Dicționar de expresii

ro Întâlnire   »   fa ‫قرار ملاقات‬

24 [douăzeci şi patru]

Întâlnire

Întâlnire

‫24 [بیست و چهار]‬

24 [bist-o-cha-hâr]

‫قرار ملاقات‬

[gharâre molâghât]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Persană Joaca Mai mult
Ai pierdut autobuzul? ‫ب--ا----- نرس---؟‬ ‫__ ا_____ ن_______ ‫-ه ا-و-و- ن-س-د-؟- ------------------- ‫به اتوبوس نرسیدی؟‬ 0
be----bu----------? b_ o_____ n________ b- o-o-u- n-r-s-d-? ------------------- be otobus naresidi?
Te-am aşteptat o jumătate de oră. ‫من-نیم----ت م------- -و-م.‬ ‫__ ن__ س___ م____ ت_ ب_____ ‫-ن ن-م س-ع- م-ت-ر ت- ب-د-.- ---------------------------- ‫من نیم ساعت منتظر تو بودم.‬ 0
m-- -i------t mo---z----t- -----. m__ n__ s____ m________ t_ b_____ m-n n-m s---t m-n-a-e-e t- b-d-m- --------------------------------- man nim sâ-at montazere to budam.
Nu ai telefonul mobil la tine? ‫ت-فن-ه-ر-ه -ا --دت ---ری؟‬ ‫____ ه____ ب_ خ___ ن______ ‫-ل-ن ه-ر-ه ب- خ-د- ن-ا-ی-‬ --------------------------- ‫تلفن همراه با خودت نداری؟‬ 0
t-l---on---amrâ--bâ-k--d-- -----i? t________ h_____ b_ k_____ n______ t-l-p-o-e h-m-â- b- k-o-a- n-d-r-? ---------------------------------- telephone hamrâh bâ khodat nadâri?
Să fii data viitoare punctual! ‫دفع- دیگ---قت شن-- ب---‬ ‫____ د___ و__ ش___ ب____ ‫-ف-ه د-گ- و-ت ش-ا- ب-ش-‬ ------------------------- ‫دفعه دیگر وقت شناس باش!‬ 0
da--e--- -igar-v-ght--he--s -âsh! d_______ d____ v____ s_____ b____ d-f-e-y- d-g-r v-g-t s-e-â- b-s-! --------------------------------- daf-e-ye digar vaght shenâs bâsh!
Să iei data viitoare un taxi! ‫د-عه د-گ---ا تا-س--ب-ا!‬ ‫____ د___ ب_ ت____ ب____ ‫-ف-ه د-گ- ب- ت-ک-ی ب-ا-‬ ------------------------- ‫دفعه دیگر با تاکسی بیا!‬ 0
da--e--e-di-ar-b------ -i-! d_______ d____ b_ t___ b___ d-f-e-y- d-g-r b- t-x- b-â- --------------------------- daf-e-ye digar bâ tâxi biâ!
Să iei data viitoare o umbrelă cu tine! ‫دفع- -ی-ر---ر با --د---یا-ر!‬ ‫____ د___ چ__ ب_ خ___ ب______ ‫-ف-ه د-گ- چ-ر ب- خ-د- ب-ا-ر-‬ ------------------------------ ‫دفعه دیگر چتر با خودت بیاور!‬ 0
d-f-e--e --g-r---k -h--r--â-khod---b-âva-! d_______ d____ y__ c____ b_ k_____ b______ d-f-e-y- d-g-r y-k c-a-r b- k-o-a- b-â-a-! ------------------------------------------ daf-e-ye digar yek chatr bâ khodat biâvar!
Mâine sunt liber / ă. ‫ف-د- -ع-یل --ت--‬ ‫____ ت____ ه_____ ‫-ر-ا ت-ط-ل ه-ت-.- ------------------ ‫فردا تعطیل هستم.‬ 0
fa--â--a-----l h-s-a-. f____ t_______ h______ f-r-â t-----i- h-s-a-. ---------------------- fardâ ta-a-til hastam.
Ne întâlnim mâine? ‫---خ-ا-ی -ردا-قرا-ی -گذا-----‬ ‫_______ ف___ ق____ ب_______ ‬ ‫-ی-خ-ا-ی ف-د- ق-ا-ی ب-ذ-ر-م- ‬ ------------------------------- ‫می‌خواهی فردا قراری بگذاریم؟ ‬ 0
m-k----i ----- gharâr- --gz--i-? m_______ f____ g______ b________ m-k-â-h- f-r-â g-a-â-i b-g-â-i-? -------------------------------- mikhâ-hi fardâ gharâri bogzârim?
Îmi pare rău, dar mâine nu pot eu. ‫-----م،-من----- وقت---ارم-‬ ‫_______ م_ ف___ و__ ن______ ‫-ت-س-م- م- ف-د- و-ت ن-ا-م-‬ ---------------------------- ‫متاسفم، من فردا وقت ندارم.‬ 0
mo-a--s-f--- man---rdâ-vagh--na-â---. m___________ m__ f____ v____ n_______ m-t---s-f-m- m-n f-r-â v-g-t n-d-r-m- ------------------------------------- mota-asefam, man fardâ vaght nadâram.
Ai planuri pentru weekendul acesta? ‫ای---خ- -فته-برنا---ای ---ی؟‬ ‫___ آ__ ه___ ب_____ ا_ د_____ ‫-ی- آ-ر ه-ت- ب-ن-م- ا- د-ر-؟- ------------------------------ ‫این آخر هفته برنامه ای داری؟‬ 0
