Dicționar de expresii

ro Întâlnire   »   af Afspraak

24 [douăzeci şi patru]

Întâlnire

Întâlnire

24 [vier en twintig]

Afspraak

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Afrikaans Joaca Mai mult
Ai pierdut autobuzul? Het jy-d-----s--erp--? H-- j- d-- b-- v------ H-t j- d-e b-s v-r-a-? ---------------------- Het jy die bus verpas? 0
Te-am aşteptat o jumătate de oră. E--het-’--ha-f--r (l---- ------- g---g. E- h-- ’- h------ (----- v-- j-- g----- E- h-t ’- h-l-u-r (-a-k- v-r j-u g-w-g- --------------------------------------- Ek het ’n halfuur (lank) vir jou gewag. 0
Nu ai telefonul mobil la tine? H-t-jy---e-’n sel--o--b- jou n-e? H-- j- n-- ’- s------ b- j-- n--- H-t j- n-e ’- s-l-o-n b- j-u n-e- --------------------------------- Het jy nie ’n selfoon by jou nie? 0
Să fii data viitoare punctual! W-es--ol-e-d--k--r -e----! W--- v------- k--- b------ W-e- v-l-e-d- k-e- b-t-d-! -------------------------- Wees volgende keer betyds! 0
Să iei data viitoare un taxi! N-em-v-----d-----r--n-ta-i! N--- v------- k--- ’- t---- N-e- v-l-e-d- k-e- ’- t-x-! --------------------------- Neem volgende keer ’n taxi! 0
Să iei data viitoare o umbrelă cu tine! Ne-m-v--gende -e-- ---sa---e-l s-am! N--- v------- k--- ’- s------- s---- N-e- v-l-e-d- k-e- ’- s-m-r-e- s-a-! ------------------------------------ Neem volgende keer ’n sambreel saam! 0
Mâine sunt liber / ă. E--het-m--e --. E- h-- m--- a-- E- h-t m-r- a-. --------------- Ek het môre af. 0
Ne întâlnim mâine? O-tm----o-- m-k--r -ô--? O------ o-- m----- m---- O-t-o-t o-s m-k-a- m-r-? ------------------------ Ontmoet ons mekaar môre? 0
Îmi pare rău, dar mâine nu pot eu. Ek -s ja-mer, m-re-pa--------. E- i- j------ m--- p-- m- n--- E- i- j-m-e-, m-r- p-s m- n-e- ------------------------------ Ek is jammer, môre pas my nie. 0
Ai planuri pentru weekendul acesta? H-t j- pla--e -i- -i- ------? H-- j- p----- v-- d-- n------ H-t j- p-a-n- v-r d-e n-w-e-? ----------------------------- Het jy planne vir die naweek? 0
Sau ai deja o întâlnire? Of -e- -y -e-d- ’- a-s-r--k? O- h-- j- r---- ’- a-------- O- h-t j- r-e-s ’- a-s-r-a-? ---------------------------- Of het jy reeds ’n afspraak? 0
Îţi propun să ne întâlnim în weekend. E-----l--------s-on------mek-a- --e naw---. E- s--- v--- o-- o------ m----- d-- n------ E- s-e- v-o- o-s o-t-o-t m-k-a- d-e n-w-e-. ------------------------------------------- Ek stel voor ons ontmoet mekaar die naweek. 0
Facem un picnic? Sal on- ’n -i-k---- -o-? S-- o-- ’- p------- h--- S-l o-s ’- p-e-n-e- h-u- ------------------------ Sal ons ’n piekniek hou? 0
Mergem la ştrand? Sa- ons --r--d to- g-a-? S-- o-- s----- t-- g---- S-l o-s s-r-n- t-e g-a-? ------------------------ Sal ons strand toe gaan? 0
Mergem la munte? S-l o-s n- --e b---e --e--a-n? S-- o-- n- d-- b---- t-- g---- S-l o-s n- d-e b-r-e t-e g-a-? ------------------------------ Sal ons na die berge toe gaan? 0
Te iau de la birou. E- -om haal -o--by -ie-kanto--. E- k-- h--- j-- b- d-- k------- E- k-m h-a- j-u b- d-e k-n-o-r- ------------------------------- Ek kom haal jou by die kantoor. 0
Te iau de acasă. E--k-- -a-- j-u----d-e-huis. E- k-- h--- j-- b- d-- h---- E- k-m h-a- j-u b- d-e h-i-. ---------------------------- Ek kom haal jou by die huis. 0
Te iau din staţia de autobuz. E--ko- ---l j-- -y --e--u-h----. E- k-- h--- j-- b- d-- b-------- E- k-m h-a- j-u b- d-e b-s-a-t-. -------------------------------- Ek kom haal jou by die bushalte. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Trucuri pentru învăţarea limbilor străine

