Dicționar de expresii

ro Small talk 2   »   uk Коротка розмова 2

21 [douăzeci şi unu]

Small talk 2

Small talk 2

21 [двадцять один]

21 [dvadtsyatʹ odyn]

Коротка розмова 2

[Korotka rozmova 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
De unde veniţi? Зв-д-и Ви? Звідки Ви? З-і-к- В-? ---------- Звідки Ви? 0
Zvi--y --? Zvidky Vy? Z-i-k- V-? ---------- Zvidky Vy?
Din Basel. З -а--лю. З Базелю. З Б-з-л-. --------- З Базелю. 0
Z--a---yu. Z Bazelyu. Z B-z-l-u- ---------- Z Bazelyu.
Basel se află în Elveţia. Б-зел- -о--а-о-а-и----Ш-е---р--. Базель розташований у Швейцарії. Б-з-л- р-з-а-о-а-и- у Ш-е-ц-р-ї- -------------------------------- Базель розташований у Швейцарії. 0
B-z-------ta-ho--n-y--- S--ey̆tsa---̈. Bazelʹ roztashovanyy- u Shvey-tsarii-. B-z-l- r-z-a-h-v-n-y- u S-v-y-t-a-i-̈- -------------------------------------- Bazelʹ roztashovanyy̆ u Shvey̆tsariï.
Pot să vi-l prezint pe domnul Müller? Д--в-л-т--в----ко--ндув-т- --м п--- --л--р-. Дозвольте відрекомендувати Вам пана Мюллера. Д-з-о-ь-е в-д-е-о-е-д-в-т- В-м п-н- М-л-е-а- -------------------------------------------- Дозвольте відрекомендувати Вам пана Мюллера. 0
D-zvol---------kom-n--v--y ----p-n---y--ler-. Dozvolʹte vidrekomenduvaty Vam pana Myullera. D-z-o-ʹ-e v-d-e-o-e-d-v-t- V-m p-n- M-u-l-r-. --------------------------------------------- Dozvolʹte vidrekomenduvaty Vam pana Myullera.
El este străin. Ві----і-оз-м---. Він – іноземець. В-н – і-о-е-е-ь- ---------------- Він – іноземець. 0
Vin-–--n--em-t-ʹ. Vin – inozemetsʹ. V-n – i-o-e-e-s-. ----------------- Vin – inozemetsʹ.
El vorbeşte mai multe limbi. В-н р--мовл-є --льк--а---в---. Він розмовляє кількома мовами. В-н р-з-о-л-є к-л-к-м- м-в-м-. ------------------------------ Він розмовляє кількома мовами. 0
V-- -o-m--l---- -il-ko-a -o----. Vin rozmovlyaye kilʹkoma movamy. V-n r-z-o-l-a-e k-l-k-m- m-v-m-. -------------------------------- Vin rozmovlyaye kilʹkoma movamy.
Sunteţi pentru prima oară aici? Ч- -и-впе-ше --т? Чи Ви вперше тут? Ч- В- в-е-ш- т-т- ----------------- Чи Ви вперше тут? 0
C----y-v-e-sh--tut? Chy Vy vpershe tut? C-y V- v-e-s-e t-t- ------------------- Chy Vy vpershe tut?
Nu, am fost deja anul trecut aici. Ні, - був ------ -у- ---уло-о ---у. Ні, я був / була тут минулого року. Н-, я б-в / б-л- т-т м-н-л-г- р-к-. ----------------------------------- Ні, я був / була тут минулого року. 0
Ni, -- bu- / bul--t-t myn-------oku. Ni, ya buv / bula tut mynuloho roku. N-, y- b-v / b-l- t-t m-n-l-h- r-k-. ------------------------------------ Ni, ya buv / bula tut mynuloho roku.
Dar numai timp de o săptămână. А-е---льки ---д-н-. Але тільки тиждень. А-е т-л-к- т-ж-е-ь- ------------------- Але тільки тиждень. 0
Al- --l-ky ty-h----. Ale tilʹky tyzhdenʹ. A-e t-l-k- t-z-d-n-. -------------------- Ale tilʹky tyzhdenʹ.
Cum vă place la noi? Ч- -одо-аєт--я -а- у-н-с? Чи подобається вам у нас? Ч- п-д-б-є-ь-я в-м у н-с- ------------------------- Чи подобається вам у нас? 0
C-- pod-ba--tʹ-ya-v-- - -as? Chy podobayetʹsya vam u nas? C-y p-d-b-y-t-s-a v-m u n-s- ---------------------------- Chy podobayetʹsya vam u nas?
Foarte bine. Oamenii sunt drăguţi. Д--- --бр-. Л----при-м--. Дуже добре. Люди приємні. Д-ж- д-б-е- Л-д- п-и-м-і- ------------------------- Дуже добре. Люди приємні. 0
D-z---d--r-. ---d- ---yem--. Duzhe dobre. Lyudy pryyemni. D-z-e d-b-e- L-u-y p-y-e-n-. ---------------------------- Duzhe dobre. Lyudy pryyemni.
Şi peisajul îmi place. І------в-сть -одоб--т--- --н- т-ко-. І місцевість подобається мені також. І м-с-е-і-т- п-д-б-є-ь-я м-н- т-к-ж- ------------------------------------ І місцевість подобається мені також. 0
I--i--s-vi-t--p-d-ba-etʹ--- me-- ----z-. I mistsevistʹ podobayetʹsya meni takozh. I m-s-s-v-s-ʹ p-d-b-y-t-s-a m-n- t-k-z-. ---------------------------------------- I mistsevistʹ podobayetʹsya meni takozh.
Ce sunteţi de meserie? Х----и з- п-оф-с-є-? Хто Ви за професією? Х-о В- з- п-о-е-і-ю- -------------------- Хто Ви за професією? 0
Kh-o -y--a-p-of-si-ey-? Khto Vy za profesiyeyu? K-t- V- z- p-o-e-i-e-u- ----------------------- Khto Vy za profesiyeyu?
Sunt traducător. Я-п--ек-ад--. Я перекладач. Я п-р-к-а-а-. ------------- Я перекладач. 0
YA p-r--l---ch. YA perekladach. Y- p-r-k-a-a-h- --------------- YA perekladach.
Traduc cărţi. Я --р-----аю ---ги. Я перекладаю книги. Я п-р-к-а-а- к-и-и- ------------------- Я перекладаю книги. 0
YA pe--kl-da-- kny-y. YA perekladayu knyhy. Y- p-r-k-a-a-u k-y-y- --------------------- YA perekladayu knyhy.
Sunteţi singur / ă aici? В- т-т-с-м-? Ви тут самі? В- т-т с-м-? ------------ Ви тут самі? 0
Vy-t-t---m-? Vy tut sami? V- t-t s-m-? ------------ Vy tut sami?
Nu, soţia mea / soţul meu este de asemenea aici. Н-, --я-жінка / -----о---і--та--ж --т. Ні, моя жінка / мій чоловік також тут. Н-, м-я ж-н-а / м-й ч-л-в-к т-к-ж т-т- -------------------------------------- Ні, моя жінка / мій чоловік також тут. 0
Ni, --y- -----a --miy- -hol-v---t--oz--tu-. Ni, moya zhinka / miy- cholovik takozh tut. N-, m-y- z-i-k- / m-y- c-o-o-i- t-k-z- t-t- ------------------------------------------- Ni, moya zhinka / miy̆ cholovik takozh tut.
Şi acolo sunt cei doi copii ai mei. Т-- --кож д--є---їх--ітей. Там також двоє моїх дітей. Т-м т-к-ж д-о- м-ї- д-т-й- -------------------------- Там також двоє моїх дітей. 0
T-m ta--z----o----o-̈kh --tey-. Tam takozh dvoye moi-kh ditey-. T-m t-k-z- d-o-e m-i-k- d-t-y-. ------------------------------- Tam takozh dvoye moïkh ditey̆.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile romanice