in ----re -a--e-ba---me---dâri? i_ â_____ h____ b________ d____ i- â-h-r- h-f-e b-r-â-e-e d-r-? ------------------------------- in âkhare hafte barnâme-e dâri?
Sau ai deja o întâlnire? ‫ی- --ن-- ب- -س---رار--ل--ا--دار-؟‬ ‫__ ا____ ب_ ک__ ق___ م_____ د_____ ‫-ا ا-ن-ه ب- ک-ی ق-ا- م-ا-ا- د-ر-؟- ----------------------------------- ‫یا اینکه با کسی قرار ملاقات داری؟‬ 0
yâ -n k- -â----i--h---r--mo-â-----d-ri? y_ i_ k_ b_ k___ g______ m_______ d____ y- i- k- b- k-s- g-a-â-e m-l-g-â- d-r-? --------------------------------------- yâ in ke bâ kasi gharâre molâghât dâri?
Îţi propun să ne întâlnim în weekend. ‫من--یشنها- می--ن- -خر هفته -م-ی-ر-ر- ب----م.‬ ‫__ پ______ م____ آ__ ه___ ه_____ ر_ ب_______ ‫-ن پ-ش-ه-د م-‌-ن- آ-ر ه-ت- ه-د-گ- ر- ب-ی-ی-.- ---------------------------------------------- ‫من پیشنهاد می‌کنم آخر هفته همدیگر را ببینیم.‬ 0
m----is---ah-d-m-kon-- âkh----ha-t--h----ig-- r- --b----. m__ p_________ m______ â_____ h____ h________ r_ b_______ m-n p-s---a-â- m-k-n-m â-h-r- h-f-e h-m-d-g-r r- b-b-n-m- --------------------------------------------------------- man pish-nahâd mikonam âkhare hafte ham-digar râ bebinim.
Facem un picnic? ‫-ی----------پ-- ن-ک بر--م-‬ ‫_______ ب_ پ__ ن__ ب______ ‫-ی-خ-ا-ی ب- پ-ک ن-ک ب-و-م-‬ ---------------------------- ‫می‌خواهی به پیک نیک برویم؟‬ 0
mikhâ-h--b--p-k-n-k -era-i-? m_______ b_ p__ n__ b_______ m-k-â-h- b- p-k n-k b-r-v-m- ---------------------------- mikhâ-hi be pik nik beravim?
Mergem la ştrand? ‫م-‌خ-ا-ی به-س--ل د--ا--ر-ی--‬ ‫_______ ب_ س___ د___ ب______ ‫-ی-خ-ا-ی ب- س-ح- د-ی- ب-و-م-‬ ------------------------------ ‫می‌خواهی به ساحل دریا برویم؟‬ 0
mik------b------le d--yâ-b----im? m_______ b_ s_____ d____ b_______ m-k-â-h- b- s-h-l- d-r-â b-r-v-m- --------------------------------- mikhâ-hi be sâhele daryâ beravim?
Mergem la munte? ‫-ی---اه--ب--ک-ه-ب---م-‬ ‫_______ ب_ ک__ ب______ ‫-ی-خ-ا-ی ب- ک-ه ب-و-م-‬ ------------------------ ‫می‌خواهی به کوه برویم؟‬ 0
m--hâ-h- b--ku- -e-a-im? m_______ b_ k__ b_______ m-k-â-h- b- k-h b-r-v-m- ------------------------ mikhâ-hi be kuh beravim?
Te iau de la birou. ‫-- -ر----ار--(--رون-از --اره---نبا-- --‌آیم-‬ ‫__ د__ ا____ (_____ ا_ ا_____ د_____ م______ ‫-ن د-ب ا-ا-ه (-ی-و- ا- ا-ا-ه- د-ب-ل- م-‌-ی-.- ---------------------------------------------- ‫من درب اداره (بیرون از اداره) دنبالت می‌آیم.‬ 0
m-n da-be-ed--- do---lat------a-. m__ d____ e____ d_______ m_______ m-n d-r-e e-â-e d-n-â-a- m---y-m- --------------------------------- man darbe edâre donbâlat mi-âyam.
Te iau de acasă. ‫---در--خ-ن- د---لت-می‌--م.‬ ‫__ د__ خ___ د_____ م______ ‫-ن د-ب خ-ن- د-ب-ل- م-‌-ی-.- ---------------------------- ‫من درب خانه دنبالت می‌آیم.‬ 0
man--a-be-kh-n- do-----t ---â---. m__ d____ k____ d_______ m_______ m-n d-r-e k-â-e d-n-â-a- m---y-m- --------------------------------- man darbe khâne donbâlat mi-âyam.
Te iau din staţia de autobuz. ‫-ن جلو--------ه -ت--و----با-ت---‌-ی--‬ ‫__ ج___ ا______ ا_____ د_____ م______ ‫-ن ج-و- ا-س-گ-ه ا-و-و- د-ب-ل- م-‌-ی-.- --------------------------------------- ‫من جلوی ایستگاه اتوبوس دنبالت می‌آیم.‬ 0
m-n jelo-e --t--â---oto--s d---â--t-m----am. m__ j_____ i_______ o_____ d_______ m_______ m-n j-l-y- i-t-g-h- o-o-u- d-n-â-a- m---y-m- -------------------------------------------- man jeloye ist-gâhe otobus donbâlat mi-âyam.

