Dicționar de expresii

ro Zilele săptămânii   »   de Wochentage

9 [nouă]

Zilele săptămânii

Zilele săptămânii

9 [neun]

Wochentage

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Germană Joaca Mai mult
luni d-- -o-tag d__ M_____ d-r M-n-a- ---------- der Montag 0
marţi der--i--stag d__ D_______ d-r D-e-s-a- ------------ der Dienstag 0
miercuri de- M-tt-o-h d__ M_______ d-r M-t-w-c- ------------ der Mittwoch 0
joi d-------e--tag d__ D_________ d-r D-n-e-s-a- -------------- der Donnerstag 0
vineri d-- F--i--g d__ F______ d-r F-e-t-g ----------- der Freitag 0
sâmbătă de- S-m---g d__ S______ d-r S-m-t-g ----------- der Samstag 0
duminică d-r-So-n-ag d__ S______ d-r S-n-t-g ----------- der Sonntag 0
săptămâna die ----e d__ W____ d-e W-c-e --------- die Woche 0
de luni până duminică v-- M----- --- --n---g v__ M_____ b__ S______ v-n M-n-a- b-s S-n-t-g ---------------------- von Montag bis Sonntag 0
Prima zi este luni. D---erst--T-g---- Mon--g. D__ e____ T__ i__ M______ D-r e-s-e T-g i-t M-n-a-. ------------------------- Der erste Tag ist Montag. 0
A doua zi este marţi. Der-z----e -a- i-t ---n--a-. D__ z_____ T__ i__ D________ D-r z-e-t- T-g i-t D-e-s-a-. ---------------------------- Der zweite Tag ist Dienstag. 0
A treia zi este miercuri. De- --i--e -ag-i-t Mit--och. D__ d_____ T__ i__ M________ D-r d-i-t- T-g i-t M-t-w-c-. ---------------------------- Der dritte Tag ist Mittwoch. 0
A patra zi este joi. D-r-vie--e-T-- i-t ----e-s-ag. D__ v_____ T__ i__ D__________ D-r v-e-t- T-g i-t D-n-e-s-a-. ------------------------------ Der vierte Tag ist Donnerstag. 0
A cincea zi este vineri. De- f-n-te -a----t-Fr-i-ag. D__ f_____ T__ i__ F_______ D-r f-n-t- T-g i-t F-e-t-g- --------------------------- Der fünfte Tag ist Freitag. 0
A şasea zi este sâmbătă. Der--e-h-te---g-ist-----tag. D__ s______ T__ i__ S_______ D-r s-c-s-e T-g i-t S-m-t-g- ---------------------------- Der sechste Tag ist Samstag. 0
A şaptea zi este duminică. De--s---te -a- -st-Son---g. D__ s_____ T__ i__ S_______ D-r s-e-t- T-g i-t S-n-t-g- --------------------------- Der siebte Tag ist Sonntag. 0
Săptămâna are şapte zile. D-e-Wo-h--h-t-s--b-- Ta-e. D__ W____ h__ s_____ T____ D-e W-c-e h-t s-e-e- T-g-. -------------------------- Die Woche hat sieben Tage. 0
Noi lucrăm doar cinci zile. W-r--rb-i-e--n-r -ünf -age. W__ a_______ n__ f___ T____ W-r a-b-i-e- n-r f-n- T-g-. --------------------------- Wir arbeiten nur fünf Tage. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Germană (1-100) MP3 Germană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Proiectul limbii esperanto

Engleza este astăzi cea mai vorbită limbă din lume. Toată lumea ar trebui să poată comunica cu ajutorul ei. Dar există şi alte limbi care vor să atingă acest scop. De exemplu, limbile construite. Limbile construite sunt elaborate şi dezvoltate în mod voit. Există aşadar un plan după care sunt create. În aceste limbi construite, sunt combinate elemente din diferite limbi. Astfel, ele ar trebui uşor de învăţat pentru cât mai mulţi oameni. Scopul fiecărei limbi construite este comunicarea internaţională. Limba construită cea mai cunoscută este esperanto. A fost prezentată pentru prima data, în 1887, la Varşovia. Fondatorul său a fost doctorul Ludwik L. Zamenhof. El considera că principala sursă a conflictelor stă în problemele de comunicare. Astfel, el a dorit să creeze o limbă care să unească oamenii. Datorită acesteia, toţi oamenii ar trebui să discute ca de la egal la egal. Pseudonimul doctorului era Dr Esperanto, cel care speră. Acest lucru arată cât de mult credea în visul său. Dar ideea de înţelegere universală este mult mai veche. Până astăzi, numeroase limbi construite au fost elaborate. Acestea sunt asociate şi cu alte scopuri precum toleranţa şi drepturile omului. De fapt, esperanto este stăpânită de vorbitori din peste 120 de ţări. Dar există şi critici la adresa limbii esperanto. De exemplu, 70% din vocabular este de origine romană. Şi astfel, esperanto este în mod clar marcată de limbile indo-europene. Locutorii fac schimb de păreri şi idei cu ajutorul acestei limbi la congrese sau asociaţii. Întâlnirile şi conferinţele sunt organizate în mod regulat. Aşadar, sunteţi gata de puţin Esperanto? Ĉu vi parolas Esperanton? – Jes, mi parolas Esperanton tre bone!
Știați?
Engleza americană face parte din limbile vest-germanice. E un dialect nord american al limbii engleze, precum este și, de exemplu, engleza canadiană. Este limba nativă a aproximativ 300 de milioane de locuitori. Astfel, ea este limba cea mai vorbită din lume. Cu toate acestea, este foarte similară englezii britanice. Ca regulă, vorbitorii ambelor forme pot comunica între ei cu ușurință. Conversația devine dificilă doar dacă ambii interlocutori vorbesc cu dialecte locale puternice. Există și câteva diferențe între cele două forme. Acestea se aplică cu precădere la pronunție, vocabular și ortografie. În multe cazuri gramatica și punctuația deviază. Importanța englezei americane crește, comparativ cu engleza britanică. Aceasta se întâmplă în special datorită influenței mari a filmelor și muzicii nord americane. Acestea au exportat limbajul în întreaga lume, de secole. Chiar și India și Pakistan, odată colonii britanice, au adoptat "americanisme". Învățați engleza americană, este cea mai influentă limbă din lume!