Există 700 de milioane de persoane a căror limbă maternă este o limbă romanică. Acesta este de fapt cel mai important grup lingvistic din lume. Limbile romanice fac parte din familia limbiilor indo-europene. Toate limbile romanice au rezultat din limba latină. Aşadar, suntem descendenţi ai Romei. Baza tuturor limbilor romanice este latina vulgară. Înţelegem prin asta limba vorbită în Antichitatea târzie. Cuceririle romane au contribuit la răspândirea limbii latine în toată Europa. Limbile romanice s-au dezvoltat din această limbă. Latina însăşi este o limbă italică. În total, există aproximativ 15 limbi romanice. Este dificil de stabilit numărul exact. Nu putem şti mereu dacă este vorba de limbi autonome sau doar de dialecte. În timp, câteva limbi romanice au dispărut. Dar noi limbi s-au format pe o bază romanică. Acestea sunt limbile creole. Astăzi, spaniola este cea mai importantă limbă romanică din lume. Peste 380 milioane de locutori fac din aceasta una din limbile mondiale. Pentru oamenii de ştiinţă, limbile romanice sunt foarte interesante. Deoarece istoria acestor limbi este foarte documentată. De 2500 de ani, există texte scrise latine sau romane. Lingviştii se bazează pe acestea pentru a studia originea diferitelor limbi. Astfel, se pot studia regulile după care s-a dezvoltat o limbă. Multe dintre aceste rezultate pot fi aplicate şi altor limbi. Gramatica limbilor romanice este adesea construită în manieră similară. Dar mai ales vocabularul acestor limbi, care este foarte asemănător. Atunci când vorbim o limbă romanică, învăţăm cu uşurinţă alta. Mulţumim limbii latine!
Știați?
Limba japoneză este cu siguranță una din cele mai fascinante. Mulți oameni consideră sistemul de scriere cu precădere interesant. E compus din simboluri chinezești și două silabare. O altă caracteristică a limbii japoneze este că are foarte multe dialecte. Acestea diferă între ele, uneori chiar semnificativ. E uneori o realitate că doi vorbitori din două regiuni diferite să nu se înțeleagă între ei. Japoneza are un accent melodic. Dacă un cuvânt trebuie să fie accentuat, sonoritatea cu care este pronunțat nu va crește. Timbrul sunetului variază. Aproape 130 de milioane de oameni vorbesc japoneza. Sigur, majoritatea lor locuiesc în Japonia. Există grupuri mari de vorbitori și în Brazilia și America de Nord. Aceștia sunt descendenți ai emigranților japonezi. Dar în realitate doar puțini vorbesc japoneza ca a doua limbă. Ceea ce constituie o motivație să învățăm această limbă excitantă!