Învăţarea unei limbi noi presupune mereu eforturi. Pronunţia, regulile de gramatică şi vocabularul cer multă disciplină. Dar există diferite trucuri care pot face procesul de învăţare mai uşor! În primul rând, este important să fiţi optimişti. Bucuraţi-vă de ideea de a descoperi o limbă nouă şi experienţe noi! În principiu, puteţi începe prin ceea ce doriţi. Alegeţi tema care vă interesează în mod deosebit. Nu are sens să vă concentraţi prima dată pe ascultare şi exprimare. Puteţi trece pe urmă la lectura şi scrierea textelor. Inventaţi un sistem care se potriveşte stilului şi vieţii dumneavoastră de zi cu zi. În ceea ce priveşte adjectivele, puteţi învăţa antonimele lor în acelaşi timp. Sau puteţi să vă agăţaţi fişe de vocabular în întregul apartament. În timp ce faceţi sport sau când sunteţi la volan, puteţi învăţa cu ajutorul fişierelor audio. Dacă o anumită temă vă pune probleme, lăsaţi-o la o parte. Faceţi o pauză sau învăţaţi altceva! Astfel, nu vă veţi pierde cheful de a învăţa această nouă limbă. A rezolva integrame în noua limbă poate fi la fel de amuzant. Pentru a schimba, puteţi viziona un film în versiunea originală. Citind presa străină, învăţaţi multe despre ţară şi locuitori. Veţi găsi pe Internet numeroase exerciţii, pe lângă cele din cărţile pe care le aveţi. Şi căutaţi prieteni cărora le plac şi lor limbile străine. Nu învăţaţi niciodată noi informaţii izolate, ci mereu într-un context! Repetaţi totul în mod regulat! Astfel, creierul vostru poate memora materia cum trebuie. Şi dacă aţi făcut destulă teorie, pregătiţi-vă valizele! Căci doar printe locutorii nativi, învăţarea este cea mai eficientă. Atunci când călătoriţi, puteţi ţine un jurnal de bord pentru a vă relata experienţele. Cel mai important este să nu renunţaţi niciodată!
Știați?
Coreeana e vorbită de aproximativ 75 de milioane de oameni. Aceștia trăiesc în principal în nordul și sudul Coreei. Cu toate acestea, există minorități coreene și în China sau Japonia. Încă se dezbate cărei familii de limbi îi aparține coreeana. Faptul că această țară e divizată, se vede și în limba celor două țări. Coreea de Sud, de exemplu, adoptă foarte multe cuvinte din engleză. Coreea de Nord nu înțelege, de multe ori, aceste cuvinte. Limbajul standard al celor două țări se bazează pe dialectele regionale ale capitalelor lor. O altă trăsătură a limbii coreene este caracterul său precis. De exemplu, limba indică ce relații au vorbitorii între ei. Asta implică un număr mare de forme de politețe și mulți termeni diferiți pentru gradele de înrudire. Sistemul coreean de scriere este un sistem alfabetic. Literele individuale sunt combinate în silabe, în pătrățele imaginare. În mod special consoanele sunt interesante, funcționând ca imagini prin forma lor. Ele arată ce poziție are gura, limba, palatul gurii și gâtul, în timpul pronunției.