__ g_____ E- h-t ’- h-l-u-r (-a-k- v-r j-u g-w-g- --------------------------------------- Ek het ’n halfuur (lank) vir jou gewag. 0
Nu ai telefonul mobil la tine? H---j--ni- -- s-l---n by -ou -i-? H__ j_ n__ ’_ s______ b_ j__ n___ H-t j- n-e ’- s-l-o-n b- j-u n-e- --------------------------------- Het jy nie ’n selfoon by jou nie? 0
Să fii data viitoare punctual! We-s --l--nde-keer b-t-ds! W___ v_______ k___ b______ W-e- v-l-e-d- k-e- b-t-d-! -------------------------- Wees volgende keer betyds! 0
Să iei data viitoare un taxi! N--m-v----nd--kee- -n--a--! N___ v_______ k___ ’_ t____ N-e- v-l-e-d- k-e- ’- t-x-! --------------------------- Neem volgende keer ’n taxi! 0
Să iei data viitoare o umbrelă cu tine! Neem-v-lgen------r ’n s--b---l---am! N___ v_______ k___ ’_ s_______ s____ N-e- v-l-e-d- k-e- ’- s-m-r-e- s-a-! ------------------------------------ Neem volgende keer ’n sambreel saam! 0
Mâine sunt liber / ă. E--h-----re--f. E_ h__ m___ a__ E- h-t m-r- a-. --------------- Ek het môre af. 0
Ne întâlnim mâine? O-t-o---o-- -e--ar-mô--? O______ o__ m_____ m____ O-t-o-t o-s m-k-a- m-r-? ------------------------ Ontmoet ons mekaar môre? 0
Îmi pare rău, dar mâine nu pot eu. Ek-is-------, -ôre-pas-m---i-. E_ i_ j______ m___ p__ m_ n___ E- i- j-m-e-, m-r- p-s m- n-e- ------------------------------ Ek is jammer, môre pas my nie. 0
Ai planuri pentru weekendul acesta? H-t -y-plan-e v-r-die--awee-? H__ j_ p_____ v__ d__ n______ H-t j- p-a-n- v-r d-e n-w-e-? ----------------------------- Het jy planne vir die naweek? 0
Sau ai deja o întâlnire? O- --t-jy--e-d---- --sp--a-? O_ h__ j_ r____ ’_ a________ O- h-t j- r-e-s ’- a-s-r-a-? ---------------------------- Of het jy reeds ’n afspraak? 0
Îţi propun să ne întâlnim în weekend. Ek s----v-or-on- -n-m--- mekaa--di- nawe-k. E_ s___ v___ o__ o______ m_____ d__ n______ E- s-e- v-o- o-s o-t-o-t m-k-a- d-e n-w-e-. ------------------------------------------- Ek stel voor ons ontmoet mekaar die naweek. 0
Facem un picnic? Sal-ons----pi-k--e---ou? S__ o__ ’_ p_______ h___ S-l o-s ’- p-e-n-e- h-u- ------------------------ Sal ons ’n piekniek hou? 0
Mergem la ştrand? S-- --s -t-----toe -aan? S__ o__ s_____ t__ g____ S-l o-s s-r-n- t-e g-a-? ------------------------ Sal ons strand toe gaan? 0
Mergem la munte? Sa- ons--a--i--be-g- --- gaan? S__ o__ n_ d__ b____ t__ g____ S-l o-s n- d-e b-r-e t-e g-a-? ------------------------------ Sal ons na die berge toe gaan? 0
Te iau de la birou. Ek------a----o--b--di- -anto-r. E_ k__ h___ j__ b_ d__ k_______ E- k-m h-a- j-u b- d-e k-n-o-r- ------------------------------- Ek kom haal jou by die kantoor. 0
Te iau de acasă. Ek -om h------- by di- -ui-. E_ k__ h___ j__ b_ d__ h____ E- k-m h-a- j-u b- d-e h-i-. ---------------------------- Ek kom haal jou by die huis. 0
Te iau din staţia de autobuz. E--k-m--a-l jo---y-d-- bus---te. E_ k__ h___ j__ b_ d__ b________ E- k-m h-a- j-u b- d-e b-s-a-t-. -------------------------------- Ek kom haal jou by die bushalte. 0

Trucuri pentru învăţarea limbilor străine

Învăţarea unei limbi noi presupune mereu eforturi. Pronunţia, regulile de gramatică şi vocabularul cer multă disciplină. Dar există diferite trucuri care pot face procesul de învăţare mai uşor! În primul rând, este important să fiţi optimişti. Bucuraţi-vă de ideea de a descoperi o limbă nouă şi experienţe noi! În principiu, puteţi începe prin ceea ce doriţi. Alegeţi tema care vă interesează în mod deosebit. Nu are sens să vă concentraţi prima dată pe ascultare şi exprimare. Puteţi trece pe urmă la lectura şi scrierea textelor. Inventaţi un sistem care se potriveşte stilului şi vieţii dumneavoastră de zi cu zi. În ceea ce priveşte adjectivele, puteţi învăţa antonimele lor în acelaşi timp. Sau puteţi să vă agăţaţi fişe de vocabular în întregul apartament. În timp ce faceţi sport sau când sunteţi la volan, puteţi învăţa cu ajutorul fişierelor audio. Dacă o anumită temă vă pune probleme, lăsaţi-o la o parte. Faceţi o pauză sau învăţaţi altceva! Astfel, nu vă veţi pierde cheful de a învăţa această nouă limbă. A rezolva integrame în noua limbă poate fi la fel de amuzant. Pentru a schimba, puteţi viziona un film în versiunea originală. Citind presa străină, învăţaţi multe despre ţară şi locuitori. Veţi găsi pe Internet numeroase exerciţii, pe lângă cele din cărţile pe care le aveţi. Şi căutaţi prieteni cărora le plac şi lor limbile străine. Nu învăţaţi niciodată noi informaţii izolate, ci mereu într-un context! Repetaţi totul în mod regulat! Astfel, creierul vostru poate memora materia cum trebuie. Şi dacă aţi făcut destulă teorie, pregătiţi-vă valizele! Căci doar printe locutorii nativi, învăţarea este cea mai eficientă. Atunci când călătoriţi, puteţi ţine un jurnal de bord pentru a vă relata experienţele. Cel mai important este să nu renunţaţi niciodată!
Știați?
Coreeana e vorbită de aproximativ 75 de milioane de oameni. Aceștia trăiesc în principal în nordul și sudul Coreei. Cu toate acestea, există minorități coreene și în China sau Japonia. Încă se dezbate cărei familii de limbi îi aparține coreeana. Faptul că această țară e divizată, se vede și în limba celor două țări. Coreea de Sud, de exemplu, adoptă foarte multe cuvinte din engleză. Coreea de Nord nu înțelege, de multe ori, aceste cuvinte. Limbajul standard al celor două țări se bazează pe dialectele regionale ale capitalelor lor. O altă trăsătură a limbii coreene este caracterul său precis. De exemplu, limba indică ce relații au vorbitorii între ei. Asta implică un număr mare de forme de politețe și mulți termeni diferiți pentru gradele de înrudire. Sistemul coreean de scriere este un sistem alfabetic. Literele individuale sunt combinate în silabe, în pătrățele imaginare. În mod special consoanele sunt interesante, funcționând ca imagini prin forma lor. Ele arată ce poziție are gura, limba, palatul gurii și gâtul, în timpul pronunției.