Trucuri pentru învăţarea limbilor străine

Învăţarea unei limbi noi presupune mereu eforturi. Pronunţia, regulile de gramatică şi vocabularul cer multă disciplină. Dar există diferite trucuri care pot face procesul de învăţare mai uşor! În primul rând, este important să fiţi optimişti. Bucuraţi-vă de ideea de a descoperi o limbă nouă şi experienţe noi! În principiu, puteţi începe prin ceea ce doriţi. Alegeţi tema care vă interesează în mod deosebit. Nu are sens să vă concentraţi prima dată pe ascultare şi exprimare. Puteţi trece pe urmă la lectura şi scrierea textelor. Inventaţi un sistem care se potriveşte stilului şi vieţii dumneavoastră de zi cu zi. În ceea ce priveşte adjectivele, puteţi învăţa antonimele lor în acelaşi timp. Sau puteţi să vă agăţaţi fişe de vocabular în întregul apartament. În timp ce faceţi sport sau când sunteţi la volan, puteţi învăţa cu ajutorul fişierelor audio. Dacă o anumită temă vă pune probleme, lăsaţi-o la o parte. Faceţi o pauză sau învăţaţi altceva! Astfel, nu vă veţi pierde cheful de a învăţa această nouă limbă. A rezolva integrame în noua limbă poate fi la fel de amuzant. Pentru a schimba, puteţi viziona un film în versiunea originală. Citind presa străină, învăţaţi multe despre ţară şi locuitori. Veţi găsi pe Internet numeroase exerciţii, pe lângă cele din cărţile pe care le aveţi. Şi căutaţi prieteni cărora le plac şi lor limbile străine. Nu învăţaţi niciodată noi informaţii izolate, ci mereu într-un context! Repetaţi totul în mod regulat! Astfel, creierul vostru poate memora materia cum trebuie. Şi dacă aţi făcut destulă teorie, pregătiţi-vă valizele! Căci doar printe locutorii nativi, învăţarea este cea mai eficientă. Atunci când călătoriţi, puteţi ţine un jurnal de bord pentru a vă relata experienţele. Cel mai important este să nu renunţaţi niciodată!
Știați?
Coreeana e vorbită de aproximativ 75 de milioane de oameni. Aceștia trăiesc în principal în nordul și sudul Coreei. Cu toate acestea, există minorități coreene și în China sau Japonia. Încă se dezbate cărei familii de limbi îi aparține coreeana. Faptul că această țară e divizată, se vede și în limba celor două țări. Coreea de Sud, de exemplu, adoptă foarte multe cuvinte din engleză. Coreea de Nord nu înțelege, de multe ori, aceste cuvinte. Limbajul standard al celor două țări se bazează pe dialectele regionale ale capitalelor lor. O altă trăsătură a limbii coreene este caracterul său precis. De exemplu, limba indică ce relații au vorbitorii între ei. Asta implică un număr mare de forme de politețe și mulți termeni diferiți pentru gradele de înrudire. Sistemul coreean de scriere este un sistem alfabetic. Literele individuale sunt combinate în silabe, în pătrățele imaginare. În mod special consoanele sunt interesante, funcționând ca imagini prin forma lor. Ele arată ce poziție are gura, limba, palatul gurii și gâtul, în timpul pronunției.